11 matches
-
îmbelciugat. Andreea Marin - zână deocheată de paparazzi. Ramona Gabor - coțăială de silicon cu cârpeală. Columbeanca - ifose și pretenții cu dihonii. Ciumaca - fiica regimentului trasă de păr de OTV. Luciu - leta, goliciune cu pușculiță și chibz. Bahmuțeanca - pricinașă cu logoree și pârțag fardat. Lavinia Șandru - figurantă în teatru de bâlci. Maculatura docilă trezește pofte, deșucheate, amintiri și manoperă ... Pofticioși, puțoi, pensinari, neveste negliiate, săteni fără căpătâi și pizmași privesc struguroii acri sau indecențe. Muc și sfârc. Pitiș fără ascunziș, card de silicon
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bunghiala_de_vip_uri_in_tabaci_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
de o vrajă mult mai puternică: prostia omenească. Două mii de ani mai târziu, în satul Sadova din România, Axinte (Florin Petrescu) și Lila (Mirela Stoian), cei doi copii cretini ai țăranilor bețivani, proști și leneși Costel (Radu Pietreanu) și Leana Pârțag (Mugur Mihăescu), găsesc în balta din apropierea casei o lădiță în care se afla piatra magică dispărută. În acest timp, Einstein (Erwin Simsensohn), unul dintre angajații de la sediul CIA, detectează un semnal emis de piatra magică și captat de unul dintre
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
șeful poliției nu are niciun om capabil la dispoziție așa că-l trimite să facă anchetă la Sadova pe imbecilul agent Garcea (Mugur Mihăescu). Polițistul îl oprește în trafic pe agentul secret David și pleacă amândoi spre localitatea unde locuiește familia Pârțag. Americanul era însă înțeles cu Ival să pună mâna pe piatră și împartă câștigul între ei, dar nu-și poate pune planul în aplicare pentru că Garcea îl accidentează cu mașina. Dându-și seama de prostia făcută, polițistul se deghizează în
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
fure toți banii de dar de la invitați. Dar cum nimeni nu voia s-o ia de nevastă pe Lila, ei îi propun lui Axinte să se dea drept ginere. Nici așa nu se arată nimeni interesat de nuntă, iar soții Pârțag anunță că vor fi invitați membrii grupului "Vacanța Mare". Între timp, văzându-l pe Garcea deghizat în agentul David, spioana rusoaică Angelica (Alexandra Dinu) se îndrăgostește de el. Rusul Volonea (Nicodim Ungureanu) află unde ascundea piatra magică familia Pârțag și
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
soții Pârțag anunță că vor fi invitați membrii grupului "Vacanța Mare". Între timp, văzându-l pe Garcea deghizat în agentul David, spioana rusoaică Angelica (Alexandra Dinu) se îndrăgostește de el. Rusul Volonea (Nicodim Ungureanu) află unde ascundea piatra magică familia Pârțag și trimite un soldat s-o fure, dar acesta cade victimă capcanelor scornite de Axinte. La nunta lui Axinte cu Lila, rusul Ival pătrunde cu câțiva soldați și fură piatra; aceasta ajunge apoi la agentul David, care fusese eliberat din
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
membri componenți ai grupului umoristic "Vacanța Mare". Ei au preluat mai multe personaje folosite în emisiunile umoristice difuzate la postul Pro TV și anume cele din scheciurile cu polițistul Garcea (interpretat de Mihăescu) și cu țăranii olteni Leana și Costel Pârțag din satul Sadova. Personajul Garcea fusese creat în anul 1996 pentru spectacolele Vacanței Mari, el fiind unul dintre cele mai vechi personaje ale grupului umoristic și intrând deja în folclor ca un exemplu al polițistului incult și imbecil. Audiențele emisiunilor
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
situat într-o atare poziție de la debutul și pînă în finalul carierei sale de pamfletar. O revoltă - trebuie subliniat încă acest lucru - care, departe de a constitui un simplu capriciu de ordin artistic (sau indignarea de cele mai multe ori "din pur pîrțag" pe care o invocă Șerban Cioculescu), este, dimpotrivă, una cu totul complexă, legată de un anume temperament (un datum structural) al scriitorului și alimentată de "dezordinea" unei lumi pe care o sondează (în linia caragialismului "simț enorm și văz monstruos
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
o iubești cu adevărat? Numai eu știu cât, curioaso, o prinde de năsuc Matei. Atunci de ce te-ai purtat urât cu ea? Nu mă întreba, că nu vreau să-mi aduc aminte. Dacă într adevăr vă iubiți îi va trece pârțagul și veți fi ca la început. Ești comică Lenuș și nu-ți scapă nimic. — Sunteți aproape gata. V-am adus să serviți ceva; niște prăjiturele, o cafeluță pentru Matei. Vreți și un pahar cu vin? — Da. — Nu pe tine te-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o aflăm și În operele folclorice care au răspîndit, de pildă, imaginea femeii perfide sau imaginea bărbatului neghiob. La Pann primează, cum am spus, femeia rea. El reproduce mai Întîi un număr de proverbe (ca de exemplu: „Arjagul Își găsește pîrțagul”), după care dă o istorioară ilustrativă. Pentru propoziția dinainte inventează (prelucrează) povestea unei văduve bătrîne care, În contractul de căsătorie, stipulează dreptul de a-și ocări bărbatul În locuri publice iar bărbatul să tacă. Acesta este arțagul. Văduva găsește, după
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dreptul de a-și ocări bărbatul În locuri publice iar bărbatul să tacă. Acesta este arțagul. Văduva găsește, după numeroase eșecuri, un bărbat care acceptă condițiile contractului cu un amendament: dreptul de a avea și el, o dată pe an, un pîrțag. PÎrțagul Învinge arțagul și văduva se cumințește după o bătaie bună. Povestea este Întretăiată de versuri independente, cum sînt cela de mai jos, vizînd condiția femeii instabile. Moralistul le precede de o explicație despre o femeie, care, sedusă de vorbele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a-și ocări bărbatul În locuri publice iar bărbatul să tacă. Acesta este arțagul. Văduva găsește, după numeroase eșecuri, un bărbat care acceptă condițiile contractului cu un amendament: dreptul de a avea și el, o dată pe an, un pîrțag. PÎrțagul Învinge arțagul și văduva se cumințește după o bătaie bună. Povestea este Întretăiată de versuri independente, cum sînt cela de mai jos, vizînd condiția femeii instabile. Moralistul le precede de o explicație despre o femeie, care, sedusă de vorbele curtenitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]