161 matches
-
26.13.92 Servicii de finisare pentru containere din sticlă Clasa 26.14 Fibre de sticlă 26.14.1 Fibre de sticlă 26.14.11 Așchii, semitort, fire și fibre tocate, din fibră de sticlă 7019.1 26.14.12 Pânzeturi groase, rețele, covorașe, saltele, plăci și alte articole din fibre de sticlă, cu excepția țesăturilor 7019[.3 + .9] 26.14.9 Servicii industriale pentru fibre de sticlă 26.14.99 Servicii industriale pentru fibre de sticlă Clasa 26.15 Alte tipuri
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
11 Servicii de comercializare cu ridicata a textilelor pentru confecții 51.41.12 Servicii de comercializare cu ridicata a altor textile 51.41.13 Servicii de comercializare cu ridicata a mărunțișurilor 51.41.14 Servicii de comercializare cu ridicata a pânzeturilor pentru uz casnic Clasa 51.42 Servicii de comercializare cu ridicata a obiectelor de îmbrăcăminte și de încălțăminte 51.42.1 Servicii de comercializare cu ridicata a obiectelor de îmbrăcăminte și de încălțăminte 51.42.11 Servicii de comercializare cu
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
valoare pe care le-a găsit acolo. La începutul secolului al XIX-lea, magnatul industrial Vilém de Mundy a cumpărat castelul. Deși sosise mai devreme în zonă ca un simplu călător, el a devenit bogat prin înființarea unei manufacturi de pânzeturi în 1780 și gestionarea cu succes a activității sale comerciale. În esență, el a lucrat până când a putut să devină proprietarul castelului Veveří. În 1830 un emigrant suedez, prințul Gustav Wasa, fiul regelui detronat și exilat al Suediei Gustav al
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
loc pe piață. Nu toate erau produse pentru piață. În multe părți ale lumii, o parte din populație preferă să-și producă materialele pentru îmbrăcăminte. La nivelul elitelor și cel al populației urbane, materialele textile din lână (postavuri), din in (pânzeturi), din bumbac, mătase sau materiale compozite erau procurate prin comerț. Producția textilelor pentru piață s-a dezvoltat în evul mediu timpuriu în Bizanț, în lumea arabă, în India și China și târziu în Europa apuseană. Din secolul al XIII-lea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în producția de masă a postavului, realizată în manufacturi care utilizau materii prime de import și vindeau produse pentru consumatori din zone îndepărtate geografic. În secolele XIV-XV producția postavurilor pentru piețe non-locale s-au extins în multe părți ale Europei. Pânzeturile erau produse și comercializate în masă, în timp ce bumbacul, mătăsurile și stofele scumpe erau comercializate în cantități mici. În sec. XV-XVI s-au produs mutații la nivelul postovăritului european. Cea mai importantă a fost tranziția la "noua postovărie" producerea unor postavuri
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
de țărm. Arta navigării le-a permis să creeze o rețea economică care lega Armenia, Asia Mică, Cipru, insulele egeene, Palestina, Arabia, Siria, Orientul Apropiat, de la un țărm la altul. Deseori, erau cunoscuți pentru vopseaua lor purpurie, cu care vopseau pânzeturi prețioase și apreciate atunci. Sursă vopselei era Murex. De aceea, grecii îi numeau "phoinikes"-oamenii pânzei regale purpurii . Cetatea-port Tyr a înflorit sub regele Abi-Baal, find înconjurat de ziduri puternice și cuprizand clădiri etajate. Hiram, fiul lui Abi-Baal a constuit
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar binevenite într-o perioadă de mari lipsuri.
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau și „lipscaniile" (împărțite în „lipscani de lux" și „bogășieri"), profilate mai ales pe manufactură, stofe, țesături. Apoi au apărut câteva magazine de stofe sau de pânzeturi, băcănii, etc. A continuat să funcționeze târgul săptămânal lunea (după 1848). Cele mai mari magazine ploieștene serveau și ca depozite, aprovizionând cu mărfuri negustorii din județ. Meșteșugurile s-au dezvoltat și ele, diversificându-se din ce în ce mai mult, unele trecând de la producția
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes astăzi numai preșuri din cârpe vechi cu urzeală de in, cânepă sau bumbac. Datorită specificului așezării satului
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
ceara recoltată din stupi, pentru formarea lumânărilor și candelelor. În extremitatea de Sud-Est, înconjurată de ziduri, în proximitatea farmaciei, "Livada Spălătoriei" trebuia să fie locul unde se uscau rufele, după clătire, și unde se înălbeau pe pajiște cearșafuri, țesături și pânzeturi fabricate de monahiile care lucrau, torceau și țeseau lână, in sau cânepă. Chiar mai jos, aproape de clădirea latrinelor (unde în canale de scurgere se evacua spre râu preaplinul apelor), era săpat bazinul mare al crescătoriei de crapi, rezerva de pește
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
o familie simplă, care a avut noroc că a ajutat-o Dumnezeu. nu a ales meseria tatălui său, implicându-se în activități comerciale prospere. Cu toate că nu a avut o educație comercială prea dezvoltată, el a devenit un bogat negustor de pânzeturi și un membru respectat al comunității orașului Köln. Averea dobândită de el i-a permis în anul 1508 să cumpere bijuterii în valoare de 37.000 florini. Împăratul Friedrich comandase bijuteriile la aurarii Wilhelm și Reinbold Kessel, dar nu le-
Arnold von Brauweiler () [Corola-website/Science/324542_a_325871]
-
occidentală. Flandra și Toscana erau specializate în producția de masă a postavului realizat în manufacturi care utilizau materii prime importate și vindeau produsele finale consumatorilor din regiuni îndepărtate, ulterior, producția de postavuri raspandindu-se în întreagă Europa pentru piețe non-locale. Pânzeturile erau produse în masă, iar bumbacul și mătasea erau comercializate în cantități mici, fiind extrem de scumpe. La sfârșitul evului mediu, s-au produs postavuri subțiri, care nu mai rezistau decade la rândul, care să fie transmise descendenților timp de 2-3
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu valoare mare la un volum mic, precum mirodeniile, metalele prețioase, mătasea, blănurile, armele. Comerțul la distanță medie era regional sau inter-regional, fiind desfășurat cu produse de larg consum, vitale, voluminoase, greu de transportat, precum cerealele, sarea, vinul animalele, postavurile, pânzeturile, lână. A fost creată bursă, o instituție unde agenții economici efectuau tranzacții pe baza eșantioanelor sau standardelor unanim acceptate ale diferitelor mărfuri, pentru o mai bună funcționare a comerțului de produse pentru larg-consum. La Anvers, în 1460, a apărut prima
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
din Huși a fost construită în perioada 1849-1855 prin osteneala protoiereului Ieremia Folescu și pe cheltuiala breslei negustorilor bogasieri, pe locul altei biserici mai vechi, construită din paiantă pe la 1770. Bogasierii erau negustori de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptușeli de haine. În acele vremuri, ea străjuia piața și centrul orașului. Pe peretele sud-vestic al bisericii se află o placă de marmură cu un pomelnic scris în limba română cu caractere slavone, având următorul text: ""Răposații Gheorghii
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
de gen practicată de Apcar Baltazar este îndreptată atât spre caracterele pozitive ale vieții, cât și spre cele negative, cele din urmă fiind satirizate cu multă candoare. A zugrăvit în acest sens o serie de peisaje urbane bucureștene - ", Vânzătoare de pânzeturi în Bazaca, " (aflat la Galeria Națională) etc. El a prezentat mahalaua în toate ipostazele ei: sub zăpadă (vezi " Pe uliță" cunoscut și ca ""), sub soare (vezi "La soare") sau sub imperiala dominație a naturii (vezi ""). Atmosfera mahalalelor a fost binecunoscută
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și temporale. De exemplu, În Parisul secolului al XVIII-lea, o pinte era echivalentul a 0,93 litri, În vreme ce În regiunea Seine-en-Montagne Însemna 1,99 litri, iar În Precy-sous-Thil chiar 3,33 litri. Unitatea de măsurare a lungimii folosită pentru pânzeturi, aune, varia și În funcție de material (pentru mătase, de pildă, era mai mică decât pentru in) și de regiune, astfel că În Franța existau cel puțin șaptesprezece aune diferite. Unitățile de măsură locale erau, de asemenea, relaționale sau „comensurabile”. Practic orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Îi curmase somnul. - Ce... ce vreți? bâigui terorizat. Părea gata-gata să leșine din pricina groazei că acel cortegiu de spectre era acolo pentru el. Abia după ce Îl recunoscu pe poet, tremurul ce pusese stăpânire pe dânsul se mai domoli un pic. - Pânzeturile negustorului Fabio dal Pozzo. Trebuie să le sechestrez. Dă-te la o parte, știu drumul. Apoi, fără să mai aștepte reacția omului Încă zăpăcit, Dante pătrunse În labirintul de rafturi din scânduri greoaie de stejar, călăuzind carul pentru morți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de interes. Există pe acolo și o cârciumă care se cheamă „La trei șoareci orbi“. Apartamentul Dianei era plasat în apropiere de aceasta, pe o stradă liniștită, cu imobile de două etaje și terase. Se afla deasupra unei prăvălioare de pânzeturi irlandeze, în care un bătrânel despăturea ștergare mari, albe, pentru uzul rarilor mușterii. Perimetrul în care se învârtea acum George era presărat nu numai cu îmbrăcămintea Dianei, cu „corsetele“ ei și cu alte articole vestimentare pe care le călca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care deschidea ușa. Westwold e o suburbie liniștită, socotită „anostă“ (până și cârciuma La Trei Șoareci Orbi e goală după ora nouă seara), așa încât Tom întâlnise foarte puțini trecători pe drum. Când se strecură pe ușa strâmtă de lângă prăvălia de pânzeturi irlandeze, furișă o privire grăbită în susul și în josul străzii, dar nu văzu țipenie de om. În timp ce urca scările întunecate, o lumină se aprinse pe un palier de sus. Curând se găsi față-n față cu Diane, care îl aștepta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi să mă iau după ce am citit, ca să ne fie bine, dar bine-bine de tot, creierele noastre ar trebui să funcționeze ca niște fabrici care-și fac planul cincinal în patru ani și jumătate. Doar că, în loc să producem rulmenți sau pânzeturi, în laboratorul de la mansardă ar trebui să clocotească endorfinele, dopamina, serotonina, noradrenalina, oxitocinele. Probabil că deja am debitat câteva prostii cu neurotransmițători și hormoni, dar, oricum, nu cred că mulți savanți citesc „Suplimentul“. Veți zice că nu mai am despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
mine? Domnul Pavel nu-i mai dădu atenție, dar doamna Carolina știa - ceea ce uitaserăm cu toți - că aici la Porțile Levantului vremea curgea altfel: înceată, în armonici, în lâncede după-amiezi de basme, în târguri de contrabandă în care se vindeau pânzeturi din Damasc, lulele, tabac, narghilele, covoare din Persia, cercei, salbe de chilimbar, și câte mărunțișuri pentru care oamenii aveau timp, nimeni nu zorea vremea; o revoluție era un nimic, o podoabă, cum ai schimba cerceii de la urechile unei cadâne din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
femei, bărbați, tineri, bătrâni, copii. Se purta frumos cu fiecare și se mișca repede, ca să nu aștepte oamenii prea mult la coadă. O singură greșeală făcuse - și nici măcar nu era pe de-a-ntregul vina ei: comandase baloți Întregi de felurite pânzeturi În speranța că, apropiindu-se toamna și mai ales iarna, muierile ar fi cumpărat ca să Înnoiască garderoba familiei. Însă nu se Întâmplase deloc așa, baloturile zăceau neatinse pe tejgheaua de lemn și, În cele din urmă, ca să nu ocupe locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În serviciu și provocarea de prejudicii pe care, ca să n-o trimită În instanță, o obligaseră să le acopere din banii ei. Șobolanii n-ar fi găsit, Însă, mai nimic de ros În magazia Marioarei dacă muierile ar fi cumpărat pânzeturi ca În fiecare an. Marele vinovat se vădea șeful unei prăpădite de gări aflate la vreo douăzeci de kilometri peste codrul de la Asfințit de Satul cu Sfinți. Nu se știe cum - toată lumea, Însă, bănuia că prin furt -, funcționarului cu chipiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]