68 matches
-
aici „praepositum Cibiniensem”, organism eclezastic, sub ocrotirea bisericii catolice. De la un sat modest în 1223 („villa Hemani”), Sibiul evoluează repede spre cerințele unei vieți urbane; încă din acest secol (al XIII-lea) apar străzi noi cu denumiri de meșteșugari: Zidarilor, Pânzarilor, Cojocarilor, Pilelarilor, Brutarilor, Tăbăcarilor, Frânghierilor... Pe vechea vatră a așezării rurale se va ridica, în veacul al XIV-lea, Cetatea Sibiului cu statut de oraș, care devine important centru al producției de breaslă și al comerțului din Transilvania. De altfel
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
cerințe riguroase față de informațiile supuse dezvăluirii Raportul Peters (1997), (Olanda) Companiile listate Ridicarea calității guvernării consiliilor de supraveghere Raportul Hampel (1998), (UK) Companiile listate Ridicarea calității guvernării consiliilor, inclusiv prin stipularea unor cerințe riguroase față de informațiile supuse dezvăluirii 41 Svetlana Pînzari, Ianina Spinei, „Administrarea corporativă - premisă a transparenței și prevenirii corupției”, în Transparency International, Moldova, Chișinău, 2004, p. 13. 42 Ibid., pp. 13-15. Capitolul 1. Guvernanța 53 Organul emitent Denumirea codului, anul emiterii La ce companii se referă Obiective Asociațiile businessului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
D., Codul de responsabilitate corporativă, Sheffield: Greenleaf, 2003 [7] Manual curs de bază pentru auditul de sistem, BDO Stoy Hayward, Proiect PHARE RO2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului de performanță și a auditului de sistem în România [8] Pînzari Svetlana, Spinei Ianina, Administrarea corporativă - premisă a transparenței și prevenirii corupției, Transparency International, Moldova, Chișinău, 2004 [9] Raven, W., Responsabilitatea socială corporativă: Coduri și standarde, Institutul Auditorilor Interni - Marea Britanie și Irlanda, 2003 [10] Seely Michael, Vision of value - Based Governance
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în timpul evenimentelor din aprilie, de către autoritățile de la Chișinău. La acest prag simbolic se oprește, din fericire, caracterul militant al antologiei. Ce urmează e curată pledoarie pentru poezie. Sunt aici 24 de autori, ordonați cronologic (cronologic și nu prea), de la Angela Pânzarul (născută în 1968) la Cătălina Bălan (născută în 1995). Citindu-i de aproape, de la firul ierbii, antologatorul are răbdare să discearnă (în cadrul aceleiași generații) promoții, școli, grupuri sau tendințe. Nu contest o atare repartiție, doar că istoria literară ne învață
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
ani de la înmormântarea Marelui Voievod Ștefan - ”Atlet al lui Hristos”, cum îl caracteriza contemporanul său Papa Sixt al VI-lea, într-o scrisoare, recunoscută de toți istoricii. La Galați, în 2004, prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Casian a fost (re)construit Pânzarul Ștefanian, o ambarcațiune din vremea măritului Voievod. Revenind la însemnările lui Melchisedec Ștefănescu, observăm că la ziua de 15 august, când cinstim Adormirea Maicii Domnului, Ierarhul completează că tot în 15 august, alt an, ”s-a întâmplat tragicul, dar eroicul
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
picta lavițele noastre moldovenești pe care stau Apostolii, nici ștergarele românești pe care se odihnesc sufletele celor mântuiți, nici tronul ce se aseamănă cu cel al Voievodului, nici buciumele, din care sună Arhanghelul vestind Învierea la Judecata de Apoi, nici pânzarul, corabia din timpul lui Rareș, ce bătea la porțile Veneției.” (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă). Pictura exterioară, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, a fost realizată la cel mai înalt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
Ostropățul”, “Suite bulgărești”, “Suite țigănești”. Costumul femeiesc este compus din: ie, fustă, cătrință, brâu, bondiță, pantofi, opinci, iar costumul bărbătesc din: cămașă, fustanelă, ițari, brâu, bondiță, căciulă de cârlan, cizme, opinci. Ansamblul “Busuioc moldovenesc”, din satul Ialpujeni, este coordonat de Pânzar Larisa, a fost înființat în 1995, este compus din 20 de membri, dintre care unii au vârste între 7-9 ani și alții până la 50 ani. Au un repertoriu autentic folcloric, tradiții și obiceiuri: botez, cununie, tradiții și obiceiuri de iarnă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
5; Virgil Tempeanu, Vechi traducători germani ai prozei românești, SLU, 1969; Anca Goția, Din corespondența lui L. A. Simiginowicz-Staufe cu Astra, T, 1986, 9; Joachim Wittstock, Scriitorul bucovinean Ludwig Adolf Simiginowicz-Staufe în Transilvania, „Filosofie și istorie” (Sibiu), 1990; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, Suceava, 1997, 159. A.Gț.
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Murărașu, Ist. lit., 397; Micu, „Gândirea”, 640; Zaciu, Cu cărțile, 288; Ion Prelipceanu, E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei), „Pagini bucovinene”, 1987, 8; Nae Antonescu, E. Ar. Zaharia, ST, 1992, 2; Satco - Pânzar, Dicționar, 248-249; Rachieru, Poeți Bucovina, 530-532; Datcu, Dicț. etnolog., II, 292; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”, Iași, 1999, 48, passim; Gheorghe Grigurcu, E. Ar. Zaharia vă vorbește în anul 2000 (interviu), JL, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
investitorilor pentru evaluarea justă a performanțelor și practicilor de administrare a companiilor și în prescrierea unui comportament corporativ. În prezent, în țările membre ale UE sunt înregistrate 35 de coduri de bună practică, majoritatea fiind emise după 1997<footnote Svetlana Pînzari, Ianina Spinei, „Administrarea corporativă - premisă a transparenței și prevenirii corupției”, în Transparency International, Moldova, Chișinău, 2004, p. 13. footnote>. În continuare, prezentăm codurile de administrare corporativă emise în Europa, care conțin specificații privind organul emitent, tipurile de companii la care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
NICU GAVRILUȚĂ Introducere "Prima mea captură. Ți le dăruiesc, tată. E rândul meu. În toate e rândul tău, fiule. În toate."3 "Până și albinele țin cu noi. Și copacii. Totul! Așa-i firesc să fie!"4 "Selim, tu ataci pânzarul de pe uscat. Eu îl atac pe mare! Astfel, cu ajutorul lui Allah va pieri dușmanul nostru neîmpăcat. [...] Când doi se ceartă al treilea câștigă! Prieteni, jocul începe abia acum!"5 "Coloana a fost spulberată. Ideea dvs. a avut aripi! Cum se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Prut în două drumuri, al Dunării și al Mării Negre, respective a gurilor Nistrului. Dar pe acea vreme industria omenească era mărginită la lucru cu mâna, produsă cu unelte care prefăceau în obiect de consumațiune tot numai putere omenească. Căci războiul pânzarului și al postavarului, ciocanul și dalta, gelăul și strugul sânt pârghii și suprafețe înclinate care prefac la un capăt al lor în muncă industrială puterea omenească aplicată la cellalt capăt. Afară de aceea, lipsind drumurile de fier, transportul scumpea marfa manufacturată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
animal liniștit și neturburat de grija pentru a doua zi. {EminescuOpX 72} În veacul nostru însă lucrurile iau o formă foarte amenințătoare pentru cel economicește slab, pentru cel necult, când concurența e pe deplin liberă. Nu aducem exemplul nostru, dar pânzarii din Silezia, ba chiar băiașii din Boemia, care au găurit pământul mult mai adânc decât toți băiașii altor munți, fără ca munca lor să poată concura, cu toată greutatea ei, cu munca lesnicioasă a altora, sânt o dovadă demnă de plâns
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
c-un cuvânt puterea individuală nu e mai nimic față cu această neadormită putere care n-are nevoie pentru hrana ei decât de cărbuni și de apă. Unde apare productul fabricei de postav sau de pânză, războiul postavarului și al pânzarului încetează. Ba Maiestatea Sa aburul și-a creat un anume popor în toate țările, o a patra clasă care, datorindu-și nașterea unei puteri oarbe și elementare, amenință c-o elementară orbire vechile clădiri ale civilizației omenești. N-avem nevoie a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București, 1995; Stelian Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei, București, 1995; Ludmila Pânzari, Grigore Vieru. Bibliografie, Chișinău, 1995; Ana Bantoș, Cunoaștere și regăsire sub semnul veacului, „Limba română”, 1996, 5-6, 1997, 1-2; Mihai Ungheanu, Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996, 173-178, 188-191; Claudia Balaban, Claudia Ilievici, Grigore Vieru, Chișinău, 1997; Alexandru Burlacu, Critica
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
diverse personalități ale culturii și științei sau din domeniul public, printre care amintim: acad. Vladimir Trebici, criticul și istoricul literar George Muntean, profesorii universitari Mihai Iacobescu, Constantin Ionete și Ioan Bogdan, Mugur Isărescu-Guvernatorul Băncii Naționale a României și Alex. Ștefănescu, Emil Satco, Ioan Pânzar, Nicolae Cojocaru, Petru Bejenaru, Mircea Irimescu, Dumitru Teodorescu, Constantin Calance și alții. La 13 decembrie 1997, acasă la Rădăuți, ne-a părăsit pentru totdeauna, trecând la cele veșnice, după o lungă și grea suferință, cel care a fost Dragoș Luchian
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
MIHAI IACOBESCU ÎNSEMNĂRI DIN VACANȚĂ EDITURA JUNIMEA IAȘI 2010 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: MANUELA MIRON COPERTA: Ing. ALEXANDRU PÎNZAR (c) EDITURA JUNIMEA, IASI ROMANIA (c) MIHAI IACOBESCU Prietenei deo viață: VERONICA și florilor iubirii noastre: OVIDIU ȘI MIHAELA, aceste gânduri de spovedanie CUVÂNT ÎNAINTE Uneori, dincolo de hotarele activității profesionale propriuzise, dincolo de munca didactică și cea științifică, simți nevoia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
acestei localități. Sunt familii înrudite, adevărate încrengături de rudenie de frați, surori, mătuși, nepoți, fini, nași, cuscri, gineri sau nurori. Familia Sahlean, cu un primar de câteva zile, familia Tanu, care se poate lăuda și ea cu un primar, familia Pânzar Vasile, mare epitrop bisericesc, familia Caraciuc, răspândită în mai bine de jumătate din Frasin, familia Cosmațchi, familia Cucu, familia Croitoru, cu două învățătoare, familia Drelciuc, familia Tanu, familia Volanschi, familia Brădățan, familia Poleșciuc, familia Brătianu, familia Țugui, familia Solcan, familia
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
14. Ioniță Roznovan 15. Sandul Roznovan 16. Andreiu Iorga 17. Iordachi Micul 18. Lupul Hlamba 19. Iacov fiul lui Radu 20. Ion, muntean 21. Gheorghie Velia 22. Iordachi Velia 23. Simion Velia 24. Iorga Velia 25. Timofteiu Velia 26. Ursul, pânzar 27. Toader, bucătar 28. Lupul Hlamba, chior 29. Hilip Surdul 30. Costandin Gane țigănci vădane 1. Irina 2. Ileana 3. Ioana 4. Lupa 5. Catrina Cuclincioaiei 6. Paraschiva 7. Safta Muniancă 1. Moldova în epoca feudalismului, vo. VII, partea I
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Agricultură din Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
83; Constantinescu (Hagi), Calea Văcărești, 10; Constantinescu, G., str. Carol I, 52; Delenof, Ov., Calea Moșilor, 84; Dimitrie Constantin, Calea Văcărești, 70; Doicescu Răducanu, N., Calea Plevna, 146; Dobriceanu, specialități bomboane, str. Smârdan, 4 și Calea Victoriei, 87; Dumitrescu, G., str. Pânzari, 10; Dumitrescu, M., Calea Moșilor, 18; Eftimiu, C., lichioruri, distilerie la Jilava, str. Carol I, 16; Fialkowski, cofetărie, patiserie, înghețată, bufet pentru baluri și serate, str. știrbei-Vodă, 2 (Piața Teatrului); Gabrilescu (frații), Calea Moșilor, 39; Georgescu, T., Calea Moșilor, 260
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga vistiernic Calistru egumen Cananău Cândea Candrea Conta Carfina tatar Carân tatar Manolache Cârjă Gașpar brașovean Lupea Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba Dan Pace-bună Dragomir Liteanu Dragoș Zamă Duma Isăcel Dumbravă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după abolirea monopolului comercial otoman, vor deveni importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]