3,774 matches
-
Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poetul s-a întors acum în Sine, În catedrala cea cu sfinți închiși, Unde credința nu-i un fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum Lactee... Pământ de flori cândva, acum pământ de stele, S-a-ntors în Cer când încă n-
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_plecarea_poetului_flacara_violeta_deminescu_1352104024.html [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
pe care se vor strânge inimi de perle”. Această echilibristică sfărșește în recunoașterea plină de franchețe a unei neliniști existențiale, ce are ca rezultat destrămarea universului ce o ține captivă: “m-am tot luptat cu îndoiala, cu moartea care îmi pândea numele... și-acum pot să evadez cu liniștea unei nopți albe!” (Scoicile își caută locul). Acest univers, amintind de spațiul lui Dostoievski, în care viața este văzută ca închisoare, la Daniela Voiculescu este viu și în expansiune. “și închisoarea mea
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
-mi căpăstrul și lasă-mă-n brazdă, Nu-mi trebuie băț la,,heirup”. . . Și lasă-mi mâncare mai multă la gazdă, Mai trag, până ștreangul îl rup!. Nu-mi trebuie hățuri, nici bici pe spinare, Nici ,,sfinți” ce din umbră, pândesc. Mi-e frică de TATĂL. . .și-a lui supărare, Cât puii mei scumpi, îi iubesc!. Iar când Maricica, iubita-mi soție, Iar pleacă, mă ia disperarea . Cu gândul acasă, îmi spun c-o să fie, Mai calmă și blândă-nserarea!. Aici
CALUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calul_ionel_davidiuc_1343104350.html [Corola-blog/BlogPost/354579_a_355908]
-
și ani. M-au lăsat pradă vulturilor. Eram asemenea lui Păunaș ascuns de mama lui, Agripina, în căpița de fân. Probabil scriitorul Gala Galaction a văzut dincolo de căpița aceea de fân și plânsul copilului. A văzut pericolul ce l-a pândit din văzduh. A văzut vulturii aceia ce i-au zărit lacrimile și l-au răpit pentru a-l sfâșia. Departe de căldura mamei, în căpița de fân nesigură am căutat prieteni, dar fiecare prieten și-a urmărit interesul. A așteptat
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva nu-i convenea, se tânguia în versuri pe care singur le inventa, deplângându-și soarta și cerând îndurare. Uneori îl pândea cu adevărat pornirea ispititoare să adopte felul de trai întocmai cu cel al vreunei dobitoace. Avea însă experiența să-și înfrâneze din răsputeri aceste porniri, scuturând din cap ca un cal nărăvaș. La drumuri lungi, când foamea îi ascuțea simțurile
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
ceilalți, nu se pierde cu firea, rămâne încrezător în steaua sa norocoasă. El unul, s-a adaptat perfect la viața de elev; și-a perfecționat auzul, a făcut intens exerciții de citire de pe buze și la fel cum profesorii îi pândesc pe elevi, tot așa și el îi pândește pe aceștia. Reușește de obicei să răspundă la întrebările puse, ce-i drept cam nesigur. - Ei, ce notă crezi dumneata că meriți? - Șap-.... Privirea profesorului se încruntă nevenindu-i să creadă iar
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
în steaua sa norocoasă. El unul, s-a adaptat perfect la viața de elev; și-a perfecționat auzul, a făcut intens exerciții de citire de pe buze și la fel cum profesorii îi pândesc pe elevi, tot așa și el îi pândește pe aceștia. Reușește de obicei să răspundă la întrebările puse, ce-i drept cam nesigur. - Ei, ce notă crezi dumneata că meriți? - Șap-.... Privirea profesorului se încruntă nevenindu-i să creadă iar Florin sesizează pe dată: -- ...se. Profesorul și clasa
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Trage de timp, trage de timp! Albert a înțeles. Se ridică greoi, cu privirea împrăștiată pe cărțile și caietele aflate pe pupitru, părând a încerca să afle care este lecția ce trebuia pregătită pentru astăzi. Se joacă cu răbdarea profesoarei, pândind momentul în care aceasta se metamorfozează în nerăbdare: - Pentru azi, am avut de pregătit.... După oarece timp spune, cu voce tărăgănată, titlul lecției după care, bineînțeles pauză. - Știți,... doamna profesoară,.... eu... nu m-am pregătit pentru astăzi! Florin se simte
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
de la huni, nu se vor întoarce, Dar bine înarmat el socotește, Că numai destinul știe ce face. Prin multe primejdii,ei or să treacă, Dar prin crimă,Hagen le va rezolva, Ajungând,un mare ospăț i-așteaptă, Dar destinul tragic,pândea undeva. Văzându-i înarmați,hunii se miră, De ce cavalerii sabia-și poartă? Burgunzii-n ospeție doar veniră, Dar nimeni nu-și cunoaște a lui soartă.. Crezând că la ei așa-i obiceiul, Attila pe Ortlib,cu drag l-a adus
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Decise că nu era lista bună, așa că o bagă în gură și o mânca. Tom intra în salon, îmbrăcat într-un pardesiu negru care-l făcea să arate ca un zeu. Ea-și aduse aminte de săptămânile în care-l pândise și-n care-și imaginase cum ar fi fost dacă ar fi făcut dragoste cu ea. Fusese doar un vis care a devenit realitate și care apoi s-a transformat în coșmar. Citește mai mult Abigail stătea în camera albă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
Decise că nu era lista bună, așa că o bagă în gură și o mâncă.Tom intra în salon, îmbrăcat într-un pardesiu negru care-l făcea să arate ca un zeu. Ea-și aduse aminte de săptămânile în care-l pândise și-n care-și imaginase cum ar fi fost dacă ar fi făcut dragoste cu ea. Fusese doar un vis care a devenit realitate și care apoi s-a transformat în coșmar.... ÎI. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ DE CARMEN
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_suissa/canal [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
sunt în existența mea din plin. Atropos învârtește întruna fusul meu pe care firul soartei se așează. Din când în când surâde, e tristă, lăcrimează așa cum eu am fost prin ani mereu. ȘI Clotho o ajută și deapănă de zor pândind ca firul meu să nu se rupă. Nu vrea să aibă noduri deloc și-o preocupă să fie plin ciudatul meu fuior. Alături stă Lachesis și-așteaptă ziua când o să le dea surorilor poruncă, iar ele-ascultătoare se vor opri din
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427824177.html [Corola-blog/BlogPost/382659_a_383988]
-
stau în relații ani de zile, își crează obligații, au anumite temeri. Se complac în situații de neînțeles pentru alții. Au rămas puțini aceia care au curajul să-și înfrunte destinul sau au dorința să caute adevărul. Sunt persoane care pândesc din umbră momentul oportun pentru a ruină ceea ce aveți. Adevărul este la îndemâna oricui. Puțini îl doresc, mulți îl ocolesc ... alții îl caută sperând să nu-l găsească. Au nevoie de un răspuns dar le este frică să-l primească. Îi
TEMERI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1445671472.html [Corola-blog/BlogPost/344408_a_345737]
-
o mai acceptă, fiindcă, într-adevăr, în România a devenit insuportabilă, însă acest sistem chiar nu poate fi înlăturat fiindcă reversul său ar fi cel de dinainte de evenimentul invocat mai sus. Cuvântul SISTEM ventilat de tinerii prezenți în piață este pândit de confuzie și din cauza folosirii lui cu obstinație de vivandiera zilei care îl definește ca fiind asocierea dintre DNA și SRI. Mai exact, dintre șefii celor două înstituții, cum particularizează ea de fiecare dată, spre a nu crede cineva că
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT by http://uzp.org.ro/sistemul-intre-cleptocratie-si-protectorat/ [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
tine însuți, când începi să uiți numărătoarea zilelor, iar anii îi socoți după trecerea anotimpurilor. Și dacă peste acea liniște de mormânt din închisoarea cu 36 de celule și 36 de deținuți, unde nici supraveghetorii nu aveau scaune pentru a pândi ziua și noaptea, mai adaugi și foamea, frigul, bătăile, izolările, singurătatea, contabilitatea morților, lipsa de informații, necunoscutul zilei de mâine, tăcerea sinistră și lipsa de speranță, nu-ți rămâne decât singurul «succes» că nu ai crăpat tu, înaintea colegului tău
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
curgea în clar mai degrabă pentru derută și mascarea mesajului final. Căci ce putea însemna: „Plec astăzi... sosesc București 23 aprilie 7.50?” Și din nou „stop”! Un mesaj important nu se transmite niciodată mură în gură, fiindcă toate sunt pândite și interceptate. Numai un novice ar fi luat afirmația telle qu'elle pe când un experimentat ar fi mai degrabă înclinat să îi atribue un înțeles contrar celui pe care îl afișează în fața tuturor. Cină la restaurant și în timpul cinei îl
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
IUBESC BRĂILA ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mama era cea care ne proteja sub umbra ei de fiecare dată. Tăcută și secretă, ori poate speriată și înfricoșată de ce ne pândea, ne făcea semne discrete să fim cu supunere și să acceptăm tot ce ne oferă. Totul ni se părea venit de departe. Era precum un dar surprinzător. O priveam îndelung tăcută și-mi aduceam aminte de zilele în care mă
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1458498769.html [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
mie și unul de sonete’’ -, Theodor Răpan și-a conceput cartea având, dacă nu pe masă, cel puțin în subconștient, antologicul Credo al lui Eftimiu, care începe cu acest catren: ,, Sonetul este-un leu culcat pe labe,/ E uraganul ce pândește valul,/ Nu-i flutur grațios, ca madrigalul,/ Ci forță-ncătușată în silabe...’’. Altfel, nu credem că, la distanță de aproape 90 de ani, Theodor Răpan ar fi avut temeritatea să se ia la trântă cu cea mai dificilă și complexă formă
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
adastă în cea dintâi lună a Primăverii. Din acest capitol III. Mărțișor, cităm integral Sonetul LXXV, din care reiese clar că poetul are în vedere doar treapta dintâi a iubirii, cea mai de jos, aceea carnală: ,,Iubirea noastră, pasăre bolnavă,/ Pândește să ucidă armonia,/ I-am ferecat stindardele, magia,/ Zăvoarele, icoana ei suavă.// Pe rogojina somnului stafia/ Își plânge-n pumni agonica-i epavă,/ Nețărmurire, fii a nopții lavă,/ Îndură-te, salvează-mi Poesia!// La țărmul meu a înflorit tăcerea (n.n.
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
tabla de șah erau pe viață și pe moarte. Era cam periculoasă meseria de maestru de parchet. Oricum o făceai, tot erau nemulțumiți muncitorii, unora li se părea că i s-a furat din plată. Chiar se vorbiră să-l pândească pe Hasiuc, mai spre noapte, să-i tragă o bătaie soră cu moartea! De! riscul meseriei! Referință Bibliografică: Hasiuc - maestru de parchet / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1257, Anul IV, 10 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului În noaptea asta În noaptea asta urlă vântu-n mine Iar vârcolacii mi-au mușcat din oase Și nu e nimeni vaierul s-aline Iar rănile-s adânci și-s dureroase... În noapte tot pândesc să iasă luna Să îmi trimită leacuri de durere, Da’-n cerul greu agită nori furtuna Iar stropii lor mă ard a tămâiere. Doar astrul nopții mi-e acum aproape Și îmi presară, tandru, cu iubire, Crâmpei din stele și
ÎN NOAPTEA ASTA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1470765427.html [Corola-blog/BlogPost/365217_a_366546]
-
grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]