63 matches
-
lume să zidim... Și ponegriți, balsamul apei să se-nchege, Întru lumina veșniciei va arde-n Ghetsimani, Iisus și astăzi spală urmele de fărădelege Trădat a fost, dar a iubit, și va iubi dușmanii. Se împărțea din inima, supusă Mânturii, Pâinica neagră într-o seară, uitată de taclale, Ulciorul sfintelor dureri, de se scurgea prin firea-i, Și Dumnezeu a fost cu gând curat, ce doare. Spălarea rugilor Iisus prin Tatăl său făcuse, Să înflorească -n acea seară, un asfințit- Dintr-
CU APA MÂNTUIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1428600322.html [Corola-blog/BlogPost/350329_a_351658]
-
se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem livezi și vii, avem pâinică, Fiindcă de la muncă n-am dat înapoi. Așa ni-i neamul de-o vecie, Ca tot străinul să-l primim, De n-a venit cu rău în ospeție La masă-l așezăm și îl cinstim. Sălbatici mulți sărmana glie ne-
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
forțat, dar noi am tras în jug. Meleagul nostru pentru ei e-o colonie, Kremlinul vrea pământul să ni-l ia, Creînd de zor „republici - autonomie“ Uitând că fiecare-și are vatra sa. Aveți pe masă plin cu vin paharul, Pâinică de pe-acest pământ, Dar, dac-o faceți pe tâlharul, Aici vă veți găsi mormânt. În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! DOAMNE, ȘTII TU ? Doamne, știi tu cine domnește
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul dulce-al pâinii Și ale câmpului plăcute șoapte. Mereu mă încălzește, zău, Acea pâinică coaptă în lumină, Și mă mândresc cu tatăl meu Ce crește pâine din țărână... Dragoste de meleag Mi-i drag și scump meleagul meu, Cu holdele-i de pâine coapte, Să fiu la orice depărtare, zău, Revin acasă, chiar și
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1475954146.html [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
noroc. Ar fi putut să-mi sară cioburi în ochi. Tăunița era la câțiva metri distanță, nu fusese pe fază, deja ajunsese pe trotuarul celălalt, la brutăria turcului, deschisă la acea oră matinală, fiindcă aliotmanul lucra non-stop, să ne furnizeze pâinică albă și pufoasă, care se fărâma imediat ce se răcea, ori cădea greu la stomac. Când s-a întors să-mi spună ceva, nemaivăzându-mă, a făcut câțiva pași înapoi și m-a găsit lungită și lățită, cu ochelarii alături, cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
în care simțea miros de iarbă bine întreținută, de frunze de arbuști și copaci decorativi. Era liniște și, tot acolo, putea asculta în voie dialogul plăcut al păsărelelor ce nu se speriau de el. Uneori cumpăra un covrig ori o pâinică și le dădea firimituri. Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu ele. La acest gând, involuntar, și-a pipăit încheietura brațului stâng. A tresărit. Nu avea borseta. „Pe ce bani să-mi iau pâine? Și cu ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
diplome, autografe, exponate artizanale, costume populare, cărți de istorie, de literatură și sport, CD-uri muzicale (pe tot timpul evenimentului, la expoziția românească au răsunat tradiționalele colinde de Crăciun interpretate de Fuego)... Cărți, semne de carte cu simbolul oinei, nelipsitele pâinici japoneze, pufarine, ciocolată, drapelul românesc au fost câteva dintre cadourile oferite micilor oaspeți în „mica Românie”. Evenimentul a desăvârșit exemplul românismului sincer și curat, a ipostaziat cele mai emblematice elemente de identitate românească, într-o sărbătoare cu timbralitatea solemnității. „Mi-
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se împărțea pâinea cea de toate zilele ... - Bun ajunsul la coadă, Nea Ilie ! - Ăsta-i rând, cu multe cârmeli ... - O hi băgat, pâinică ? - O cărucioară, să ne-astupe gura ! - Da' burții nu-i astâmpără ghiorăitu ... - Ține rândul, bre ! - Rându-i piste tot ! - Să him, pân preajmă ... - Dă-te mai hacana, oleacă ! - Ce te-ai înhipt, ca țapinu-n buștean ?! - Parcă-i oleac mai scurtă
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coada_la_paine_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
aducere-aminte prin asemănarea cu farfurioarele bunicii, apoi două pahare cu apă de la frigider și două cafeluțe aburind. Și Florica a reluat firul amintirilor. - Când a venit socru-meu cu făină, nici nu știu cum m-am repezit și i-am făcut o pâinica subțire. Nu am mai lăsat-o să dospească și am copt-o sub jărăgai. Cand a fost gata, am răcit-o cât trebuia, am scuturat-o de cenușă și m-am dus cu ea aburind și mirosind a pâine caldă
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ecouri_mioritice.html [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
da, și i-aș mai cere să stea în locul contabilei, pe aceleași 15 milioane, până în ziua în care va veni la serviciu văzând numai curcubee, orele suplimentare (și neplătite) i se vor părea raiul pe pământ și șefii cei isterici, pâinicile lui Dumnezeu. Iar dacă atât o categorie, cât și alta, vor claca în asumarea obiectivelor pe care ei le înfățișează altora - pe mulți bani - ca fiind la îndemâna oricui, aș chema toți foștii cursanți și le-aș cere, prin slide-uri sugestive
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor by https://republica.ro/in-pelerinaj-la-arsenie-boca-al-corporatistilor [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
zi. În ziua praznicului, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. SFANȚUL ȘTEFAN. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și
Sfântul Ștefan. De ce trebuie să evităm deplasările în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101552_a_102844]
-
iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ștefan. SFANȚUL ȘTEFAN. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ștefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfanțul Ștefan, se sfințesc la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfanțul Ștefan se prepară și se împart mucenici cu
Sfântul Ștefan. De ce trebuie să evităm deplasările în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101552_a_102844]
-
vino, o altă apariție capta atenția călătorilor. Târându-se pe podeaua vagonului - oare cum urcase, mai apucă să se întrebe Irina - un cerșetor se oprea lângă fiecare scaun și în numele divinității cerea insistent să fie ajutat ca să-și cumpere “o pâinică”. “Eu nu mă prefac” - adăuga el vârându-și insistent piciorul schilod, sub ochii celor ce încercau să îl evite. Însă privirile călătorilor continuau să îl ocolească și rareori cineva se mai îndura să-i dea vreun bănuț. Probabil pentru că, prea
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flash_tania_nicolescu_1390809351.html [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
creștet până la tălpi. în caliciul îngerului ca un catâr care paște dârele de argint ale dimineții m-am tăvălit prin licăririle polenului, printre vrejurile coastelor lui. curgând pe pieptul și pe labele îngerului așteptând să primesc ordine. în timp ce el legăna pâinica pe antebraț. având simțul pregătit. fiind scărar după mers. punând în gând proiectele crisalidelor. dormind pe paie în miezul vocilor chimerice. îngerul îmi lua sânge cu tâlvul picurându-l în Biblie, cam pe la Matei, 27 cu 8. masă erau coastele
Poezii by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
liftu-i paladit; Tiptil apoi, ne-am fulisat Ca hoții în bucătălie, Bunica, nu am vlut să știe Că mi-a făcut capul pătlat; Și-n castlonelul meu cel mic, La fel cum îmi dădea mămică, În lapte i-am muiat pâinica De ela alb tot pe botic, Ial cu șampon, întl-un lighean, I-am făcut baie la blănita, De la năsuc pan' la codită ... Bunica dolmea bolovan, Și să nu dau ial de belea (Cam lal așa o bunicuța!) L-am așezat
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Am_scris_azi_noapte_o_poezie_valeriu_cercel_1378852205.html [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
după ce Ionuț se trezi foarte târziu, când soarele se îndrepta spre amiază, - iar bunica, știindu-l obosit, îl lăsă să doarmă cât încăpea în el, - începură necazurile. Bunica îl aștepta încă devreme cu mâncarea pusă în farfurii pe masă - niște pâinică de cuptor, unt, bucăți de caș de casă, două ochiuri rumenite, o cană călduță cu lapte. Ionuț se ridică somnoros de pe pernă, se clătină dintr-o parte în alta, deschise ochii mai bine, și se uită nătâng la bucatele puse
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1484747631.html [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
și se ferește cu agilitate din fața oricărei crăpături prin care ar fi posibil să poată pătrunde o adiere de curent. Cel mai în siguranță se simte atunci când stă în pat, sub plapumă, iar iubita îi cară, la pat, ceiuțuri și pâinică prăjită cu untuleț. Bărbați când e vorba de pericole serioase, copii când e vorba să le curgă un pic mucii, cam așa sunt reprezentanții sexului tare. De ce? Habar n-am, dar mi se pare extrem de amuzant. Mă întreb însă de ce
Când o bubiţă e mai grea decât un război by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18584_a_19909]
-
poartă dușmănii chiar pe viață. Ca fapt divers, cele mai frecvente intoleranțe sunt la drojdie, gluten și lactoză, iar, printre cele mai rare, e intoleranța la măr. Cam asta e. Îi țin pumnii Jeanettei, să se întoarcă cu succes la pâinică, iar vouă, dacă doriți să aflați mai multe informații despre Yorktest, vă recomand să intrați aici.
OMG! Ce norocoasă sunt! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20876_a_22201]
-
Tache Sau, mai exact, cum și-a mâncat un coleg invitația la petrecerea KISS FM și KISS TV. Păi, și-a mâncat-o pentru că arăta așa: Sper, totuși, că n-a mâncat-o cu tot cu hârtiuța asta, care era înfiptă în pâinică.
Cum să-ţi mănânci o invitaţie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20409_a_21734]
-
vapoare până la raionul Nahocinski, apoi ne-au mutat pe barje. Femeile boceau. Ne-au dizlocat într-o pădure, unde erau vreo două-trei case. Ne-au dat voie să ne culcăm în pod, spunându-ne ””Făceți-vă case””. Ne dădeau o pâinică mică de secară pentru 2 zile. Ne înfășuram la un picior cu o mânecă de pufoaică, iar la celălalt cu o șalincă și așa am supraviețuit și gerurile. Am muncit în Siberia 7 ani. Cînd ne-am întors în raion
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
că la școală erau foarte multe familii cazate, bătrâni care pur și simplu nu au cu ce să supraviețuiască. Și-mi aduc aminte că părinții și ceilalți comunitari ai orașului Rădăuți mai tineri au fiert o ciorbă, au făcut niște pâinici și noi, copiii, ne-am dus să le ducem mâncare acestor oameni... Școala era plină cu oameni. Deci o școală, știu eu, 10-12 clase, plină cu oameni - până În primăvară nu rămăsese nici un om: toți de acolo au decedat. Un alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
niște cunoștințe, printre care pe A. Darian, un clujean care era și În Comitetul Internațional, și cu care mă vedeam - chiar a doua zi mi-a adus o pâine. Știți ce Înseamnă o pâine Întreagă? Noi, care aveam, așa, o pâinică, ne pomenim, toți clujenii, cu o pâine Întreagă. Mi-a schimbat bocancii - că venisem cu bocancii ăia mici, de aur și acum degetele Încovoiate. Tot timpul Îmi curgea nasul. Făcusem o cardită reumatică, iar aici cunoșteam niște oameni care aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Scandal mare, venea șeful de bloc la ei, dacă mai era din pâine Îi dădea Înapoi și ăluia o bâtă, dacă n-a mai rămas nimic, la revedere: „Culcați-vă”. Că nu era așa multă pâine - un sfert dintr-o pâinică nu prea mare... - Acești kapo aveau ceva specific, adică În afară de bâtă? - Aveau banderola de kapo. Kapo-șef avea o banderolă specială de kapo, erau mai mulți kapo. De exemplu: era kapo de bucătărie, Kuchenkapo; altul, care era cu curățarea latrinelor, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ajungeam în cămin și Felicia pleca la fabrica de pâine sau după vreo colegă la alt etaj, îl stropeam bine pe bârzoi c-un jet de spray: mânuiam fără ezitări „Fa“-ul verde, cu pulverizator. Când Felicia se întorcea cu pâinicile calde sau caietul de cursuri, duhnea toată camera a lămâiță; Coco sărea prin cușcă, umed, pufos, decalcifiat. Ridicam din umeri, tandru ca un hitlerist. Și pe Felicia am pierdut-o undeva prin cotloanele memoriei, despărțiți de rutina studenției comuniste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ceasul. 23.40. Bidileanu se pregătea să-și termine poezia, ca în fiecare zi, netulburat. De Paul nu știam nimic, sincer, nici nu mă interesa. Probabil că se ținea încă de dulap, cu degetele lui fierte de transpirație, ca niște pâinici necrozate. Și mă mai sâcâia și chestia de pe ecran, obraznică, fără sens. Ce vroia Mihnea? „Hai că venim. Pregătește un vin, o țuică, ceva.“ Am sărit în haine, lumea afară începuse să se mai potolească, nu mai auzeai voci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]