12 matches
-
de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomenește de "schitul" sau „manăstirea" lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri ca „Pârăiașul Sfântului Andrei", "Apa Sfântului" sau "Peștera Sfântului Andrei", care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de granița româno-bulgară(Varna). RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, Creștinească sărbătoare, Din vremuri străvechi răzbate Cu legende populare
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
și tandră mea fiară” - am auzit-o personal la intrarea în Luvru, Paris, ca 'vals vechi franțuzesc',după cum mi-a spus cerșetorul ce-l cânta la vioară. http://www.rgnpress.ro/rgn 12/categorii/eveniment/7622-maestrul-român-basarabean-eugen-doga-omagiat-la-ateneul-român.html Și totuși acest ”mare” pârăiaș, care este Prutul este mai puternic decât tancurile ce vor să-l facă să dispară, fiindcă nu l-a putut trece muzica mea pe timpul comuniștilor și parcă nici acum cu democrații. Am vrut să fac măcar un CD cu muzică
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413132144.html [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
drumuri ocolitoare, mărginașe, circulația auto prin zona centrală fiind interzisă. Mașina a fost oprită în fața unei porți metalice în fața căreia se afla, zâmbitoare, Rodica Rodean. Până să ne dăm bagajele jos, ajutați de șofer, domnia sa a trecut podul peste un pârăiaș cu apele tulburi și repezi, dovadă că în amonte plouase destul de bine, ne-a urat bun venit și ne-a îmbrățișat. După primul schimb de cuvinte, pline de amabilități și de bucurie, am avut răgaz să cuprind cu privirea întreaga
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
însă, nu este cunoscută. Documentar este menționat într-un act de la 3 iunie 1429, apoi la 24 aprilie 1520. Satul este așezat pe povârnișul dealului, acoperit cu păduri și numai la est și sud se întrerupe printr-o vâlcea cu pârăiașul numit "Valea Bănarului". Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse pământuri arabile
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
ca numele localității lor să simbolizeze o fomațiune. O a altă ipoteză este bazată pe o legendă, conform căreia un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe "cobilă", după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pârăiaș, s-a oprit cu traiul acolo. Oamenii trecând pe acolo, reparau după necesitate la el roțile. Astfel, cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu "Cobila", unde erau întâmpinați cu vorbe bune. Mai târziu, ținând
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
Mai există și cîteva fîșii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulți copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Faptul respectiv a provocat mici alunecări de teren la vest de sat. În afară de rîul Nistru, mai există și un pîrăiaș, izvorul căruia se găsește în partea de sud a satului. După spusele sătenilor, în trecut, în locul acestui izvor, a existat un iaz, care se numea „Iazul lui Vladimir”. Rețeaua hidrografică a localității este săracă, aceasta împiedicînd practicarea agriculturii pe unele
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (face parte din familia orhideelor, se mai numește "iarba-șarpelui" sau "limba-cucului"), grâușor (untișor
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Da, erau păzite de jandarmi. Îi vedeam... era o colină și din casa noastră vedeam că păzeau călare jandarmii. Una dintre problemele cele mai importante era apa de băut: se afla cam la un kilometru de casele noastre, dar și pârăiașul, și fântâna cu apă potabilă erau În afara ghetoului - și uneori se dădea voie să se ia apă, alteori nu... Nici localnicii nu aveau voie să ia apă? — Nu, nu trebuia să cobori tot dealul ca să ajungi la fântână după apă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care vine de la 7080 de km dinspre miază-noapte, ca apoi să o ia puțin spre răsărit și deodată o cotește spre apus. Își are izvorul principal la fundul Văii Gugului. În drumul lui spre vărsare, adună apa de prin toate pârăiașele de pe unde trece de prin apropierea cătunelor Gugești, Manțu, Tăbălăiești, Crăsnășeni, Vinețești, ajungând în satul nostru, care pe vremea aceea se numea Cordeni. Vine șerpuind pe această vale lungă ca un șarpe uriaș care-și mișcă trupul în tot felul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
poate, nici el nu mai știa ce avea. Coborâse pe cărarea ce străbate imașul aflat între dealuri, ca un amfiteatru. În mijlocul imașului se află cimitirul satului, iar în jurul acestuia locul de pășunat al vitelor. De sub deal, înainte de cimitir izvorăște un pârăiaș care curge lin spre sat, ca să se verse în râul Crasna. În căușul acesta de imaș, cu vreo două sute de ani în urmă, fusese vatră de sat de răzeși cu hrisov, se spune de pe timpul lui Ștefan cel Mare și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
produs o rupere de nori în zonă. La școală aveam un tractor cu remorcă cu care făceam naveta de la centru de comună în satul unde funcționam. Ca să ajungem la centru trebuia să trecem peste un pod pe sub care curgea un pârăiaș mic. Noi am văzut ruperea de nori, dar nu ne-am gândit că valea pe unde curgea pârăul se va transforma în câteva ore într-o mare de apă. Am plecat de la școală și când am ajuns în buza dealului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și ceva de metri pe vale. Maistrul a oprit tractorul cu remorcă și i-am spus să așteptăm să se scurgă apa de pe vale, dar el a spus că nu-i este frică și știe unde se află podul de peste pârăiaș. Nu ma ascultat și când tractorul a ajuns pe pod, viteza apei și înălțimea de peste un metru a răsturnat tractorul pe o parte. Imediat cabina tractorului în care se aflau cei patru colegi s-a umplut cu apă. Nimeni din
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]