56 matches
-
hreanuuu Cartofu, ardeiu, morcovuuu Cireși, cireși, cireși , cireșeleee Mielu Miel Ce mai mielușel Mielu graas, mielu graaas Tet-țet-țet, oțet, oțetuu Pește-pește-pește-peștee Șalău proaspăt, șalău Por, por, por, porumb Porumbielu fiert Porumbielu-porumbiel Lapte Lapte Lap bătut , lapt și unt pruspa-eet Vrrr-igii Pîinișoara cu cartofi Vrriigii Hai la ață și la ace Acele de păr și de cusut, aceee, hai la vacs și la chibrituri Ghiocei, ghioceiii, ghiocei cu viorele și cu micșunele... Bucureștenii pot găsi, pe stradă, orice: bomboane duse cu tava
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
mititei, cu țepi mici, mici, stăteau cuminți așteptând-o pe mămica lor. - Hai micuților, să vedeți ce v-am adus de mâncare! O mulțime de bunătăți. Aici aveți siropel de arțar, mi l-a dat căprioara, vecina noastră. Aici avem pâinișoare de brusture, mi le-a dat șoricelul cel viteaz. Și încă o bunătate, mare, mare.! Miere ! mă împiedicasem de o tulpină de floare- clopoțel, și o albinuță, o doamne ce harnică era, mi-a adus repede, repede fagurele acesta. O
FRUMOASA DIN PĂDUREA NEADORMITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384236_a_385565]
-
cele mai multe știau bine În ce curte au crescut și unde le era culcușul pentru noapte. De la una mai primea câte un leu să-și ia și el ceva de mâncare de la băcănie iar altele-i făceau un pachețel cu o pâinișoară unsă cu gem făcut În casă. Avea la el În trăistuță și o sticlă cu apă așa că În afară de abecedar, nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
În afară de abecedar, nu-și pierdea timpul decât având grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de lemn subțirică să țină piciorul nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea din mâna lui. Într-o lună era vindecat dar tot mai șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
confortabil adepții unei guvernări paternaliste, capabilă să țină în frâu relele instincte ale numitelor masse, dar și puterea devastatoare a banului. Bogatul e ținut sub control, săracul asistat. Bogătașului i se asigură secretul bancar, yahtul, caii de curse, săracului o pâinișoară, un acoperiș decent deasupra capului. Iar la extrema dreapta se instalează utopia, Fata Morgana unei societăți perfecte, făcută pentru un mileniu - patruzeci de generații de-a lungul cărora supușii, entuziaști, supușii am zis, cunosc fericirea. Cei ce se opun, din
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
așa că întreb, i-a dăruit-o cineva? Mama tocmai se trage spre masă și-și despăturește șervetul din damasc albastru cu toate aburind între noi: ea, eu și tata. Cartofii dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să scoți o pâinișoară, îi ridici aripile. Mai e și tava de cristal cu murături dulci și țelină umplută cu unt de arahide. Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
albastru cu toate aburind între noi: ea, eu și tata. Cartofii dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să scoți o pâinișoară, îi ridici aripile. Mai e și tava de cristal cu murături dulci și țelină umplută cu unt de arahide. Ce să-mi dăruiască? zice mama. Noua față de masă. E foarte frumoasă. Tata suspină și înfige un cuțit în curcan. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ajută să-și lepede rochia. Altceva nimic, Ovidiu, din nou acasă, am copt o vânătă, am mâncat o salată de roșii, am tăiat o felie de pepene galben, un adevărat festin! Aveai pâine? Aveam și pâine, cumpărasem de lângă piață două pâinișoare fierbinți. Pe urmă puțină lectură, înțelegi, tot Kafka. N-a sunat telefonul, n-a sunat nimeni la ușă. Spre seară ploaia bătea cu furie în ferestre. Eram agitată, nu știu de ce. Ploaia, neputința. Asta a fost alaltăieri, Carmina. Ce? Ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ursului, lăcrămioara, fragii, traista ciobanului și multe altele. Mai târziu, după ce coroanele fagilor s-au îmbrăcat complet cu frunze, apar zbârciogii, după care bureții de perj, apoi lichenii dar mai târziu. O dată cu venirea verii se nasc iuțarii, gălbiorii, creasta-cocoșului, hribii, pâinișoarele sau hulughițele, mânătărcile, precum și alte specii de ciuperci din care unele comestibile, altele otrăvitoare și urmează opinticii sau ghebele care anunță cu tristețe anotimpul ploios, toamna. După ce pale de aer răcoritor i-au mângâiat fața, Magnolia și-a adus atenția
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința pshică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe pereți. Nu mai mâncasem pâine de un an. Atunci s-a îmbolnăvit și bunica. O jumatate de an a zăcut și la capătul puterilor ne-a spus că singura ei dorința este să mănânce un cococi, știi ce este, pâinișoara nedospita, coapta în test. Din cauza sărăciei așa de mari, noi nu am putut sa ii îndeplinim rugămintea. Dar într-o zi, i-am spus socrului meu: Tata, bunica zice că i se apropie sfârșitul. Trebuie să facem ceva să îi
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
LEAGĂN Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE LEAGĂN Puiule de borangic, Ochi de mac, și degețele Ca zăbranicul de stele, Să rămâi, și mare, mic - Cât un ghem de pâinișoară, O azimă respirând Spicul ei, întâia oară, Mare, să rămâi plăpând - Cu obraji de foc, ca macii, Și cu gene de cărbune, De crești mare, cât copacii, Fă, ca ei, și fapte bune - Ca la umbra ta, să-nvie Fragi
CÂNTEC DE LEAGĂN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358966_a_360295]
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința pshică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-au uscat sub văpaia soarelui, iar oamenii au rămas fără mâncare. Un om înstărit din Hârlău, cu suflet bun, a strâns copiii săraci și le-a spus: - Copii, în acest coș e câte o pâine pentru fiecare. Luați-vă pâinișoara până se va îndura bunul Dumnezeu să trimită zile mai bune. Copiii năvăliră la coș. Fiecare voia să apuce pâinea mai mare. Apoi plecară fără să mulțumească. Numai Irina stătea deoparte. Ea a luat pâinea cea mai mică rămasă în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
suferință suportabilă. Afacerile nu mergeau din cale-afară de bine, dar nici nu se putea plânge. O slujnică nici tânără, nici bătrână, menită de tatăl meu să-l ajute pe Augusto, ne-a servit cu vin dulce răcorit în fântână, cu pâinișoare cu miere și susan. Tovarășii mei nu mai gustaseră felurile alea siriene și le-au găsit foarte bune. La un moment dat, Ariald, care se tot uita în jur curios nevoie-mare, și-a dres vocea și, încurcat, s-a adresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din toate părțile. În ciuda prezenței unor novice și a numeroase lumini, părea să nu existe decât ea în încăpere, și orice obiect de aur și de argint, orice postav fin sau broderie era întunecat de imensa ei umbră vălurită. Mânca pâinișoare făcute cu miere și grămăjoare de migdale, nuci și alune, pe care le ronțăia zgomotos între dinți. Mai curând înfășurată fără urmă de gust decât îmbrăcată, stătea într-o poziție vulgară, cu picioarele desfăcute, din pricina coapselor enorme. I-am sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sunt și părerile (din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pui, găini, rațe și claponi pentru bucătăria castelului. N-a avut decât două găini; pentru restul a plătit în găleți de ovăz . De Anul Nou, împuternicitul de la castel a cerut fiecărui țăran câte un purcel de lapte și câte o pâinișoară. Dan a trebuit să vândă o mierță de grâu și să cumpere un purcel de lapte. Pe urmă, domnul conte și-a măritat o fată. Satul Bocșa a trebuit să dea 12 viței, 30 de claponi, 30 de gâște, 5
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
eleganță, își amână sfârșitul cu câteva zile pentru a-i permite cucernicei doamne să aducă sacrificii zeilor conform calendarului. Pentru a reuși o asemenea performanță, Democrit, care probabil nu prea credea în ficțiunile surorii sale, se mulțumește cu mireasma câtorva pâinișoare plasate sub nasu-i. Isprava olfactivă îi permite să supraviețuiască trei zile, timpul necesar pentru abluțiunile familiale și pentru ca sora lui să se pună în acord cu cerul. De un apetit modest, dar de o înțelepciune imensă, el își dă ultima
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mult decât canibalismul, petomania ori onanismul obișnuite: filosoful afirmă astfel o teorie a naturii, o poziție referitoare la cultură și la artificiu, o teză asupra pudorii și a conveniențelor sociale. Democrit, cu parfumurile lui de fecioară, cu supraviețuirea lui datorată pâinișoarelor și cu mumia lui conservată în miere exprimă mai mult și mai profund decât o povestioară. În speță, el sintetizează, prin figuri ușor de memorat, deci de experimentat și apoi de transmis, un conținut filosofic. Aceste butade mnemotehnice, aceste fotografii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
filosofie atomistă? Important este că ar fi putut s-o facă. Mai mult: că acest fapt divers smuls ipotezelor de pe străzile Abderei permite un vademecum al materialismului abderitan. Căci ce ne spune această istorioară? Același lucru ca și aceea cu pâinișoarele; ea ne transmite un adevăr asemănător aceluia al filosofului devenit orb în mod voluntar și conține o lecție similară celei a dorinței de a păși în eternitate cufundat în miere: realul se reduce la combinațiile atomice și la simulacrele ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la realitate, la celebrarea trupului, la îndrăgirea a ceea ce e imanență vie și concretă, la dragostea pentru această lume, singura care ne este dată. În teatrul lui Democrit râd și fecioarele tinere, și cele vârstnice, filosofii și hamalii, brutarii cu pâinișoarele lor și apicultorii cu mierea lor bună de îmbălsămat. Râs al copiilor și al sclavilor, al filosofului ce încarnează antiteza lui Heraclit, care, se zice, răspundea doar cu lacrimi la spectacolul lumii. Iconografia occidentală a exploatat din plin contrastul dintre
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. În realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]