160 matches
-
lupta alături de aceștia împotriva nemților, arestarea de către grănicerii bulgari, traversarea periculoasă a Dunării etc. Darie are parte de două întâlniri providențiale care-l salvează de la o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce fusese mai demult pândar al moșiei boierului Arizan de la Clocociov, și apoi cu Ivan, sergent grănicer bulgar, fiul lui bai Gheorghe, ce avusese înainte de război o grădină de zarzavat pe valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
a alipit comunei Plevna iar din 1896 și mica „așezare” Hoinari, întregește teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună, cu primar, notar, pândar, etc. Au existat deci Comuna Domnița Maria[8] (formată din satul Domnița Maria) și Comuna Valea Rusului[9] (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de la „Izvorul Pândarului”, datând din paleoliticul superior; situl de la Dancu (aflat în marginea de est a satului); și situl de „peste Baltă” („Pârliți”), aflat al est de satul Holboca. Situl de la Dancu are urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
instaurează dictatura hitleristă. În România, la 10 feb 1938 Regele Carol al II-lea instaurează dictatura personală Se adoptă o nouă Constituție. Se desființează prin decret regal toate partidele politice. În Cioara este numit primar Gherghe Drăgan. Gherghe Drăgan împreună cu pândarul Stancu Ologenu (poreclit Păleață) îl surprind pe Florea Mihalache cu oile în vatra satului și pe motiv că oile n-au ce căuta în acel loc, Păleață îl lovește pe Florea în ureche îi sparge timpanul lăsându-l surd pe
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
A primit un premiu Emmy pentru "" (1979) cu Gena Rowlands, fiind nominalizată pentru interpretările din "White Mama" (1980) și "Little Gloria... Happy at Last" (1982). A mai interpretat și roluri secundare în alte două filme Disney: "Muntele vrăjitoarei" (1978) și "Pândarul din pădure" (1980). Numele lui Davis a devenit cunoscut unei noi generații odată cu hitul lui Kim Carnes, „Bette Davis Eyes”. Piesa a atins locul 1 în mai multe țări, printre care Brazilia, Norvegia și Statele Unite, în aceasta din urmă devenind
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
râurile Nistru la nord, Ciuhur la est, Prut la sud și Răchitna la vest. Raiaua Hotinului avea circa 100 de sate împreună cu cetatea Hotinului și târgurile Lipcani, Briceni și Noua Suliță. Turcii înlocuiesc și vechea stemă a cetății, reprezentând un pândar cu una nouă cuprinzând trei turnuri pe un câmp auriu având deasupra turnului din mijloc o semilună de care atârnau două paloșe încrucișate. Mai târziu rușii aveau să păstreze această stemă, adăugând deasupra paloșelor o cruce argintie În 1750, mitroplitul
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
mai fumezi tu însuși, și acasă, pe balcon, singur. Sora lor mai mare, poliția, și-a tras mașini pe care scrie, european, "Siguranță și încredere", dar reflexele noastre condiționate, de multimilionari în amenzi, ca și ale lor, de altfel, de pândari ai infracțiunii, ne fac, la simpla lor vedere, să apăsăm simultan pe accelerație și pe frână, sau pe una în locul ceileilalte. Cauți o stradă, după adresa de pe panoul publicitar al unei firme care te interesează, iar strada și-a schimbat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu triada de zei Axieros, Axiokersos, Axiokersa, a inspirat rădăcina lingvistică comună "aks" pentru denumirea osiei, a axului carului înaripat al lui Zeus. Hermes era butucul roții. El era un "intermediar", luând forme precum hoțul de la drumul mare, spărgătorul porților, pândarul de noapte, străpunge-ziduri, ocrotitorul răspântiilor, al trecerilor, deci și al mormintelor. Funcția de mediator al zeului se completa cu "puterea", exprimată mai ales prin tot felul de invenții, și cu "funcțiile de conducător" sub forme precum călăuza, inițiatorul și civilizatorul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
coborâș, acoperișul de trestie a luat-o la sănătoasa și s-a prăvălit peste țarcul caprelor. Noroc că respectivele caprine erau la păscut, păzite de mezinul familiei. Acela le păzea nu ca să nu le piardă, ci ca să nu le vadă pândarul IAS-ului că pășteau lucerna care era a statului, adică a noastră, a tuturor, a poporului. Că dacă le spui rudarilor că sunt țigani se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale vieții, dar le recunoaște la bătrânețe inutilitatea sau deșertăciunea („Căci nu-i pândar mai bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în lume, raporturile dintre viață și moarte, rostul omului pe pământ, arta ca joc și în același timp ca justificare ultimă a existenței. Arta poetică care deschide cartea îl înfățișează pe poet ca fiind un „pescar de vorbe”, pe care, „pândar” neobosit al cuvintelor, el le cheamă: „Pescar de vorbe, le-amăgesc în mreji, / Cercându-le sfios cu înțelesuri”. „Copil de suflet” al vorbelor, poetul nu își poate găsi un rost în ordinea practică a lumii (Pe lumea-n treacăt), tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
subiectul urmează verbul-predicat: „Asta-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea.” (M. Eminescu, P.L., 53), „- Acuma trebuie să pleci, zise ea stăpânindu-se deodată și ștergându-și lacrimile.” (M. Preda, Delirul, 204), „- Vezi, să nu-ți îndoape pândarul ăla spinarea cu sare, îl preveni el. „- Unde are el norocul ăla să dea peste mine că i-aș arăta eu lui, se sumeți Achim.” (M.Preda, Moromeții, 103) Când enunțul narativ precede enunțul-dialog, subiectul precede predicatul: „Moșneagul atunci zise
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu ș.a. Despre tematica predilectă a poeziilor publicate, cel mai bine vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă. Aceeași este, în general, și orientarea fragmentelor de proză aparținând lui Mircea Zaciu, Dumitru Micu, Aurel Martin, Francisc Munteanu, Titus Popovici, Kovács Bálint, Nagy István, Geo Bogza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
publică, tot postum, în 1996, un alt mare poem, La stani [La stână], închinat tot vieții pastorale din Macedonia. SCRIERI: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Bulgaria și Serbia. Studiu etnografic și artistic, București, 1913; Nipoata avigl’itorului [Nepoata pândarului], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 333-340; La hane, București, f. a.; Bobotează domnească, București, f.a.; Cântițe, București, f.a.; Despre Iane, mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul (în colaborare), Iași, 1934; [Versuri], în Antologie lirică aromână, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e la maior la curea/ mi-e dor tare de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e pe tură pîndar/ și mă arde c-un bulan". Creatorul e invocat uneori chiar și pentru a-l ajuta să gîndească liber, căci chiar tendința de evaziune imaginară e reprimată de existența unor condiții dure de detenție: "Coboară, Doamne, privirea/ Și observă Mănăstirea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din casa săracă a chiriașului izgonit, pentru o altă casă tot atît de dureroasă. Sunt plecările Într-o dimineață ca un cristal de rîsete spre mătușa de la Calafat, cînd știi că te așteaptă pe peron, lîngă unchiul cu mustățile de pîndar, stofa caldă din lătratul prietenos al dulăului. Între șlepurile gemînd de grîne Dunărea lucește ca un păstrăv de aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trîmbițele succesului suind În sînge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a pașilor săltați, eventual chiar numărați, prevăzuți de executarea unor dansuri rituale (cum ar fi acela al "călușarilor")". 358 Iuliu Zanne, în Proverbele românilor, oferă următoarea explicație pentru originea acestei locuțiuni: "a te face să-ți pierzi răbdarea ca și pândarul bostănăriei, care a ieșit din pepeni afară ca să bată pe acei care-l ocărau" (Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1 [1893], cu o prefață de Nicolae Constantinescu, ediție îngrijită de Mugur
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în literatura noastră. Totuși, cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță ș.a. Aflat la începutul carierei literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori), iar N. Iorga are câteva note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
mântuirea sufletului. În loc să te rogi umilit și În tăcere, răcnești cât te ține gura și poftești desfătări care te vor duce cu siguranță În iad. Cei doi călugări se Îndepărtară ciondănindu-se, iar ucigașii Își băgară săbiile În teacă. — Grozav pândar mai ești, Hugo, nu poți să deosebești un cal de un măgar, murmură chiorul. Nu-s mâță să văd pe Întuneric. Dar am doi ochi și cu doi ochi vezi mai bine decât cu unul singur. Oricum, v-am spus
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe fundal analog alt proiect narativ; apa Siretului umflat de ploi aduce o moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei", morarul; dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet ori altul, unul (datat 17 mai 1927) se preta la investigații analitice complexe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pare, domnule, țuști vulpea goală, și rămâne pielea lângă copac. Un flăcăoaș care se dezvoltă, într-un sat, la graniță. Are un moș, un bătrân foarte înțelept, plin ca un stup de zicale și proverbe vechi. Are altul care-i pândar pe dealul Halmului. Al treilea frate e tatăl lui. Primar în sat e unul Irimescu, fost sergent major în armată, fost perceptor, un om gras, mâncău, fără scrupule, care cu orice preț vrea să facă pe boerul: țăranul, domnule, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari, încât deși nu e un suflet ales, totuși se înnobilează prin suferință. Ura primarului asupra bătrânului înțelept, care necontenit i se pune înnainte. Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l bată. Din bătae i se trage moartea. Da pândarul Halmului simte, iar primarul caută cu orice preț să-l năpăstuiască, să se scape într-un fel și de acesta. Îl prigonește, până ce pândarul, exasperat, se hotărăște foarte rece, să ucidă pe primar. Amintirea mortului (poate tată?) mai plutește între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l bată. Din bătae i se trage moartea. Da pândarul Halmului simte, iar primarul caută cu orice preț să-l năpăstuiască, să se scape într-un fel și de acesta. Îl prigonește, până ce pândarul, exasperat, se hotărăște foarte rece, să ucidă pe primar. Amintirea mortului (poate tată?) mai plutește între ei, mai ales în seri lungi de iarnă, când stau la taifas și-și amintesc de el. Băiatul vede dragostea de la vamă, ticăloșia vameșiței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pensionarul căpitan Farcaș, vede ce s-a petrecut cu moșu-său (bunicul său?) își trăește viața cu flăcăoanii lui, cu horile, cu fetele, dar în sufletul lui se învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]