68 matches
-
satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au reușit s-o alunge pe blânda lună în văile orizontului dinspre
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448821806.html [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
firicel subțire de frică, Aoleu! Unde am ajuns? Nu cumva acesta nu e drumul spre satul meu? Încremenirea albă cu forme fantastice nu-i dădu nici un răspuns. Îl privea indiferentă. Nici nu-și dădu seama când, peste fantasmele sclipitoare, cerul pâclos începu a cerne o pulbere de întuneric. Până să ajungă la podeț, Tudorel abia mai distingea formele albe acoperite de cenușă întunecoasă. Și urmele de sanie își pierduseră luciul, confundându-se cu cenușiul din jur. Treptat-treptat, linia plumburie a lui
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
firicel subțire de frică, Aoleu! Unde am ajuns? Nu cumva acesta nu e drumul spre satul meu? Încremenirea albă cu forme fantastice nu-i dădu nici un răspuns. Îl privea indiferentă. Nici nu-și dădu seama când, peste fantasmele sclipitoare, cerul pâclos începu a cerne o pulbere de întuneric. Până să ajungă la podeț, Tudorel abia mai distingea formele albe acoperite de cenușă întunecoasă. Și urmele de sanie își pierduseră luciul, confundându-se cu cenușiul din jur. Treptat-treptat, linia plumburie a lui
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete ne tot curgeninsoarea nemiloasă,când la fereastra oarbăiubiri apun mereuși cad în înserareatăcută și pâcloasă.Tu vezi? Pe unda nopțiiîn liniștiri osoasedoar stelele reci adastăîn nemurirea lor.Le-am împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
că avea să fie scutită de ceremonia cheilor nervoase la lucru, iar, când în cadrul ei apăruse intempestiv Mira-Mică într-o ipostază extrem de dezagreabilă, fu uimită de-a binelea. Dacă până să ajungă acolo, crezuse că depărtarea îi va risipi tristețea pâcloasă în care o vârâseră ultimele zile, acum simți că se amăgise. Inspiră profund și încercă să intre. Nu apucă însă, căci vară-sa nu se dădu la o parte decât după minute bune... Nu-i acordă nici răgazul unui salut
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1453012793.html [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase când luna ascunsese un dor lâng-un alt dor. Acum la cap de lume eternul basm se
ADIE-UN VÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Adie_un_vant_leonid_iacob_1393348415.html [Corola-blog/BlogPost/353467_a_354796]
-
Este-n drumul nostru, mergi înainte! Lui Mototolea i se scurseră pe șira spinării niște broboane de îndoială. --Băă, unde mă duceți voi? De ce m-am luat eu după niște hăbăuci? Opri mașina. Mustăciosul deschise portiera, se uită în peisajul pâclos un minut și ceva, apoi îi spuse calm lui Mototolea: --Nu te speria, omule, că noi știm unde ne ducem! Hai, pornește, că am văzut niște babe cu lumânări în mână! Astăzi e duminică și se duc la biserică. Dacă
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
toată e veselă -n fierberi de nuntă... pe dâra de cenușă din tinda de demult m-așteaptă zmeii mei cu care să mă lupt ca un copil eu m-am întors acasă deși săgeți mai am tolba îmi este roasă pâclos e drumul stâlpii de la poartă îmi sunt străini și câinii iar mă latră în curte mi-a murit ultima floare eu am văzut de-acuma cum se moare... sâmbătă, 11 mai 2013 Referință Bibliografică: spectacolul primăverii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Spectacolul_primaverii_ion_ionescu_bucovu_1368268423.html [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii cu un plescăit din buze și cu o smucitură de hățuri. Curând zgomotul roților se pierdu în răcoarea dimineții pâcloase ce coborâse în acest sfârșit de august. Firica îl urmă, apoi închise poarta și intră în casă. Drumul, ceața și liniștea dimineții îl predispunea la moțăială. Numai hurducăiala drumului pietruit îl mai ținea treaz. Deodată, din marginea unei porumbiști îi
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
intensivă și irațională a apei subterane. Capitala Chinei este un oraș cu peste 8 milioane de locuitori. Am fost acolo destul de recent. Cu exceptia Orașului Interzis (fosta reședința a familiei imperiale chineze), totul în acel oraș este beton, sticla și umezeală pâcloasa, fumurie. Nu îmi imaginăm că, alături de poluare, Beijingul riscă să facă și implozie, la propriu. Bucureștiul nu are prea multe clădiri de acest gen și nu are nici un grad de poluare atât de ridicat, dar are aglomerări de clădiri înalte
DEZASTRU: O capitală se afundă cu 11 cm pe an. Piperea: Nu îmi imaginam așa ceva by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104263_a_105555]
-
Încerc la stăruința scriitorului Carol Roman, acum la început de an 2017, în atmosfera pâcloasă creată în preajma sărbătorilor de facerile și prefacerile unui nou guvern (și sărbătorile sunt amestecate de politicieni în ceața numită „viață publică”), să inventariez sensurile și înțelesurile - nedorite de cele mai multe ori - date cuvântului „penal”. Sau, așa cum cred eu că i-am
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
și stăteam la părinți, pe malul Dunării. În drumul meu spre serviciu, treceam printr-un teren viran care fusese odinioară Cazarma „11 Siret”, denumire militară, desigur, căreia nu-i găsisem înțelesul. În acea iarnă timpurie, cu frig îngrozitor și zile pâcloase care coborau gheme de vată în valuri spre Dunăre, vreme de câteva săptămâni, un cal prăbușit, cu coloana frântă, implora ajutorul trecătorilor, ridicând capul de fiecare dată când cineva trecea pe drumeagul dintre cazarmă și străzile care duceau spre faleză
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1405499628.html [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au ... Citește mai mult 20- Doi incoruptibiliPrintre vălătucii grei de negură, solzii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au ... XXV. TRANDAFIRUL SIRENEI-12, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1792
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și șobolani cu ochi vicleni. Gîndul îi zbura bezmetic la vaierul tramvaielor rotindu se bete la rond, sub soarele negru, la hohotul astmatic al unui acordeon de bețiv în duminici după-masa, cînd se dansa îndrăcit, pînă la epuizare, la albeața pîcloasă, de ciment, a cerului, la subsolurile bîhlite ... Tăcea ... tăcea ... Apoi spuse hotărît, în ciuda viforului dinspre director, în ciuda privirilor mîngîioase ale profesoarei, în ciuda Ramonei cu codițele ei atîrnînd cuviincios, atît de cuviincios, în ciuda tuturor, a întregii lumi: “Nu, limba română nu
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Limba_romana_nu_este_ca_o_duminica_radu_parpauta_1326309932.html [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
a insinuat în viață! Trăiesc o sincopă? Când și cum s-a întâmplat? „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Dincolo de Mirabeau e viitorul așteptat, jinduit de-atâta vreme? Adică să ies din plămada smolie?! Adio cernie, pâcloasă și rece așteptare?! Rămas-bun nemișcare silită, formă-mpietrită! Cum?! Podul să dărâme hotarul, să-nalțe în mine speranța de-a fi? Să mă-mpingă spre cer și spre soare? Să mă-nvețe la tot să tresalt? Regăsi-voi puterea din
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465712917.html [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
se apropia cu viteza sunetului. Mai rămăseseră doar trei luni și opt zile. --Cum, mamy, nici măcar votculița cea de toate zilele? --Nici! Economie la sânge, că ne mănâncă revizia! Bietul suflet candriu, de taximetrist, capitalist, gemea înăbușit de gândurile astea pâcloase, printre care, abia se mai zăreau visele lui albe, de businessman împlinit. Dar, nu se lasă el doborât. Va ține cu dinții de pleașcă. Rezervorul este plin, motorul toarce ca o pisică mângâiată, clientul a fost generos și i-a
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444896593.html [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
înfășurat-o în cearșaf și a dus-o în brațe până la geam. Da, jos, lângă un câmp de rapiță, galben-verde, era un lac cu pescari ciuciți la mal, cu undița în mână, sau în bărcile adormite în mijlocul apei, sub cerul pâclos. Acolo, lângă geam, au stat ei, goi și febrili, privind soarele care aluneca spre pânza metalizată a lacului, ca o bilă de poleială aurie." (p. 24) Ce subminează însă ambele epoci e tensiunea anacronic didactică pe care Gabriela Adameșteanu pare
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
întîi, patru bărbați. De teamă să nu semene prea mult zeilor, Hurakan le-a suflat un abur peste priviri ca sa nu vadă decât ceea ce e în jurul lor. Apoi, în timpul nopții, zeii au creat și patru femei. jungla Cer, în continuare, pâclos, dimineață posomorâtă. Lăsăm în urmă ultimele case din Villahermosa, îndreptîndu-ne spre junglă. Străbatem în câteva ore, pe o șosea, distanța pe care alții, ca să vadă rubinele de la Palenque, au străbătut-o zile în șir, cu mijloace istovitoare, traversând păduri și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Nu e posibil oare ca întreaga construcție să fie pe punctul de a exploda? Nu cumva din pricina acestui pericol iminent era întreaga clădire pustie? Toată lumea fugise, în afară de el.“ Țevile păreau să gâfâie, să dârdâie și să se îndoaie în aerul pâclos. Tom se retrase, urcând câteva trepte. Atmosfera, aproape prea fierbinte pentru a fi respirată, îi apăsa plămânii. Apoi, reușind să vadă o lungă secțiune de trepte în spirală, alergă iar în jos, până la o platformă mai mare și mai substanțială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
voi și pentru dânsul... Chiar acum! Ca și când l-ar fi auzit și înțeles, becurile din rețea își reduc emisia la jumătate. Iar strada se îmbracă într-o țundră obscură de ceață, într-o penumbră bizară, tresăltândă, de miez de noapte. Pâcloasă, ostilă, revărsată și deosebit de rău prevestitoare. Lipiți-vă de mine! îi strânge Arhanghelul împrejurul său, cu Sile și copilul botezat plasați la mijloc, ca o cloșcă decisă să-și apere puii. Se mișcă puterile întunericului! Spiritele rele! Scorpiile! Vin după
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
iar eu perla dinăuntrul ei... Desigur, exagerez un pic, dar cine n-o face cu propriile eșecuri, la vârsta când balanța a înclinat de mult spre trecut, viitorul nu sună deloc bine - ci clopotul despărțirii bate tot mai distinct în pâcloase insomnii de martie, în cețoase priveliști la sfârșit de mai? Cum să nu (re)vezi atunci fotografiile (de)colorate ale câte unei zile de vară, cu soarele sus și umbre pe ziduri de blocuri muncitorești, unde ți-ai consumat fantezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
neevacuate ți se părea extraordinar de absurdă... cretină, să mori așa, din nimic... O moarte simplă, un eveniment neremarcabil... dar În esență tot atît de cumplit... Oare cum s-or simți părinții lui? A fost o noapte În care neliniștea pîcloasă și fără conținut de care sufereai la vîrsta aia a luat deodată o cale nouă... Știi lucruri, dar mai mult din auzite, apoi vine un moment ca ăsta și-ți desăvîrșește cunoașterea, pentru că se Întîmplă lîngă tine, rămîne un gol
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și a plâns văzând frumusețea peisajului. Noi însă locuim aici, așa că ducă-se naibii! (Chandler, 1981, p. 153). Îmbufnarea lui Chandler nu e o formă de alint. Existau suficiente motive în viața lui pentru a privi realitatea printr-o ceață pâcloasă, deprimantă: starea de sănătate, în continuă deteriorare, a lui Cissy. Mare admirator al lui Chandler, Somerset Maugham ridică vălul de pe drama trăită cotidian de către romancier, îngrozit că trebuie să fie martorul neputincios al intrării lente în moarte a ființei iubite
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]