3,713 matches
-
suferință și că simulează doar atașamentul. Aproape de moarte Se putea adăuga la episodul din Iosif și frații săi și alte file unde e descrisă anxietatea în fața amenințării fatale. Am pomenit în treacăt panica pe care o resimte senatorul Thomas Buddenbrook, pândit de un deznodământ care sparge ramele unei abordări raționale. Din jurnal și din corespondența lui TM desprindem bănuiala că de un blestem ar suferi clanul Mann. El e colindat de strigoii bolii și ai disoluției. Revine aceeași momeală: iluzia că
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
dacă visul n-ar fi vis, ci stearpa înfățișare, devenită vizibilă și reflectată, a nevăzutului ireflectabil din noi", atunci ne-am lăsa cunoscuți. Și n-ar mai fi, paznica bună a multelor noastre tristeți, și trucuri, și scamatorii de duzină, pîndind dintr-un ungher de casă, dovada că nu vrem, de fapt, să ne oferim, definitiv, judecății celorlalți, să lăsăm în urmă imagini care să vieze ele, fără noi: , Cineva te-a putut vedea într-o fotografie sau într-un portret
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
pasăre de sticlă, o maimuță albastră, un iepure vietnamez: o întreagă menajerie), iar poetul se încurcă în atâtea fire, amestecându-le și mai rău. Limita de jos a volumului fiind atinsă printr-o uimitoare, aproape comică... ploaie de purceluși: ,îmi pândesc mișcările cu mișcări ademenitoare/ în vreme ce în mijlocul cerului/ necontenit/ puii de porc cad din mama tuturor porcilor/ până ce se înnegrește aerul" (Poemul de vară). Se pot furniza destule exemple negative. Cum se explică însă ocurența lor, date fiind evidentele calități ale
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
și hemoglobina i-au fost intoxicate de agenți alogeni care, ca niște cai troieni, i-au invadat trupul, atentînd totodată la pacea sufletului său nobil. N-am să pot uita vreodată clipa în care am aflat că Dieter Acker este pîndit de umbra suferinței fizice, el cel ce a fost mereu unul dintre cei mai luminoși și mai vii oameni pe care i-am cunoscut și deși atunci mi s-a părut o halucinație, azi se dovedește încă a fi o
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
și eu ca pentru universitarul român din America este necesar să fie politicește corect și să predice că un eseu despre Irak sau bandă Gază trebuie să se limiteze strict la șase cuvinte. “Șase” înseamnă, pe românește, “Fii vigilent, dușmanul pândește!” O zi bună, bre, widgetul cu tehnocrați e la mișto. cînd apeși pe el apare asta: Sorry! We have a zillion pages, but not that one. The good news is that you’ve successfully discovered our spartan, but friendly Error
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
onirică", parțial inspirată de pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
timp, stăpîn lucid al unei tehnici poetice care vine să filtreze, să ordoneze materialul incandescent al intuițiilor, recompunînd un univers liric coerent". Nu mai puțin debitor instanței lucide se prezintă prozatorul Gellu Naum, căci "viziunea" sa din "homanul" Zenobia "e pîndită de clara vedere". La rîndul său, autorul de teatru, "la care conștiința convenției apare întărită de chiar statutul genului", trădîndu-și din primul moment "natura ficțională" și avînd "culisele scoase la vedere", ca și cel al "literaturii pentru copii", din Cărțile
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
de a nu putea uita, a ierta și a uita, a lupta să salvezi de la uitare esență vieții tale, a nu-i rătăci mirosul de fruct, de floare, prospețimile și tristețile, amintirile, păcatele, iubirile. "La teatru, sufleurul stă de veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
cu clei de piele, de căpătat ori făcut din sărăcie, lăsînd la vedere diferite părți intime ale trupului, burice și umeri, dar mai ales degete de la picioare și călcîie. Tînărul, obișnuit a săruta minutele înmănușate ale unei dame sau a pîndi, la coborîrea din trăsura, momentul în care gleznă unei adorate demoazele de 16 ani se arătă pentru o clipă trecătoare de sub tivul lungii rochii, și-ar da seama deodată, măi înspăimîntat că oricînd, ca în ceață aceea uniformă, se află
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
primi să-l ajute fără să-i pună vreo întrebare. Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt. Și-au spus doar numele, atît. Din clipa aceea, el o pîndi peste tot în oraș. Asistă la toate slujbele unde venea și ea. Sub felurite pretexte, își făcu de lucru la ceremoniile municipale. Merse la toate tîrgurile. Participă la toate dansurile și chermezele organizate de consiliul din Bruges. Ea îi căuta
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
într-un anonimat deplin. Televiziunile l-au ignorat. Publicul, la fel (Ce era pe șoselele Franței pare de domeniul fantasticului: mii de oameni, cu mașini, rulote, corturi, cu rucsacul în spinare, tineri, copii, familii întregi sosiți de cu seara ca să pîndească trecerea caravanei prin locurile cele mai spectaculoase). La Sighișoara, nici poliția de la Brigada Rutieră nu era pe străzi, așa că, fără instinctul antemergătorului, un căpitan care a dirijat multe din Tururile României, cicliștii ar fi făcut cunoștință cu un Tir supraponderal
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
verbal alienant: "ore întregi stăm cum s-ar spune degeaba vorbim mărunt cu un fel de gloanțe", "dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la sufocare". Revenind la concepția poetică a lui Răzvan Țupa, ea este pândită de mari riscuri. Neajunsul poeziei nu este discursivitatea care îngreunează uneori inutil lectura, ci calculul, luciditatea care se ghicește, deseori, ușor în spatele acestei indeterminări construite. Jucându-mă puțin cu cuvintele, voi spune că Răzvan Țupa e un poet foarte bun
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
e durerea cea mare. Să rezolvi o problemă pentru frumusețea rezolvării, să citești o carte pentru cartea în sine - o viață de om. Sau să fii cetățean, să pui umărul. Acolo, în intervalul dintre terminarea studiilor și începerea vieții reale, pîndește pericolul: inutilitate, schizofrenie, pactul și gloria, premiul sau anonimatul. Marea încercare, marea alegere. Și permanenta obsesie a cîștigătorului: cine cîștigă pînă la urmă, Nash, schizofrenic și premiat cu Nobel, sau celălalt matematician (i-am uitat numele!), echilibrat, profesor la Princeton
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
ani, presupun că păunul cel cu mulți "ochi magici" în coadă a fost recent reabilitat, iar fostul ursuleț ...avea multe pete. Nu pot să înțeleg cum se descurcă șoferii bucureșteni când merg spre aeroporul Otopeni. Probabil se uită pe cer, pândind vreo aterizare. De la ieșirea din oraș sunt zeci, poate sute de reclame, dar aproape nicăieri indicatoare, nicăieri tăblițe cu numărul de kilometri (chiar metri) care să-ți indice apropierea aeroportului. Când, în fine, după ce te-ai tot holbat printre case
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
Tu, din sfanțul munte, I mi dai răspuns, la fel ca la-nceput. 5. Mă culc, adorm și mă deștept, căci Domnul E sprijinul meu tare. Și nu mi-i 6. Teamă de mii și zecile de mii Care-mi pândesc și-mi Împresoară somnul. 7. Ridica-Te ! Întoarce-ma la viață ! Loveste-i peste față pe vrăjmași, Zdrobește dinții lor mârșavi și lași, Împrastie-i În pulbere și ceață... 8. Mântuitor e Domnul. Stă de pază - Pe-alesii Săi Îi binecuvântează
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
lăuntrică. "Abia acum grefierul descoperi că presimțise acest moment și se temuse de el, fără să i se mai poată opune. Îl presimțise încă de dimineață neștiind însă precis în ce va consta". Intrase în panică la ideea că e pîndit de o amenințare, ea era însă nebuloasă și abia ulterior a priceput că voise să evite să fie pus să înregistreze mărturia jenantă a judelui, legată de femeia infidelă. Să se ferească de tirania anticipărilor în somn e și dorința
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
critica - drept necesar și creator într-o societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva din nedumeririle, din golurile și neîmplinirile care traversează - în criză - cultura și existența ei". Dl Ierunca adnotează o imaturitate a culturii românești a momentului, pîndite de alunecarea, naivă sau interesată, în abis: Maturitatea în cultură aparține drumului dintre esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația la
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
e atît în beneficiul "pactului autobiografic", cît în cel al unui tablou obiectiv, a cărui ramă literară e spartă în direcții moraliste (dar și pur și simplu morale) politice (dar și pur și simplu sociale, întrucît întreaga obște românească e pîndită de primejdii catastrofice). Paginile de față, mărturisește autoarea, sînt scrise despre și pentru alții". Ceea ce nu e un tendenționism, ci o firească ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de cumpănă. Nu altminteri
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
să seducă opera muzicală la modul expert, dar frivol și accidental, ci, dimpotrivă, se dovedește a fi șeful de orchestră teribil de îndrăgostit de marea muzică, pe care o divinizează, considerând-o drept vehicul al unei ascensio la capătul căreia pândește perfecțiunea. L-am cunoscut pe vremea când, ca un țânc într-ale muzicii, eram fascinat de vulcanicu-i temperament, ce avea darul să prefacă substanța sonoră în materie incandescentă. Un vulcan ce nu s-a stins nici astăzi. Mai mult, el
Vârsta ca virtute by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14475_a_15800]
-
aflat că au fost arestați, ar fi trebuit să-și anunțe superiorii. Ambele au preferat, aflăm din EVENIMENTUL ZILEI, să depună, pe tăcute, acțiuni de divorț. Or, cele două ar fi trebuit să știe, ca judecătoare ce sînt, că le pîndea acuzația de complicitate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
are mari probleme în a se conduce pe sine. Am profețit de multă vreme criza partidului mafiotic de la conducere, iar intrarea lui în disoluție e aproape. Mă mir că analiștii din jurul lui Dâncu nu-și dau seama de primejdia ce pândește constructul ideologic opresiv care l-a înlăturat pe Ceaușescu dar n-a înlăturat ceaușismul. în lumea în care a intrat România după momentul Praga, moravurile politice ale pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se va termina și cu
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
apropieri nuanțate între autori ca Eminescu, Novalis, Jean Paul, Arnim von Achim, Hoffmann) și felul în care visul era perceput de epoca modernă. Simbolismul, curentul care cu adevărat "supralicitează inconștientul", este văzut ca "reacție prevestitoare, atrăgînd atenția asupra primejdiilor care pîndesc în epoca modernă sensibilitatea poetică", alături de suprarealism în abordarea visului ca punct central al meditației și creației poetice. Grupînd capitolele în funcție de perspectivele diverse asupra visului, considerații despre diverse epoci se amestecă, dar pe ansamblu cartea ajunge la conturarea unei linii
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
Ororile, crimele, perversiunile se dezlănțuie. Sângele se revarsă în ritmul muzicii. Păpuși de carne într-un timp de crepuscul se mișcă străine și singure. O lume interșarjabilă, cu semne egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se suspectează, desfășoară complicate stratageme pentru a se înșela unele pe altele, cu exasperare, cu brutalitate și candoare. Ființe besmetice se agresează reciproc, se maltratează burlesc într-o atmosferă de horror și comedie, dar și de ceremonial, în care violența
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
noroaie. Mitologia lui nu e abordabilă antropologic, scoțând eventual la lumină scenarii coerente și reiterabile, ci e una fantasmagorică, abisală, tâșnită din cotloanele subconștientului individual și colectiv, proiectată apoi în realitate ca o cosmologie. Există printre personaje estropiați aproape dostoievskieni, pândind pe după garduri și menind a rău. Iată un exemplu: "făptura vânzătorului, o corcitură slinoasă, cu tălpile negre și crăpate, cu gura știrbă și rânjet hidos, fructul unei împerecheri nefericite, rămas singur pe lume de la vârsta de trei ani". Există un
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
plecând de la bal, rătăcește pe străzile plebee ale orașului său. Ceea ce nu izbutește Salina, ne spune autoarea, izbutește însă Lampedusa; sau, mai exact, scriitorul izbutește tocmai acolo unde personajul eșuează: anume el se salvează de moartea atotputernică și eternă care pândește din toate paginile romanului, scriind până în ultimele clipe la această carte iar apoi încredințând-o fiului său adoptiv spre a-l reda vieții și a-l nemuri. Radu Bercea, Luminița Munteanu (ed.), Annals of the Sergiu Al-George Institute, vol. IV
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]