695 matches
-
și nici nu ne dăm seama cât de repede am ajuns -vedem indicatorul de ieșire din autostradă spre Waterloo, apoi Waterloo centru. Mergem cu viteză redusă mai departe și întrăm spre Butle de lion. Când ne-am apropiat suficient, prin pâclă, prin ceață, întrezărim profilându-se pe cer o piramidă în vârful căreia tronează falnic un leu așezat cu fața spre Franța. Împăratul oamenilor nu putea fi simbolizat decât prin împăratul animalelor LEUL ! -Iată-l! învinsul este de fapt învingător... Ideea de
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
2016 Toate Articolele Autorului IUBIRE MUTĂ de Nicolaie DINCĂ Cu foame surdă sfâșiam din cer Senin și stropi de liniște-absolută, Te căutam în clipă și-n eter Să-mi lecuiești în piept iubirea mută. Și bâjbâiam, de dragoste orbit, Prin pâcle reci, flămând de-o sărutare, Cu cerul gurii fad și pârjolit, Visând la buze moi, cu gust de floare. Sau îți pândeam - furiș, ca un tâlhar - Privirile, sperând să mă brodească, Și regretam că nici nu ai habar Cât poate-acest
IUBIRE MUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1455773427.html [Corola-blog/BlogPost/380284_a_381613]
-
se pune-ntrebarea; E un răspuns al bunului simț, Pe care îl păstrez moștenire, iubito, De când mă știu, din părinți în părinți. La ghișee se face bilanțul Și tinerii, perechi, perechi au plecat. Sub jaluzele la fereastra din față În pâcla de ceață, pe rând, zorile bat. Hai să plecăm, iubito! E ziuă. - Șampania o lăsăm în pahar? - Îl mai sărut eu o dată pe buză. - Ești aiurit? De mine când ai habar? ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: HAI SĂ PLECĂM, IUBITO
HAI SĂ PLECĂM, IUBITO ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1416935408.html [Corola-blog/BlogPost/371983_a_373312]
-
picioare, cu mâna streașină la ochi, scruta plaja de la un capăt la celălalt. Vântul dinspre uscat, din ce în ce mai viguros, încerca să abată balonul copiilor spre larg. Aceștia se opuneau cu toată energia, scoțând țipete ascuțite. Soarele intrase într-un fel de pâclă, încât dimensiunile discului său păreau să se fi mărit. Asta e prea de tot, murmura Cucaras. E prea de tot, frate! Toate au o limită. Nu lăsa limpede să se înțeleagă la ce se referă, la gălăgia copiilor cu balonul
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
bisericii; este de reținut faptul că biserica nouă se află la mai puțin de 100 de metri de gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă și iute la mânie, nu se da în lături de a se lua la bătaie chiar cu unii bărbați. Curajul ei nebunesc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
când, pornită fiind în refugiu spre Curtea de Argeș, a pălmuit un ofițer neamț, care voia să-i confiște vițelul și vaca legată de spatele carului, ceea ce ar fi însemnat să nu mai aibă lapte pentru copii, cinci la număr, între care Pâclă și Hobzoaica; numai că, ofițerul neamț, om civilizat, surprins de curajul femeii, a sfârșit prin a o admira și nu i-a făcut nimic, ba, mai mult, copiilor care începuseră să plângă cu disperare văzând ce făcuse mama lor, le-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani, Pâclă ierea măi mic ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
și mânui sapa. Se amuza de fiecare dată când încerca ceva nou și reușea. Era dinamică și își dorea pentru Ionuț o viață frumoasă, cu liniște, înțelegere și cu multă iubire. Autobuzul scârțâia din toate încheieturile, lăsând în urmă o pâclă densă de praf. Ionuț stătea la geam privind cu interes cum defilau casele, apoi copacii și încet - încet, ochii i se închiseră, cazând într-un somn profund, așa cum numai copii o pot face. Huruitul motorului, zdrăngănitul fiarelor, când mașina prindea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1461949952.html [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
groapă, fusese el pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari; ăștia muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas eu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă și tac-to Ion Teșcuț, Pâclă. Stanca nu erea cu noi atuncea în car, a făcut-o mama după război... Mă dusesem pe la ea, în Cîmpuri, într-o sâmbătă, să-i dau și ei vestea cea mare, aceea că mă face pionier, abia începusem clasa a
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
de teapa celor ce clamează că ei fac „ procesul comunismului” ? În România ieșită cu „ chin cu vai”,din comunism ( ca act ratat!) - ceea ce se petrece după 1990 cu femeia, s-a complicat dramatic: orizontul de așteptare deocamdată ne este în pâclele interminabile ale „ cârmacilor” .Milioane de femei sunt silite să emigreze, să fie înjosite atât în țara lor, cât și în occidentul care „ consumă” femeia inclusiv ca accesoriu- marfă. Iată deci că așa zisul curent feminist,ca formă extremă uneori de
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
apoi îmi răspunzi scurt. - Din iubire! Tăcere. Am convingerea că totul între noi a devenit iubire. Nu știu dacă vreodată a fost mai frumos ca acum! Poate că a fost. Poate nu am iubit în tot acest timp purtând o pâclă pe ochi, o ceață grea care să-mi ascundă adevărul, adevărul fiind acum tu, draga mea, că sincer nu îmi mai pasă decât prezentul! Nici de lume, nici de timp, numai de noi și de Dumnezeu! - Știi Clara? Îmi doresc
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1404892344.html [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
stele, Fulgii plutesc, tot câte doi, ca-n ritm de vals. Copii se alintă sub brazi de poveste Cu rod de beteală și globuri de sticlă Așteaptă pe Moșul, c-așa-au prins de veste: Vine grăbit de după norii de pâclă. Colindă Ajunul copilăriei mele... În ceruri îngeri cântă imnuri de Crăciun Amintind de pruncul ce s-a născut în iesle, Lăudând mărirea Domnului nostru bun. ”Ne dați ori nu ne dați, noi tot vă colindăm, C-așa e la români
AJUN de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1450960740.html [Corola-blog/BlogPost/369635_a_370964]
-
SĂ...TAC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016. Se-aud în zare, pașii de furtună Și frunzele se pierd în depărtări, Haotici nori pe boltă se adună Formând o turmă gri de arătări. Și pâcla deasă acoperă pământul, Doar candela, lumină răspândește, Îngenuncheată, îmi trimit cuvântul Spre Cel fără sfârșit ce mă iubește. Încerc să scap de-nșelătoare gânduri Și mintea să o stăpânesc o clipă, Numai așa, voi fi în zbor spre ceruri Când
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
vrea prin gânduri ordine să-mi fac, Să pun un ham pe răzvrătita ... Citește mai mult Se-aud în zare, pașii de furtunăși frunzele se pierd în depărtări,Haotici nori pe boltă se adunăFormând o turmă gri de arătări. Și pâcla deasă acoperă pământul,Doar candela, lumină răspândește,Îngenuncheată, îmi trimit cuvântulSpre Cel fără sfârșit ce mă iubește.Încerc să scap de-nșelătoare gânduriși mintea să o stăpânesc o clipă,Numai așa, voi fi în zbor spre ceruriCând albă îmi va
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
apus, Când stoluri de cuvinte brăzdează încă cerul Sfidarea stă ascunsă la umbra celui dus, În gara cea târzie nu mai opresc nici trenuri. Din firele de lună se torc frumoase vise Pe drumuri stau înscrise doar sensuri interzise, Prin pâclele de ceață se intuiesc păduri Te rog măcar speranța din muguri să n-o furi. Într-un ungher de ceas mai sunt vreo trei minute Încerc ca să dezleg mereu necunoscute, Rutina-și plimbă pașii pe tâmpla de argint Mă pierd
UN VALS de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1414226566.html [Corola-blog/BlogPost/349714_a_351043]
-
din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care se pogoară asupra satului ca o pâclă fosforescentă. Și mai înverșunați de neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i tot mână spre acea așezare de unde vine o vâlvătaie care-i arde și-i pârjolește. Încet-încet, aura se înalță către bolta empireului și se pierde
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
mijloace în acest micuț tablou de 30/40 cm. Am schițat această lucrare pe o vreme la fel cu cea descrisa în povestire. Neguri groase și reci învăluiau minunatul lăcaș monahal, în acel timp de toamnă târzie. Anevoios, răzbăteau din pâcla deasă, luminițele lumânărilor ce se zăreau prin ușa veche și scundă de la intrare ca o speranță spre vremuri mai bune. Și de ce să ne pierdem această speranță. Miracole se petrec mereu în jurul nostru, numai să avem ochi și inima să
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
mers o stație pe jos. La ieșirea din metrou trebuia să trec o punte improvizată peste un șanț săpat de curând iar ceva mai departe un firicel de apă care alerga sprinten spre o gură de canal. Deasupra punții o pâclă lăptoasă ne învăluia pe neașteptate de parcă am fi trecut în altă lume, motiv pentru care bâjbâiai cu piciorul în căutarea unui punct de sprijin, dar nimeni nu părea să acorde o atenție deosebită acestui amănunt. Absent ca de obicei, nu
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale la ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac; Doar tinerii postați sub câte un castan Și încleștați puternic își pierd timpul prin parc. Dă soarele-n chindie; pâlcuri de ciori rotesc Peste golașii arbori; o atmosferă gri de
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449561372.html [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
2016 Toate Articolele Autorului E greu sa gasesti cuvinte adevărate și blânde La orizont s-au înghesuit năluci de întuneric, Peste un gând s-a așternut un nor Iar ceață răzbate, fetele noastre crude. Nimic consolator nu se vede din pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne mai încântă ochiul, dar e nuda. Locuim în zile de ambra întunecată Ploua cu iluzii colorate-n huma Soarele ne mistuie și șterge cu o gumă Purul adevăr, aureola
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1460974027.html [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
căutând adăpost printre picioarele trecătorilor, roțile mașinilor și ascunzișurile rigolelor. Nori negri, vineții se alungă pe cerul plumburiu, iar din fuga lor șuie se cerne o ploaie atât de măruntă încât pare volatilă și se dispersează în văzduh ca o pâclă apoasă. Un soare stingher puțin prietenos, își arată din când în când fața lividă, zgârcită în caldură. Oamenii zgribuliți trec într-un dute-vino interminabil, unii parcă fără țintă, alții hotărâți, cu destinații precise. Ștefan, un tânar arhitect, în vârstă de
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
gest tandru, firesc, Ochii- ți triști în care marea se-ascunde, Cât de adânc, de direct mă privesc... Ai ales: învolburată, privirea de-acum, Se revarsă în sufletu-mi strâns, inundat De ploile reci, scuturând zarzăru-n drum, Ceru-i în pâclă, scrănciobul de vise, prădat. Tu vei pleca, ea te-așteaptă zâmbind, Eu îmi aprind grav, teatral, o țigară, Mă plimb pe aleile parcului, astăzi, sordid, Teiul mirat m- așteaptă, parfumul lui mă-nfioară. Nu-i chiar nimic de spus, nu mai
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1467731497.html [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
Artă lui este să arate infernul indirect, camera de filmat urmărind mereu față rigidă și opaca a lui Saul, pe care nu i se citesc sentimentele sau gândurile, doar încordarea maximă. Tot ce e în jur se vede că prin pâcla, în schimb gemete, vaiete, țipete, scrâșnete, bufnituri se aud clar, răsunând într-o lume strâmta, înghesuita pe ecranul îngust, aproape pătrat, ceea ce accentuează senzația de claustrare, de strangulare. Un băiat supraviețuiește prin minune gazării, doar ca să fie ucis cu mâinile
SON OF SAUL) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1480343525.html [Corola-blog/BlogPost/362837_a_364166]