13,360 matches
-
la tine. - Bine, te aștept! Închise telefonul și făcu imediat semn primului taxi care trecea prin fața sa. Ajunsă în poarta lui Condurache, îl observă pe acesta trebăluind prin grădină, cu o pălărie din material de blugi pe cap, șorțul din pânză de gât și mănușile din bumbac alb pe mâini. - Bună Getuța! Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
invidie de care istoria nu a dus lipsă în nici o perioadă încearcă să-l denigreze în fel și chip,fără să ia în considerare că sfântul Daniil era înaintevăzător și le strică toate planurile la fel cum ai înlătura o pânză de păianjen. La timpul potrivit cheamă pe împăratul Leon cel Mare și pe patriarhul Ghenadie pentru rugăciuni publice de două ori pe săptămână pentru a potoli mânia Domnului și a nu fi pedepsiți din cauza păcatelor dar nu este ascultat. Și
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/10_decembrie_sf_daniil_stal_ion_untaru_1386747343.html [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENĂ BULDUM Autor: Elenă Buldum Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Silabisește limba iritata înaintea aripii oarbe ale rinichilor. Ne musca răutățile și golurile, ochiul larg al pânzei de paianjen peste fotografii Acolo deasupra caștilor lichide de apă, merg din întâmplare nisipurile bălăngăne balamaua: știu că totul este dureros. Rătez tamburul orb dintre nori. Ratează folia de salivă deasupra umbrei de la cheie; rătez dezvăluirea custodiei pentru sedări sinistre
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
FAȚĂ A AȘTEPTĂRII Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dimineața legată la ochi rătăcește orizontul amintirea pescărușului lovește cerul lacrima serii învață să moară în palmă sămânța cuvântului calcă pe pânza fragilă a veacului copilul din mine lasă capul pe umbra pașilor Tăi. . . Am împins norii . . Când te apropii urma ta înlătură zăpada seva ierbii atinge fiorul sărutul nu mai vrea așteptare cu brațele întinse alung norii lumina caută umbra ta
ALTĂ...FAŢĂ A AŞTEPTĂRII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alta_fata_a_asteptarii.html [Corola-blog/BlogPost/356204_a_357533]
-
acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice ale lui Cronos . Când priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam cum stelele harnice zămislesc pânze de crepuscul în palatul de cleștar al Lunii - mesaj nedescifrat de niciun gând poetic-, fiica răsfățată a Nopții, a cărei lumină divină murea palidă printre copacii opriți de negura timpului . Mirosul de iasomie și regina nopții ce se înălța în
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
prizonier și mergeai din stea în stea să faci recensământul. Mai târziu am aflat că la câteva miliarde de stele îmi puteai dărui veșnicia. Mereu am regretat că nu am negociat cu galaxiile pentru un cântec la pian, acolo, în pânzele albastre. Toată lumea ar fi aflat de dragostea noastră! Dar nici când am întors marea pe dos n-a fost târziu! S-au revoltat peștii, au înnebunit pescărușii și jumătate din duminici au pornit pe jos, să ne invite la bal
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Petalele_edenului_gina_zaharia_1335611664.html [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
neconcise, blestemi pe cei ce te-au supus. Doar răul mai plutește-n aer, asculți minciuni cu ritm dement, și vezi în jurul tău doar fraieri, zâmbind, că n-au nici un prezent... Chiar nu mă mir, ca-ți pierzi puterea, în pânze de păianjen, mut, te lupți de-o viață cu durerea, să ștergi un vis nepriceput. Suspans și agonie geme, vrând lumea asta s-o-nțelegi, prea mulți de adevăr s-or teme, dar fară legi, cum să-l dezlegi? Ai
DINTR-O VIAȚĂ, CE SE PIERDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1449132113.html [Corola-blog/BlogPost/369910_a_371239]
-
acesta. Să vedem și să înțelegem că noi suntem cei care ne făurim propria noastră istorie solară. Și că jucăm serios, în chiar clipa aceasta, într-o singură piesă de teatru mondial, la nivelul universului social-planetar, prinși într-o imensă pânză de păianjăn ce emană o strălucire de bioluminiscentă solară, țesută de o rasă ciudată de ființe nemaivăzute, la confluența dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Cu alte cuvinte, jucăm în ultima “Trilogie tozgreacă”, sau în ultima Tragedie umane
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
de vie! Chiar export vin în Franța.Bunicul meu,din partea mamei, a fost prefect la plasa Roșiile. Am și acolo o moșie! I-am explicat. L-am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică pânză de Cezanne. -Nu-i cu putință! Intrând într-o cămăruță alăturată,mi-a adus,ne înrămate,două portrete,mai mici,de Cezanne.Unul,de femeie, cu tușă moale, în maniera lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
această viață pământească trudim, evoluăm spiritualicește, încercăm o firavă îndumnezeire ... Mă plimbam prin odăi, în lungul și latul lor, cu pași din ce în ce mai iuți, cu bătăile inimii din ce în ce mai repezi; nu puteam privi în oglinzi să mă liniștesc, ele erau acoperite cu pânză, să nu pot privi în ele, în acele momente triste să privesc doar chipul tău ... Mă cuprindea câte un tremur, după care mă simțeam vlăguită de puteri ... Îți priveam trupul neînsuflețit în acele zile și nopți, rosteam rugăciuni, uneori cu
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
și alți mari oameni care salutau ceremonios adunarea. Din ultimul rădvan coboară această ființă cu rectorul; acum o recunoscu, fusese îmbrăcată cu aceeași manta albastră, având pe cap o broboadă cu ciucurăși care-o făceau să semene cu țărăncuțele din pânzele lui Grigorescu. Pentru moment nu știu ce să facă și ce să creadă, era parcă continuarea visului din pădurea Grinzlingului, acea Electră care-i întindea mâinile, sau femeia de gheață care-i populase închipuirea în ultimul timp, acea Ondină din întunecatul Nord
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
facă și ce să creadă, era parcă continuarea visului din pădurea Grinzlingului, acea Electră care-i întindea mâinile, sau femeia de gheață care-i populase închipuirea în ultimul timp, acea Ondină din întunecatul Nord, și de ce nu, Venera coborâtă din pânzele lui Rafael pe care-o cântase în ultima lui poezie. Și Eminescu, confuz, s-a roșit, a rămas uluit câteva clipe, și-a șters ochii să n-aibă cumva halucinații și i-a răspuns stingher: -Sunt încântat, doamnă, uimit chiar
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
atât oricum nu va izbuti. Dar toate astea m-au făcut să mă întreb ceea ce am întâlnit ulterior undeva sintetizat astfel: What's best to follow: your inner fairy tale or world's reality? Alegem să credem în povești până în pânzele albe sau ne dedicăm minuțios realității atotcuprinzătoare, refuzând existența miracolelor? Tensiunile ce se ivesc între cele două tendințe antagoniste, la care putem adăuga un catalog generos de idei preconcepute specifice timpului și clasei din care facem parte, contribuie la mare
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici by https://republica.ro/femeia-din-fata-blocului-pornim-in-viata-idealisti-si-sfarsim-cinici [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
Ramona Pintea, stabilită în Londra din 1991, a studiat Pictură și Design Vestimentar, urmând o carieră în modă. Venind în București a redescoperit dragostea pentru pictură, cu care inca de la o vârstă fragedă își încântă familia și prietenii. Pictează pe pânză în ulei, acril și tus. A intitulat expoziția să de picturi „Învolburate Anotimpuri”, ca prețuire și dragoste pentru mama sa, Georgeta Blendea Zamfir, care găsește mereu prilejul să compună poezii pentru cei dragi: Radu (fiul), Ramona (fiica), Ana Maria și
ÎNGEMĂNARE FERICITĂ ÎNTRE POEZIE ŞI PICTURĂ – GEORGETA BLENDEA ZAMFIR ŞI RAMONA PINTEA de IOANA STUPARU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_ingemanare_fericita_ioana_stuparu_1351848850.html [Corola-blog/BlogPost/344996_a_346325]
-
În întunericul misterios al clădirii vechi, cu coloane antice dantelate, se ivea scara imensă, arcuită, de-a lungul căreia luminau straniu, ochii dovlecilor de Halloween, cu lumânări aprinse în interiorul lor, deasupra cărora, pe pereții marcați de vreme ai așezământului, străjuiau pânze de păianjen decorative, având atârnate din loc în loc câte-o vrăjitoare sau o altă ființă diavolească. Din față, zâmbea ironic - fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
zâmbea ironic - fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual al colegiului, având montate de borurile pălăriei sale, niște coarne de drac răsucite iar în mustățile țepene atârnând pânze de păianjen. Funcționarul observă fumul care îl introdusese brusc într-o ceață deasă și care dădea locului mai mare spaimă. Dar urletele și strigătele înfiorătoare îl făcură chiar să leșine. Noroc că prin fum, apăru neclară forma îndesată a directoarei
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
noiembrie 2016. Te-aș picta frumoasă toamnă Într-o rochie de bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putere Să
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii, Cruce, floare, frunză, ram
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mult Fată dragă, pune-ți ie,Și cinstește-o prin purtare,Nu-i un moft, e-o datorieși o clipă de-nchinare.Au purtat-o și străbuniiCând plecau la liturghie,Are-n ea gustul țărâniiși-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasăGreu, cu sufletu-n litaniiși în lacrimă pioasăAu albit aceste danii.Semne magice, discrete,Doruri prinse-n fir de ațăParcă-s tainice versete,Plâns și slavă pentru viață.Erminii prin acul vremii,Cruce, floare, frunză, ram,Tu de-mbraci haina
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și al poetului fiind nelimitat. La urma urmei, poezia mea exprimă întreg Universul tău... - Ah, da, am înțeles ce spui... și ce ai scris...dar tocmai că „Geneza” din tablou este altceva. Și, femeia este chiar „Arta”...ce se naște, pânza pe care se pictează devine nesfârșită, pensulele o străpung cu fermecătoare culori, se revarsă etc. Hai că acum ai înțeles ce am vrut să exprim eu în tablou...E altă „Geneză”... - Daaaaaaaaaaa! „Arta” este iubita pictorilor... M-am văzut nevoită
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
cerut părerea. Și, i-am cerut-o din teama de a nu greși. Sublimul tablou „Geneza” m-a copleșit! Nemărginirea este prezentă în sufletul artistului, este fluviul de foc ce-i curge prin vene, revărsându-se în culoare și pe pânză...La fel se întâmplă și cu poetul: Universul vibrează în sufletul său, Natura țâșnește în ființa sa prin fiecare mugur și seva-i nevăzută. Anotimpurile înfloresc în inima sa și, toate îi invadează sufletul precum parfumul florilor. Artistul se contopește
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
zăbovit, însă, ore bune în Timișoara după probă. Am naufragiat prin oraș, târât de valuri și valuri, făcând poze la tot ce mi s-a părut un altceva.. Nu am făcut nicio poză. Doar am zburat printre blocuri, cu toate pânzele sus, zdrențuite fâșii ale sufletului.... Cânt, până când ajung în larg. Intru în librărie... Aiurit, cuprins de greața mării, tremur și ajung, greoi și amețit, la prima carte. O iau și o deschid îmi revin... Citesc. După puțină vreme, fără nicio
FEBRUARIE 27, OLIMPIADA de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Februarie_27_olimpiada_calin_marton_1350581448.html [Corola-blog/BlogPost/346425_a_347754]
-
sufletele ce călătoresc. Deși depărtările ne despart, sufletul nu-l robesc. Mă știi, mă vezi cu ochii minții și crezi tu oare? Că durerea în inimă e desprinsă din a ei tipare! Căci amintirile recad dintre sclipiri de stele În pânza nopții cu drag am țesut al meu dor, Lumini pe care azi eu nu le mai măsor, Se duc la omul pentru care împletit-am visele mele. În minte apar amintiri ce luminează, Din a primăverii locuri ce se înaripează
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
vă ardă! Totuși, să nu abuzați și după ora 11.00, când acționează intens ultavioletele, să vă retrageți mai la umbră. Am văzut că ați făcut și baie, ...„ca la Mare!”. E buna apa din gâldaiele astea, că provine din pânza freatică și-i bine filtrată natural. Nu-i periculoasă pentru a provoca eczeme... „Deci mă văzu goală!... Ei, și!?” gândi Violeta. „N-are de ce să-mi fie rușine și apoi ca student la medicină știe destule despre femei. Poate-i
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494513253.html [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]
-
picta gândurile fără șevalet, fără pensule, fără tușele grele. Vom picta privindu-ne gândurile, gândurile privindu-ne. Sărut inima și sufletul tău cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca niciodată. Anna: - În codrul în care bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire. Las răsăritul soarelui și al lunii
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]