19 matches
-
Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să-i orânduiască la Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în atribuțiuni cercetarea certurilor și vinovățiilor mai mici, pentru care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satiră subtilă la adresa lui Mavrocordat: „după nemărginita milă a Înăltimei tale ce s-au revărsat asupra acestei Sfintei Episcopii a Hușului, cu dăruirea locului Târgului, datoria mea este pururea - și va rămânea statornică și la alti episcopi în urma mea"... Mortasipia sau pârcălăbia era o dare introdusă de Duca Vodă și se aplica pe „toată marfa ce se vindea în târguri cu măsura și cu cumpăna" și se strângea de vornicul târgului. Mai târziu ea s-a numit și darea luată de la vânzătorii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pravoslavnicei noastre credințe! A ridicat episcopie catolică la Baia, îl acuză Isaia. Umblă să ne piardă! spumegă Negrilă. A boierit golănimea! Nici să-i mai arzi un bici, nu poți! Pentru o palmă, pe tine, mare boier, te târăște la pârcălăbie, cot la cot cu mojicii, să dai socoteală de "drepturile de om"! răbufnește Alexa. Nu mai e rușine, nu mai e frică de Dumnezău!... Înainte vreme, țăranu' nu rădica ochii de pe opincă... Acu', se trage cu tine de brăcinar și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din 20 martie 1740 (7248), unde spune: „Si am poroncitu domniia mea și cinstitului și credincios boiariului nostru, dumisale Sandului Sturze vel logofătu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7265) Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod a dăruit mănăstirii din venitul cântarului Târgului Făinii câte un leu pentru fiecare sac cântărit. Vine apoi Ioan Theodor Calimah la „vălet 7269” ( 1761) și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al XVIII-lea, așa cum se constată în hrisovul lui Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741, 1747-1748) din 1733, adresat paharnicului al doilea și vornicului de Huși. Pârcălabul (ung. paznic de închisoare; kerkermeister) a fost un alt dregător medieval. Pârcălăbia era o dregătorie administrativă, judecătorească și militară, iar pârcălabul avea numeroase atribuții, reprezentând pe domn în zona supusă autorității lui. Această dregătorie exista în 1634, căci Vasile Lupu îi întărește pârcălabului Mirăuță Coșescul câteva fălci de vie la Dric, lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi eliberați „pe chezășie”, în urma ordinului Departamentului Dinlăuntru din 18 aprilie 1839, cu motivația că „sunt negustori cinstiți, cu bune purtări și n-ar da prepus că ar fi avut vreo înclinație cu complotiștii”. În același an, la 29 aprilie, Pârcălăbia înștiința Isprăvnicia de Fălciu că a arestat la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Deal și Galata din Gios - după cum spune vodă - a „discălecatu Târgușoru ce iaste suptu Galata, cu aședzare a trii iarmaroace pe anu” și l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie să moară și atunci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să nu-l fac să aștepte”. Am pus în ordine cărțile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bucura însă, fiule, înainte de a afla că din acest venit jitnicerul trebuia să dea pentru cheltuiala bolniții câte 120 de lei, pe care îi va da „în toți anii, la ziua Sfântului Spiridon”. După moartea lui Ștefan Bosie însă, venitul pârcălăbiei Sorocii a fost dat „la trebuincioasele cheltuiele ale bolniții”. Dacă tot am aflat noi de ici de colo de sursele de venit ale mănăstirii și bolniții Spiridoniei, ia să vedem cât a fost venitul pe anul 1760 și cine l-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Grigorie Alexandru Ghica voievod „întărește mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a cinci pogoane de vie”<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. VII, documentul 147, p. 163 footnote>, iar la 20 iunie 1775 „dă dreptul ca mănăstirea să încaseze venitul mortasipiei și al pârcălăbiei de la iarmarocul din Târgușorul din Iași”<footnote Ibidem, documentele 211, p. 229 și 212, p. 230 footnote>. În timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, ca și în timpul primului război mondial, Mănăstirea Cetățuia a îngrijit bolnavii și răniții. În 1846 un călător
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și să ie tot venitul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și să ie tot venitul,... ca să fie pentru chivernisala sfintei mănăstiri”... ― Iaca, sfințite, și un mare agă - Ianache - care și-a făcut casă pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vorba de mănăstirea Sfânta Vineri, pentru care vodă hotărăște: “Întâi, dajde să nu de; nici bani di-nprumută domniie niciodată... nici mulți nici puțini. Așijdere și desetină de stupi, până la o mie... nici un ban... să nu de”... De asemenea, pogonăritul și pârcălăbia să nu le plătească. “Așijdere, pentru o pivniță cu băutură ce va avea... aice, în târgul Ieșilor... am iertat-o... numai vinitul... dintr-această pivniță să fie pentru lumini și de untdelemnul de candile la... mănăstire Sinai și la sfintele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să extindă cercetările și asupra Prutului. Mihail Sturdza a cerut, pentru studierea Prutului, consimțământul Rusiei, care acord i-a fost dat. Lucrările au început totuși cu Siretul. Ele au luat sfârșit în noiembrie 1841, după cum rezultă dintr-o adresă a pârcălăbiei Galați către stărostia Putnei, prin care se cerea înapoierea șeicii ,,cu care s-au scoborât pără aici (Galați) pe Siret D. ing. Hommaire de Hell, când au fost să facă cercarea râului”. În primăvara anului 1842 au fost inițiate și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i cedeze gratuit cheiurile și vechea carantină pe toată vremea funcționării; guvernul să nu permită întemeierea unei alte fabrici în țară, la fel cu a sa; să poată importa vite, fără a plăti alte taxe decât cele ce sunt datorate pârcălăbiei; produsele ce le va exporta să fie scutite de vamă, iar vasele ce vor transporta aceste produse să fie scutite de orice taxă. În schimb, Goldner își lua obligația să plătească statului moldovenesc jumătate de galben de fiecare vită tăiată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]