1,267 matches
-
cu gaz porționat, omenesc, la lumina vastă a universului sonor muzical, supraomenesc! Andra cântă cosmic, infinit și miraculos, cu o voce în puterea de a regrefa duhul supremației umane, dragostea, frumusețea, chiar și în clipa când speranța abia dacă mai pâlpâie, ca dâra unei stele ce cade muribund sub cer! Ce chip frumos, care se face privit cu drag, ce glas care nu lasă rostită nici o silabă de către cel ce ascultă! Cine tace și o ascultă pe Andra primește mângâiere și
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
fiică și un tată, atâta tăcere înfrigurata. Se înțeleg, doar din priviri, ea, să roage, el, să tacă, el, resemnat, cu sufletu-mpăcat, ea, tulburata, speriată, el, doar un râu ce pleacă, ea, o piatră. Acoperind, cu mâna tremurânda, o lumânare pâlpâie a despărțire. Mâinile tatălui, împreunate-n sfântă-nchinăciune, privirea-i se închide pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una, de fiica, cealaltă, de tată. Într-un sătuc, cu multe neștiute, o fată-și duce
UNE HISTOIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1410356588.html [Corola-blog/BlogPost/367650_a_368979]
-
fost, ca de obicei, vorbăreață, și nici nu am știut cum să-l alint și ce să-i spun. Uneori, mă blocam pur și simplu, mai ales când, fie și numai întâmplător, îmi sărea în ochi vânătaia din jurul grumazului. Atunci, pâlpâia în mine când a fi, când a nu fi și tresăream. *** Târziu, după miezul nopții, cu o mașină, am ajuns acasă la Katy, în localitatea Ghilvaci. Acolo, Erika, Lajos și Katy au mai vorbit câte ceva. O vreme, la taclale, am
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
și un tată, atâta tăcere înfrigurată. Se înțeleg doar din priviri, ea să-L roage, el să tacă. El resemnat, cu sufletu-mpăcat, ea tulburată, speriată, el, doar un râu ce pleacă, ea, o piatră. Acoperind, cu mâna tremurândă, o lumânare pâlpâie a despărțire. Mâinile tatălui împreunate-n sfântă-nchinăciune, privirea-i se închide pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una de fiică, alta de tată. Într-un sătuc, cu multe neștiute, o fată-și duce
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
voi acum, Îmi arată ce-a rămas... cenușă, tăciuni și scrum. Dintre zile ce-au trecut, gânduri multe, risipite... Stați în filele-negrite și de vreme putrezite; Îmbrăcate-n slovă veche, că abia vă pot distinge! Când citesc la lumânarea, care pâlpâie, se stinge... Toate amintiri îmi lasă, ca raza caldă de soare: Nopțile nu pot să dorm, și-n febrila mea cătare... Zbor pe aripi de zefir, mă înalț spre zări senine; Dragoste, ce bine-arăți! Timpul a ținut cu tine. Ca
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_agednda_vietii_mele_marin_voican_ghioroiu_1344021199.html [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
și micile platforme pe care se însoresc paianjenii de stâncă. Știu păsările care-mi vor străbate respirația și fluturii care vor chicoti în spatele meu ca niște ușuratici, dar netulburat voi continua săurc, printre jnepenii tot mai rări, pânăla caprele săritoare pâlpâind pe abrupturi și de acolo mai sus, spre marile poieni încărcate cu rododendron. Prin locul acela trec îngeri ducând în faetoanele lor vase mari pline cu felurite parfumuri: de inocentă, de gingășie, de înfiorare ori naivitate. Niciunul, știu, nu va
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1403772714.html [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
și întreaga artă. Cu toate acestea, subiectul nu este epuizat. Dacă ne mai mișcă acest gen de literatură, înseamnă că nu suntem cu totul abrutizați, pervertiți, pierduți sufletește. Mai există o mică speranță pentru om, un fel de luminiță care pâlpâie firav, ca să ne facă să înțelegem că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne batem joc, să o socotim la cheremul și cheful nostru. Evenimente neașteptate îl pot
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
2016 Toate Articolele Autorului A nins cu flori minune azi-noapte. Flori albe, flori roșii, cu lujerii lungi, albaștri și luna de pe cer se desfăcea-n petale, cea mai măreață floare dintre aștri. A nins cu flori galbene ca lumânarea ce pâlpâie firav în sufletul meu și dimineață soarele-mi surâse, frumos îmi surâse când, de iubire nebună, sărutam cu patimă un curcubeu. Referință Bibliografică: A nins cu flori / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1895, Anul VI, 09 martie
A NINS CU FLORI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1457496094.html [Corola-blog/BlogPost/373365_a_374694]
-
mei însetați de soare, Gânduri printre gene au lăcrimat Pictând vise în veștedă floare. Îmi sprijin tâmpla pe un ram de gând Cu tine caut răsăritul în a mea viață, Cu tine am învățat să râd să plâng Candele albe pâlpâie sub umbre de ceață. În orologii în tăcere îți număr pașii Speranțe-nmuguresc timid pe alei , Din cer cu tine zâmbesc îngerașii Când tu-mi sădești în suflet ghiocei. Cu tine împletesc din clipe vise În anotipul vieții ce renaște
PRIMĂVARĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1459406827.html [Corola-blog/BlogPost/383330_a_384659]
-
Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun mâna pe piatră!” (CLXXXIV). Drumul existențial al poeziei, reconstruit în funcție de rodul iluminărilor
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
cred așa ceva, cum s-a întâmplat?!”, consolează-te cu ideea că stupefacția asta s-a produs azi noapte și la case mai mari. De pildă, la CNN, unde pe la 3 jumate noaptea, ora noastră, pe ecranul inteligent din platou, Florida pâlpâia roșu, făcându-i pe experimentații jurnaliști din platou să înțeleagă că e groasă. I-au „dat” târziu Florida lui Trump, la aproape o oră după ce Fox News (una dintre puținele instituții de presă care l-au susținut pe candidatul republican
Trump președinte! Cum a fost posibil?! by https://republica.ro/trump-presedinte-cum-a-fost-posibil [Corola-blog/BlogPost/337790_a_339119]
-
o torță: „Mucius Scaevola n-a fost fratele/ meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din’ naltul fumegând/ al Crucii.” Poezia este o profesiune de credință, relevând sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
Spiritual > LEGĂMÂNTUL SĂRII Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Zdrobita, călcata în picioare, Zdrobita, călcata în picioare, Făcută una cu pământul - sare Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători și tineri bogați De robi necredincioși, cu talanți îngropați. Pui de năpârci, fugind de mânie, Ce în legământ au intrat
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Legamantul_sarii.html [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
magice, cu care voia să descifreze metoda de pătrundere în nivelele de comunicare vitale ale respirației. De aceea, cînd obsedatul ăla sexual, Caiafa, i-a luat locul în pat, Ignațio a suspinat liniștit deodată, pentru că un dram de conștiință mai pîlpîia în el, asemenea unui muc de lumînare, și se bucurase chiar că femeia aia, care fusese a lui, avea iar bărbat și tată la copii, ușurîndu-i lui viața și mai ales studiile, cărora li se dedica în fiecare clipă, conștient
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Decât să ce ? N-aveau cum SĂ mai găsească o soluție deoarece “să”-ul a rămas în aerul întunecat care a dispărut când în toată casa s-a aprins lumina. Piiing ! Stop cadru. Doar becul lanternei din mâna lui Balconistu pâlpâia anemic. Individul care a regizat și a interpretat rolul de aprinzător de lumini era bau-baul din baie, omul în pijama. Cu pași rari și hotărâți, acesta inspectă situația și personajele înțepenite. Balconistu avea într-o mână un sac plin cu
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Trei_dintr_o_lovitura_lica_barbu_1336228484.html [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva hilar. Și văd iubirea-mi prinsă între ațe Pe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar. Eu simt cum fericirea îmi
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
nesperat ar vrea s-asculte.Cad pleoape grele mestecându-mi fermPriviri cu gene triste și-obosite.Iar luna curge veșnic pe un geamCe-mi strânge stele ca pe dinamite.Adorm tăcut în vechiul balansoarCu foc aprins în goala mea odaie.Pâlpâie flacăra furată de un jarStârnind în urmă mare vâlvătaie.Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațeDar simt covor foșnind cumva hilar.Și văd iubirea-mi prinsă între ațePe un genunchi zâmbindu-mi prea bizar.Eu simt cum fericirea îmi aprindeScântei în ochi
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
plângerii. La fiecare tresărire a vântului Sufletele noastre, făclii aprinse, Au fluturat precum pânzele Unei corabii lovite de furtună. Am fost atât de triști și neliniștiți Nu fiindcă se apropia seara Ori că se stârnise furtuna Ci pentru că focul care pâlpâise În candelele inimilor, Cuptoare aprinse de lut, S-ar fi putut stinge oricând. Și cum să intrăm noi în noapte Fără o lacrimă de lumină Izvorând în pustiul din noi? Doamne, măcar dacă în seara Aceasta, la sfârșit de drum
PIATRA FILOZOFALĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1489367493.html [Corola-blog/BlogPost/362582_a_363911]
-
răspunsul. Așadar: „Mucius Scaevola n-a fost fratele meu./ El nu si-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot: un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.” (Poezia „Blasfemie”) „Gaius Mucius Scaevola (n.?-d. 509 î.e.n.) a fost un personaj eroic legendar al Romei Antice. Când regele etrusc Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius Scaevola
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
sacrificiu. Uneori, asemeni lui Icar, care s-a apropiat prea mult de Soare, cel ce se apropie prea mult de focul ... patimii riscă să fie el însuși ars de acesta. Și, totuși, se mai întrevede o speranță, „un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.”, o speranță, care, pentru autoare, este credința. Aluzivă sau tangențială la fapte petrecute cu mii de ani înainte, autoarea se exprimă parcimonios, folosind cuvinte atent alese în favoarea ideeilor, învăluindu
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
S-a inoptat deja.Imi amintesc că era o lumânare pe masuta.Dandu-se jos din pat,Karon își simțea capul de parcă ar fi plesnit și dureri în tot corpul.Tinandu se de cap,lua fericită lumânarea care încă mai pâlpâia încet și încerca să găsească usa.Insa umbră unui copac ce părea că o ghiara o făcu să scape sursă de lumină ,care se rostogolii pe sub pat.” E doar o creanga.Nu ai de ce să te temi”,se încuraja singură
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
rupt de întâmplări și-a prins degetele-n ușa timpului, își retrage gândurile în lemn. Îl arde pe cap coroana de argint, privește în sus cum clopotele se sparg, sunetele ondulând memoria. Doar ochii rămân ca o flacără care-i pâlpâie viață. Lasă-l să-și scrie puterea pe oglinzi cu fruntea pe hiacintul visării punând arome tari în cuvinte, și cântu-i un psalm de îmbărbătare. Iar sub tălpi așază-i drumuri de piatră până-i sângerează simțurile. Se topește câte
MAI GRĂBITĂ DECÂT POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1466280824.html [Corola-blog/BlogPost/340196_a_341525]
-
Bucuros că nu pot sau nu vreau să-i replic, adăugase: -Menirea omului e să-nflorească. Adună-ți sevele și odrăslește azi, căci viața e prezentul. Trăiește clipa! Ajunși în fata garsonierelor noastre, intraserăm fiecare tăcând. Totuși în gândul meu pâlpâia intermitent întrebarea Lixandrei: Cine-i Seneca? Referință Bibliografică: SENECA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018, Anul VI, 10 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]