57 matches
-
pe pereți. Nu mai mâncasem pâine de un an. Atunci s-a îmbolnăvit și bunica. O jumatate de an a zăcut și la capătul puterilor ne-a spus că singura ei dorința este să mănânce un cococi, știi ce este, pâinișoara nedospita, coapta în test. Din cauza sărăciei așa de mari, noi nu am putut sa ii îndeplinim rugămintea. Dar într-o zi, i-am spus socrului meu: Tata, bunica zice că i se apropie sfârșitul. Trebuie să facem ceva să îi
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
LEAGĂN Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE LEAGĂN Puiule de borangic, Ochi de mac, și degețele Ca zăbranicul de stele, Să rămâi, și mare, mic - Cât un ghem de pâinișoară, O azimă respirând Spicul ei, întâia oară, Mare, să rămâi plăpând - Cu obraji de foc, ca macii, Și cu gene de cărbune, De crești mare, cât copacii, Fă, ca ei, și fapte bune - Ca la umbra ta, să-nvie Fragi
CÂNTEC DE LEAGĂN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_leagan.html [Corola-blog/BlogPost/358966_a_360295]
-
mititei, cu țepi mici, mici, stăteau cuminți așteptând-o pe mămica lor. - Hai micuților, să vedeți ce v-am adus de mâncare! O mulțime de bunătăți. Aici aveți siropel de arțar, mi l-a dat căprioara, vecina noastră. Aici avem pâinișoare de brusture, mi le-a dat șoricelul cel viteaz. Și încă o bunătate, mare, mare.! Miere ! mă împiedicasem de o tulpină de floare- clopoțel, și o albinuță, o doamne ce harnică era, mi-a adus repede, repede fagurele acesta. O
FRUMOASA DIN PĂDUREA NEADORMITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1479480793.html [Corola-blog/BlogPost/384236_a_385565]
-
ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Russula alutacea (Christian Hendrik Persoon ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben la ocru deschis, ea ar putea fi numai confundată cu "Russula aurea", "Russula integra", "Russula olivacea", "Russula romelii", "Russula rubroalba", necomestibila "Russula.badia" sin. "Russula friesii" (miroase că o cutie de țigări după cedru, dar și gustul
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
olivacea", "Russula romelii", "Russula rubroalba", necomestibila "Russula.badia" sin. "Russula friesii" (miroase că o cutie de țigări după cedru, dar și gustul este neplăcut). sau ușor otrăvitoarea "Russula mesospora" sin. "Russula intermedia". Dacă această însușire nu este dată în seamă, pâinișoara ar putea fi confundată de asemenea cu alte soiurile comestibile de genul "Russula" cum sunt: "Russula aurea", "Russula cyanoxantha" "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula flava", "Russula mustelina", "Russula roșea" sin. "Russula lepida", "Russula rosacea", "Russula veșca", "Russula vinosobrunnea" sau "Russula
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Russula pseudointegra", "Russula rhodopus" respectiv "Russula sanguinea". Pentru genul "Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Pâinișoara este, pricinuit cărnii foarte dense și compacte, o ciupercă bună pentru consum. Ea poate fi mâncata cel mai bine tânără, tăiată fin și crudă într-o salată cu maioneza, hrean, verdețuri sau cu hrean și frișca precum pe mod ardelean
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Russula roșea, sin. Russula lepida sau Russula rosacea, denumită în popor pâinișoara oilor, este o specie de ciuperci comestibile de "basidiomycete" din familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România și Basarabia oriunde în păduri de foioase
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens"), hulubiță ("Russula aurea sin. aurata"), laba ursului ("Ramaria aurea" sin. "Clavaria aurea"), buretele cu perucă ("Coprinus comatus"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), trufă neagră ("Tuber melanosporum"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"); toate incluse în lista ciupercilor comestibile din flora spontană a României (Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Durabile - Ordinul 246/2006). În vecinătatea sitului se află numeroase
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și uscate) și cu urechiușe (mici colțunași umpluți cu carne) servită de Sfînta Maria la Hagigadar, mantă - mîncare din aluat cu carne și ceapă, geagic - salată de castraveți cu iaurt diluat și cu mujdei de usturoi, cata - un fel de pîinișoare servite ca delicatesă de Paște. La nașterea unui copil, se obișnuia ca moașa să rostească descîntece care astăzi, firește, sunt ieșite din uz. În timpul slujbei religioase de botez, mama nu are voie să fie de față, iar pruncul este ținut
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
1941, În târgul Vadu Rașcu, XE "Vadu Rașcu" de pe Nistru XE "Nistru" . Atunci s-au schimbat pretorii, iar În locul lui Scriban XE "Scriban (maior)" , care „s-a evidențiat” atât de mult În pogromul de la Iași, a fost numit maiorul Ilie Pâinișoară XE "Pâinișoară, Ilie" . El a declarat că nu a știut ce s-a Întâmplat În localitățile Mărculești XE "Mărculești" , Florești XE "Florești" , Gura Câinari XE "Gura-Câinari" și Gura Kamenca XE "Gura Kamenca" din județul Soroca - XE "Soroca" cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
târgul Vadu Rașcu, XE "Vadu Rașcu" de pe Nistru XE "Nistru" . Atunci s-au schimbat pretorii, iar În locul lui Scriban XE "Scriban (maior)" , care „s-a evidențiat” atât de mult În pogromul de la Iași, a fost numit maiorul Ilie Pâinișoară XE "Pâinișoară, Ilie" . El a declarat că nu a știut ce s-a Întâmplat În localitățile Mărculești XE "Mărculești" , Florești XE "Florești" , Gura Câinari XE "Gura-Câinari" și Gura Kamenca XE "Gura Kamenca" din județul Soroca - XE "Soroca" cu alte cuvinte, nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
satele Majachi XE "Majachi" , Belayefca XE "Belayefca" și alte locuri din Transnistria XE "Transnistria" , unde au fost spânzurați zeci de „cetățeni sovietici”, evrei și neevrei. În ceea ce privește „spânzurarea locuitorilor civili din comuna Majachi XE "Majachi" ” chiar În curtea Comandamentului Diviziei 14, Pâinișoară XE "Pâinișoară" a pretins că În apropiere era și un comandament german, care a ordonat spânzurarea civililor. Cât despre spânzurările din alt sat (Belayefca XE "Belayefca" ), nu el a fost cel care a ordonat soldaților din compania de poliție militară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
XE "Majachi" , Belayefca XE "Belayefca" și alte locuri din Transnistria XE "Transnistria" , unde au fost spânzurați zeci de „cetățeni sovietici”, evrei și neevrei. În ceea ce privește „spânzurarea locuitorilor civili din comuna Majachi XE "Majachi" ” chiar În curtea Comandamentului Diviziei 14, Pâinișoară XE "Pâinișoară" a pretins că În apropiere era și un comandament german, care a ordonat spânzurarea civililor. Cât despre spânzurările din alt sat (Belayefca XE "Belayefca" ), nu el a fost cel care a ordonat soldaților din compania de poliție militară a diviziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
șosea”, de care atârnau spânzurați un număr de cetățeni sovietici. Soldați din divizie chiar au păstrat fotografii În care se vedeau grupuri de cetățeni spânzurați, mândrindu-se cu ele. Aceste execuții s-au făcut, după afirmații sale, la ordinul pretorului Pâinișoară XE "Pâinișoară" 55. Un raport informativ pregătit În 1946 de către Ministerul de Interne, Înainte ca ancheta să fie predată Curții Marțiale, a stabilit că În acest sat au fost Împușcați cincizeci de localnici 56. Comandantul Regimentului 1 Infanterie, care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
care atârnau spânzurați un număr de cetățeni sovietici. Soldați din divizie chiar au păstrat fotografii În care se vedeau grupuri de cetățeni spânzurați, mândrindu-se cu ele. Aceste execuții s-au făcut, după afirmații sale, la ordinul pretorului Pâinișoară XE "Pâinișoară" 55. Un raport informativ pregătit În 1946 de către Ministerul de Interne, Înainte ca ancheta să fie predată Curții Marțiale, a stabilit că În acest sat au fost Împușcați cincizeci de localnici 56. Comandantul Regimentului 1 Infanterie, care s-a contopit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
să Înceteze asasinatele - dar Matieș XE "Matieș" a respins cererea. 52 Sentința În procesul criminalilor de la Iași, 26 iunie 1948, ibidem, vol. 1, partea a II-a, p. 482b (USHMM, microfilm 47). 53 Ibidem, pp. 482-483. 54 Depoziția lui Ilie Pâinișoară XE "Pâinișoară, Ilie" (colonel) la Tribunalul Poporului, 15 februarie 1946, ibidem, pp. 196-196b (USHMM, microfilm 48). 55 Depoziția lui Stănculescu XE "Stănculescu, Gheorghe" la Tribunalul Poporului din București, 22 februarie 1946, ibidem, p. 199b. Gheorghe Iuli Crocos XE "Crocos, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
asasinatele - dar Matieș XE "Matieș" a respins cererea. 52 Sentința În procesul criminalilor de la Iași, 26 iunie 1948, ibidem, vol. 1, partea a II-a, p. 482b (USHMM, microfilm 47). 53 Ibidem, pp. 482-483. 54 Depoziția lui Ilie Pâinișoară XE "Pâinișoară, Ilie" (colonel) la Tribunalul Poporului, 15 februarie 1946, ibidem, pp. 196-196b (USHMM, microfilm 48). 55 Depoziția lui Stănculescu XE "Stănculescu, Gheorghe" la Tribunalul Poporului din București, 22 februarie 1946, ibidem, p. 199b. Gheorghe Iuli Crocos XE "Crocos, Gheorghe Iuli" , ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Stănculescu XE "Stănculescu, Gheorghe" la Tribunalul Poporului din București, 22 februarie 1946, ibidem, p. 199b. Gheorghe Iuli Crocos XE "Crocos, Gheorghe Iuli" , ofițer În rezervă care a servit În Biroul II al diviziei, a declarat că la Belayefca XE "Belayefca" , Pâinișoară XE "Pâinișoară" a ordonat spânzurarea a șapte sau opt civili. Vezi depoziția sa la Tribunalul din București, 1 aprilie 1946, ibidem, pp. 200-200b. Iar locotenent-colonelul Alexandru Olteanu XE "Olteanu, Alexandru" , din Regimentul 24 Artilerie, a declarat că a văzut atârnați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Stănculescu, Gheorghe" la Tribunalul Poporului din București, 22 februarie 1946, ibidem, p. 199b. Gheorghe Iuli Crocos XE "Crocos, Gheorghe Iuli" , ofițer În rezervă care a servit În Biroul II al diviziei, a declarat că la Belayefca XE "Belayefca" , Pâinișoară XE "Pâinișoară" a ordonat spânzurarea a șapte sau opt civili. Vezi depoziția sa la Tribunalul din București, 1 aprilie 1946, ibidem, pp. 200-200b. Iar locotenent-colonelul Alexandru Olteanu XE "Olteanu, Alexandru" , din Regimentul 24 Artilerie, a declarat că a văzut atârnați de stâlpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
așa că întreb, i-a dăruit-o cineva? Mama tocmai se trage spre masă și-și despăturește șervetul din damasc albastru cu toate aburind între noi: ea, eu și tata. Cartofii dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să scoți o pâinișoară, îi ridici aripile. Mai e și tava de cristal cu murături dulci și țelină umplută cu unt de arahide. Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
albastru cu toate aburind între noi: ea, eu și tata. Cartofii dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să scoți o pâinișoară, îi ridici aripile. Mai e și tava de cristal cu murături dulci și țelină umplută cu unt de arahide. Ce să-mi dăruiască? zice mama. Noua față de masă. E foarte frumoasă. Tata suspină și înfige un cuțit în curcan. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere căutată în mod pozitiv la Cirene: bucurie, jubilație, veselie, toate active și militante, expansive, demonstrative. Pâinișoarele și apa primului, parfumul costisitor al celuilalt, hedonismul ascetic epicurian contra hedonismului jubilatoriu cirenaic. în realitate, lucrurile par mai puțin distincte decât o afirmă tradiția. Doxografia cirenaică propune puține texte utile pentru tranșarea dezbaterii. Dar a-l considera pe Aristip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința pshică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]