92 matches
-
nocturne din ajun. Speranță repede spulberată: din barurile de noapte, unele mai zgomotoase ca altele, răzbăteau vocile stridente ale cântăreților și freamătul insuportabil al orchestrelor. Ai fi zis că toți "vilegiaturiștii" lui Lopahin năvăliseră pe malurile lacului lui Kostia. Noapte pângărită, noapte potrivnică nopții, mi-am spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram vreo cinci sau șase care ne zbenguiam în apă... ne jucam de-a "dolce vita" felliniană cu o satisfacție balcanică. Constantin
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
fără o bucurie anume. Clipe din răgazul iubirii, când descoperi, iar și iar, din simplă fulguire, din beția unui aer troienit, din nepăsarea fulgilor învârtejiți, că Lumea se naște în fiecare clipă, uimită și pură, lăsându-se în aceeași clipă pângărită, ca într-un suprem dar pe care ni-l aduce din depărtările Cerului din care a fost trimisă. în astfel de clipe, toate ale tale dintr-odată depărtate îți devin, tu însuți depărtați îți ești, fără nimic din ceea ce crezi
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
de muncă". Nu aveam chef să-l ascult. în fața bisericii aceleia ruinate mă simțeam chiar vinovat, rușinat. O stare confuză, grea, de mocirlă sufletească. Am strâns-o pe Ester de mână. Tăcea și ea, privind închisă în ea, minunea aceea pângărită. "Cum de se poate așa ceva", a șoptit de câteva ori, clătinând parcă nedumerită din cap. Se putea. O știam prea bine. Dar parcă niciodată nu avusesem în față atât de clară imaginea a ceea ce de atâtea ori auzisem tot repetându
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Ați dat cu pietreAți dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați zguduit infernul din țâțâniAți tulburat și apele din steleși-ați otrăvit izvoare de fântâniVă închinați, o ce nesăbuințăLa venetici și trădători de țarăV-ați depărtat de glie și științăși-ați pângărit speranța milenarăOmagiați filozofii nebuneAmanetând schelete din morminteNesocotiți perceptele străbuneNepăsători la port și jurăminte -Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
o manifestare de demnitate națională, la care, într-o, vineri, pe o căldură insuportabila, am comemorat tristă zi din istoria României și a Basarabiei, am defilat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt și am sfințit Piața Mării Adunări Naționale, pîngărita pe 9 mai 2013 de către clica rusească în frunte cu obraznicul Dmitri Rogozin, reprezentantul lui Puțin pentru Transnistria, care a venit la Chișinău să ne spună încotro să mergem politic și strategic. Vreau să spun că doar unioniștii au protestat
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 75. footnote>. Un suflet negru, deformat, nenatural și pângărit, reclamă mântuirea, sfințirea, anume, întoarcerea la frumusețea neprihănită a sufletului, prin îndepărtarea murdăriei păcatului. În interpretarea sa asupra Cântării 1:5, Sfântul Grigorie postulează constant o matrice simbolică, în care întunecimea miresei reprezintă starea de păcat a sufletului. La început
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
oprit fără pic de remușcare... Cerul s-a pornit a plânge c-am găsit la altul vină, viermele mușca din măr și lovea în rădăcină. N-am știut ce-i ascultarea și-n blestem cade pământul, buruienile-i trag seva, pângărit a fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-au călcat sfânta poruncă
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
într-un lăcaș de cult și într-o zi sfântă de sărbătoare a românilor, este de așteptat o reacție pe masura din partea Bisericii Ortodoxe Române, poate chiar a Patriarhului Daniel. Nu este posibil ca slujba dintr-o biserică să fie pângărita de un grup de anchetatori fără Dumnezeu, coordonați de la centru de procurorul general, Codruța Kovesi și șeful DNA, Daniel Morar.
DNA, fără Dumnezeu. Procurorii băsiști au scos la anchetă enoriașii din biserică () [Corola-journal/Journalistic/42894_a_44219]
-
e-n stare să recunoască superioritatea altora? Răzbunare a mentalității de sclav! Exprimarea e de-a dreptul obscenă. Mi se face rău numai când mă gândesc. Oameni speriați unul de altul, principii încălcate, eforturi batjocorite, fericire tăgăduită, frumusețe profanată, onoare pângărită, glorie întinată. Cred că ceea ce se cheamă „frământarea secolului“ își are originea chiar aici. Trebuie să recunosc că, deși perfect conștient de urâțenia ei, pe mine m-a intimidat. Tremuram de frică, mi-era rușine și mă simțeam jenat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mai sinistre: era comunistă. Blocul În sine, Împărțit În așa zise garsoniere, mai are foarte puține uși, ferestre, balamale, clanțe, geamuri Întregi, conducte de apă, dușumele...Totul a fost smuls, călcat În picioare cu furie, dezmembrat, ars, murdărit, găurit, spart, pângărit, trădat, aflat Într-o degradare cumplită. Pe scara interioară a acestui bastion al mizeriei, Într-un continuu du-te -vino, foamea și boala, bezmetice și trumfătoare, Își fac de cap, neținând cont de nicio lege. Acești oameni bătuți de soartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
oglinzii, cum, sora ei să aibă atâtea ascunzișuri, atunci ce era adevărat din vorbele ce și le spuneau în pat, pe întuneric, până le cuprindea somnul, ce era adevărat și ce nu? Prin fuga Elenei parcă se simțea și ea pângărită, se gândea că, desigur, Elena nu mai era de multă vreme fecioară și dormiseră una lângă alta în pat, nopți la rând fără ca măcar a bănui nici în cele mai absurde frânturi de gânduri asta. Era intrigată și speriată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privit după voi. Vă îndepărtați încetișor, discutând. Atunci am știut că eu nu m-am despărțit de tine, înțelegi? Am făcut câțiva pași în urma voastră. Erați distanțați. Degajați, am presupus că sunteți într-o fază de început, tu nu fuseseși pângărită. Nu-mi convenea deloc să te știu alături de omul acela. Am alergat înapoi spre mașină, am trântit portiera și am pornit. Curând v-am văzut pe trotuar înaintea mea, te-am privit cu insistență, mergeam foarte încet, speram să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
doua grea zidire bate Vestigii dintr-o epocă bătrână Fără psalmistul David. înnoptate La nordul pleoapei rune-adânci îngână Agava aurorei de țărână: Veșmântul suprarealist a toate. Subt pașii surzi vulcanul amuțitul Sloboade pocăința lui opacă "Legat de ceruri eu sunt pângăritul" înalta cârjă încă îi împacă Preamult rămas în urmă răsăritul Cu prea aproape-în față asfințitul. Epitemia Trezire/ penitență la trezire O dată cu păcatul împăcată Cum fu și nu proorocirea dată Pe-un dublu fir. Nouă pre noi clavire Ne dau o
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
TREILEA COȘMAR AL PRIVITORULUI Inimă-roșie înlăuntrul omului-pasăre, inimă-pasăre în interiorul răului cu pești, inimă-roșie numai lumini și lasere, inimă-pasăre ce-aduce în clonț vești. Arzând, luna privește zâmbind ca un mort în timp ce un firicel de sânge se prelinge din viscerele-i pângărite, arde astrul nopții ca un lumânărit tort aprinzând cerul cu întrebări asfințite. Măruntaiele-mi sunt violate de aripa morții ochiul dinlăuntru plânge cu lacrimi de vin, mațele-mi sângerează înfipte în rădăcinile sorții, pentru ele este cu adevărat un uriaș
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
la tron a lui Antiochus IV Epiphanes (numit de unii Epimanes, „nebunul″) care a pornit o campanie de oprimare a celor care practicau religia iudaica. Cei care refuzau să consume carne de porc erau uciși, circumcizia a fost interzisă, templul pângărit. Era o încercare de elenizare a populației, cultura greacă fiind considerată că un canon universal. Populația s-a răzvrătit împotriva lui Antiochus Epiphanes, dar și împotriva evreilor elenizați pe cale de asimilare din sânul ei. ... Citește mai mult Istoricîn 198 î.e.n.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
la tron a lui Antiochus IV Epiphanes (numit de unii Epimanes, „nebunul″) care a pornit o campanie de oprimare a celor care practicau religia iudaica. Cei care refuzau să consume carne de porc erau uciși, circumcizia a fost interzisă, templul pângărit. Era o încercare de elenizare a populației, cultura greacă fiind considerată că un canon universal. Populația s-a răzvrătit împotriva lui Antiochus Epiphanes, dar și împotriva evreilor elenizați pe cale de asimilare din sânul ei. ... X. GETTA NEUMANN - MEMORIILE MARIEI JALOWICZ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
ar fi putut folosi de el ca ornament pentru barca lui, se gândi. — Înțelegi acum de ce ar fi oportun să se ocupe autoritatea supremă a Comunei. Ar trebui să chemăm... ar trebui chemată Sfânta Inchiziție. Diavolul locuiește În biserica asta pângărită... bâigui Bargello. De câte ori Își pusese Întrebări În privința perfidiei omenești, Își zise poetul. Acum o avea dinainte, În forma sa cea mai abjectă. — Ai procedat cu Înțelepciune atunci când m-ai adus aici, rosti el agale. Cât despre Inchiziție, deocamdată las-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să verși ca după o Înfometare Îndelungată să-ți tai felii subțiri de bicepși și să-i mesteci Încet cu perversitate să te poți bucura singur de trupul tău de sîngele care scade cu fiecare vară ca petrolul În retortele pîngărite ale pămîntului și ce se mai poate spune despre un turn care fumegă În urma unui dezastru aici a fost un altar sau un grătar pe care se frigeau cărnuri fragede sau o groapă de gunoaie O față galbenă plutind printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sper Că nu-ți vei da silința, suava domnișoara, De-a-mi spune că ți-e rece la mine-n primăvară! Atunci, pășește dîrza, pîrleazul te așteaptă El este cîteodată simbol pervers de poartă Dar asta nu înseamnă că vei fi pîngărita - Iluzia aceasta este doar o ispita Ci, vin-o, cade noaptea și eu încremenesc Iubirea noastră are imbold pur îngeresc Să te despic în două e visul meu cel pur Și-o sărutare dulce aievea vreau să-ți fur! 4
GINDUL CA ASTAZI PLOUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361531_a_362860]
-
strecura în lucrările de bacalaureat „perle” de felul „ Creierul este cel mai important organ genital al omului” și că tot românul, nu numai că va ști cum se numește țara lui, dar va ajunge să conștientizeze că aceste meleaguri, îngrozitor de pângărite și sluțite astăzi de-a valma de conducători și locuitori, cândva au reprezentat axul spiritual al lumii. De aceea, felicitări revistei Zeit pentru cota 100 și consider că ar fi strașnic de bine să ne reîntâlnim la cota 200! ---------------------------- George
REVISTA ZEIT LA COTA 100 de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363210_a_364539]
-
s-arate ce-i sfânt , ce merită iubit... Și neamuri și iudei în deschisele-i brațe ; pentru toți, preț a plătit. Murind ne-a dăruit eternitate, și Ierusalimul și-a ales ca cetate !!! Aici a fost și Templu și-altar ! Pângărite au fost și neamurilor date ; Împăratul le-a restaurat prin dreptate. Va fi Templul curând rezidit, Că munți de păcate... niciodată n-acopăr ce cu sânge El a sfințit. Vivat Ierusalime ! Să trăiești, să-nflorești... Că mare-I Regele tău
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cel pălmuit de vrăjmași. Preasfintele Mâinile Tale, cele țintuite pe Cruce de necredincioși, să mă ridice pe mine din prăpastia pierzării, precum preasfânta Gura Ta a făgăduit. Fața Ta, care a primit pălmuire și scuipare, să strălucească fața mea cea pângărită cu fărădelegile. Sufletul Tău, pe care pe Cruce l-ai dat Tatălui Tău, să mă călăuzească spre Tine cu harul Tău. Nu aduc inimă zdrobită în căutarea Ta, nici nu am pocăință, nici frângere, care amândouă întorc pe fii la
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
ei par păsări de noapte, glasul se-aude în șoapte, se coc tumorile dragostei, sculptate de noi într-un stei și-mbătați de apele dulci ne lăsăm duși ca două năluci, făcând excepție de la rit, ce-au căzut în păcat pângărit. de-atunci am jefuit cerul și luna, eu am fugit cu nebuna într-un ținut ce nu se spune ascunși de voi și de lume, acolo fericirea e peste tot, fiind țara de basm a lui lot. luni, 25 februarie
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
Articolele Autorului Câini hămesiți urlă prelung zdrențuind diminețile urbei măruntaiele orașului atârnă la porți - insolită ambuscadă unde îndrăgostiții își exhibă lentorile piața - uriașă torță întreținută de vreascurile uscate ale inocenței de curând lepădate În halta de la barieră stau ghemuite ubicuități pângărite și fibrilațiile unei nopți pestilențiale - dincoace se așează la cozi nesfârșite toate arătările veacurilor... Alo, hei, ești ultimul, ce aștepți !? încerc să ies din mine cu capul înainte de lacrimă... Referință Bibliografică: Înainte de lacrimă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNAINTE DE LACRIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356175_a_357504]
-
Dar tu cine ești ? - Păi orășeanca pe care ți-o dorești goală cum tot insinuai. Na! Ai ocazia să-i străpungi himenul. De ce nu te grăbești. - A cui himen, a lui Anica? Ce se va face ea întoarsă în sat pângărită? Ai exemplul Violetei Începu să plângă înfigându-se în umărul lui Ionel. Apoi, ferm, puțin liniștită, bătu cu piciorul în prag de răsună toată corabia spunând: - Nu mai vin acasă. Rămân cu tine la oraș și trebuie să joc un
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]