10 matches
-
Autorului Când plâng viorile pe strune Petale de cais mă ning, Mă-nvăluie și mă-mpresoară Și peste suflet se preling Ca un arcuș peste vioară. Vioara mea-i dezacordată, Arcușul cântă scârțăit Și melodia-i tremurată, Iar glasu-i stins și pâlpâit. Dar dac-apoi e acordată Arcușul scoate murmur blând Și-aș vrea să cânt încă odată Să nu o mai aud plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură o rugăciune Și trag peste
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460476618.html [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
o frumusețe rară O-nfioară tot ce o-nconjoară, Fată simplă și modestă, Dorul ei și-l manifestă, Neștiutoare de multă carte, De greutăți a avut destulă parte. Cu obraji îmbujorați de-al iernii frig, Se uită-ndelung la al lumânării pâlpâit, Își are privirea fixată, Căldura de sufletu-i e emanată. Cu ochii ei albaștri-azur, Nu are nevoie de abajur, Regăsindu-și pacea interioară, Văzându-și toată viața de-odinioară. Doamne, în sufletul ei ce-o fi, De se gândește neîncetat
MELANCOLICA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1420152401.html [Corola-blog/BlogPost/350098_a_351427]
-
o frumusețe rară O-nfioară tot ce o-nconjoară, Fată simplă și modestă, Dorul ei și-l manifestă, Neștiutoare de multă carte, De greutăți a avut destulă parte. Cu obraji îmbujorați de-al iernii frig, Se uită-ndelung la al lumânării pâlpâit, Își are privirea fixată, Căldura de sufletu-i e emanată. Cu ochii ei albaștri-azur, Nu are nevoie de abajur, Regăsindu-și pacea interioară, Văzându-și toată ... Citește mai mult E frig. E ger. E iarnă.Ea amintirile și le răstoarnă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
de o frumusețe rarăO-nfioară tot ce o-nconjoară,Fată simplă și modestă,Dorul ei și-l manifestă,Neștiutoare de multă carte,De greutăți a avut destulă parte.Cu obraji îmbujorați de-al iernii frig,Se uită-ndelung la al lumânării pâlpâit,Își are privirea fixată,Căldura de sufletu-i e emanată.Cu ochii ei albaștri-azur,Nu are nevoie de abajur,Regăsindu-și pacea interioară,Văzându-și toată ... XXIV. PUȚIN DIN TOATE, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1461 din 31
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Focul, de pildă, în mod predilect, dar și atmosfera casei în genere, îi "stârnește" poetului noua realiate: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud/ (s.n.) Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit (s.n.)60. O gingășie fără margini surprinde Eminescu în interiorul casei atunci când este vorba de nou-născutul care e un martor tăcut a toate câte-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lunci de chiparos 259. Mai mult, poetul se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.)/ Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit.// Astfel gândirea-nșiră o mie de mărgele / Un șir întins și luciu dar fără de sfârșit;/ Somnul m-apucă-n brațe prin gândurile mele/ Și-n somn mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu daca cutezi. ROX[ANDA] Nu crede. III. GLASURI FĂRĂ INTERLOCUITOR A. GLASUL LUl TOMA NOUR 1 2255 Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om. 2 2254 Minunați * ginii ai pământului cari Iuciți în fier, cari pâlpâiți [în] flăcări, cari zvâcniți în inima omenească - cu voi [vreau] să-nving lumea. 3 2254 Sălbatec fulger răsculat împrotiva lumilor și esilat de univers [î]n spăimânta lui într-un veșted corp de om. 4 2254 Voi pune aripi urei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trei pași spre ușă. O deschise brusc. Coridorul, luminat doar de o lampă cu seu, era pustiu. Și totuși! Privi mai atent și băgă de seamă că ușa încăperii alăturate era puțin deschisă și că printre crăpături se vedea lumina pâlpâită a unei lumânări. Căscă zgomotos, înjură pe turcește și intră la loc. Adormi într-un târziu. Dimineața, când a ieșit pe punte, toți călătorii se bucurau deja de aerul proaspăt. Ianache discuta ceva foarte serios cu Lavinia. Când s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca o cârtiță sub pământ. Acolo a înghemuit el, în noaptea aceea de groază, pe regele voiajorilor comerciali care cutreiera orașele pe două picioare neastâmpărate, ca un magazin ambulant, cu emblema „Casa Ramses”. Musafirul a înaintat, bățos, mai aproape de bătaia pâlpâită a lumânării. Acum nu mai putea să încapă nici un fel de îndoială. L-am recunoscut și după izmenele lungi și largi cu șireturi înnodate în fundulițe deasupra gleznelor murdare, dar mai cu seamă după acel cap de păstârnac lunguieț, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și sărutări aprinse În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă. Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Din el o aud astfel cum voiu să o aud Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. Și mîndru-acest amestec gîndirea-mi o descoasă, O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit. {EminescuOpIV 82} Astfel gîndirea-nșiră o mie de mărgele - Un șir întins și luciu dar fără de sfârșit; Somnul m-apucă-n brațe prin gândurile mele Și-n somn mă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]