33 matches
-
mulți ani de atunci și... - Nu ești obligat să răspunzi, chicoti Iuliana, amuzată de ezitarea lui Eugen și gândindu-se că nu va fi sincer. „Hm! Oare ce mi-a venit să-l întreb? Ce simt eu? Ce mă îndeamnă pârdalnica asta de inimă?... Nu aveam dreptul să-l iscodesc. Sper să nu-l fi supărat, nu-mi doresc asta!” Cum spuneam, a trecut mult timp de atunci... Nu, nu a fost iubita mea, dar eu am fost îndrăgostit, cred, într-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
cu nasul strivit în geamul înghețat. Simțeam cum creaturile înfuriate stau să mă înghită și nu aveam puterea să plec sau măcar să strig. ,, De-ar fi mama lângă mine...”. E dusă dintre noi de multă vreme, dar nu destulă ca pârdalnica să-mi ia tot ce mi-a mai rămas de la ea- amintirea. Se trezea întotdeauna când încă întunericul și zorile erau departe de a-și fi încheiat socotelile, vioaie, cu zâmbetul pe buze, pregătită să îmbrățișeze o nouă zi. Mergea
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1480614797.html [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
lângă plăpândul firicel de viață ascuns la piept sub cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de toba inimii sale! Un petec de nor dăduse la iveală o lună stranie, de-o frumusețe nemaintalnită! În
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
fi fost, al treilea?), nărav moștenit de la soacra ei, care o învățase că „pălinca îți înveselește viața și îți descrețește fruntea la nevoie”. Uită, însă, să-i spună că efectul „leacului miraculos“ e de scurtă durată și că, după ce dispare, pârdalnica de viață e chiar mai cenușie decât înainte. Seara se încheie cu o rugăciune spusă de mamă cu voce tare, în timp ce băieții chicoteau și își dădeau ghionturi pe sub masă. - Ia mai terminați, că acu` iau brăcinaru` la voi și vă
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
face. Mă mulțumesc să constat că deși suntem asemănători, nu suntem identici, iar faptul de a gândi puțin mai altfel decât ceilalți, te plasează în categoria „rebelilor” sau a celor nemulțumiți. Într-o zi, prin anul doi de liceu, o pârdalnică de răceală pusese stăpânire pe mine, secătuindu-mă de energie și tăindu-mi pofta de viață. Cuprins de frisoanele care îmi creaseră o stare generală de disconfort, am mers la cabinetul medical, unde „medicul școlar” - constatând precaritatea stării mele de
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1439696764.html [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
treapta cea înaltă a vredniciei omului pentru care este și făcut." Critica ascuțită a lui Heliade disecă minuțios fiecare greșeală a fabulistului de la cele gramaticale până la cele de versificație, în această ultimă privință nerespectarea regulilor fiind înfierată ironic: "sunt niște pârdalnice de reguli pentru versificație și tot felul de poezie, niște semne de minte întreagă și judecată dreaptă de la care nimeni nu poate să se abată nepedepsit; dar un soi de republicani calcă tot în picioare, zic că sunt slobozi." Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
beletristic, pronumele își depășește adesea sensul obiectiv prin dezvoltarea altui raport semantic; pronumele tu, de exemplu, poate exprima sensul de persoana I, dacă se raportează la locutor: „Apoi lasă-ți, băiete, satul cu tot farmecul frumuseților lui... dacă te lasă pârdalnica de inimă.” (I. Creangă, p. 77) Categoria gramaticală a număruluitc "Categoria gramatical\ a num\rului" Opoziția de număr prezintă trăsături distinctive și sub aspect semantic și sub aspectul expresiei. Sub aspectul conținutului semantic, opoziția de număr se deosebește la unele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
narative. Sterne, desigur, a deschis deja calea. Tristram Shandy oferă o paradigmă a supunerii existențiale a naratorului la persoana întîi față de corporalitatea sa: Nu cred că ziceam că o să scriu două tomuri în fiece an numai de mă va lăsa pîrdalnica de tuse ce mă necăjea pe atunci și de care pînă în ceasul de față mă tem mai mult ca de necuratul [...]223. Max Frisch face tocmai din această identitate a naratorului cu subiectul care trăiește punctul de plecare al
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
estompează, satul se rupe de trăirea mitică, iar sufletul va simți din plin acel sentiment al dezrădăcinării: Apoi lasă-ți băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă!" Acest sentiment l-a urmărit până la maturitate. Caracterizarea Smarandei Smaranda este mama lui Nică. Deși lipsesc elementele portretistice care să contureze portretul fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral. Ea este autoritară, virtuoasă, bisericoasă, insistentă în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la Cristofor Columb. Mitropolitul m-a oprit de slujbă și atunci m-am dus a doua oară. M-a oprit să mă duc la biserică, da’ la teatru ba.” Ei, da’ asta nu-i nimica pe lângă ce a urmat... Niște pârdalnice de ciori veneau în stol și se așezau pe turlele Goliei. Că ar fi venit una-două mai treacă meargă, da’ ele veneau cu stolul. Era prea de tot. Așa că, într-o bună zi: „... mergând protopopul la biserica Goliei spre a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
N.Gane din 18 dec.1876: „Ca tot ce scrie Creangă, și povestea lui Moș Nichifor este foarte interesantă în felul ei și adevărat românească”. Toate ar fi fost bune dacă într-una din zile nu te-ar fi încercat pârdalnica de boală, tocmai în vremea când scriai povestea „Harap Alb”, prin 1877. Iaca într-o zi te-ai întâlnit cu părintele Gheorghe de la Biserica Albă, care te-a întrebat de sănătate, și i ai răspuns în felul dumitale: „Ei, părinte
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
blagoslovește-i cu o boleșniță cinstită!" spune Ștefan cu ochii spre cer, batjocoritor, implorând Pronia Divină. De-ar bântui o drăgălașă de ciumă neagră. M-aș mulțumi și c-o lingoare leșinată, n-aș zice ba și măcar de-o pârdalnică de pântecariță cufurită cu sânge, că bieții turcaleți mai mult pe vine, pitiți prin tufișuri, decât în șeaua cailor... Dă, Doamne, bine! Și, uite-așa, cătinel-cătinel, pe cale, îi vlăguim, îi împuținăm, îi sângerăm, îi înfricoșăm, îi însetăm, îi înfometăm, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după slujba de la biserică se mergea la horă. Am mers și eu așa, pentru spectacol. Băieții jucau frumos dar prea îndârjit,oarecum nepotrivit cu starea de armonie pe care trebuia s-o ai la dansul de perechi. De vină era pârdalnica de pălincă din care, înfierbântați de mișcare, flăcăii mai luau câte o porție. Am chemat un bătrân și l-am rugat să mă ajute să ascund sticlele. - Or să ne omoare ăștia dacă află. - Nu-i bai. Altfel o să-i
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
deși scriitorul avea un remarcabil talent descriptiv, este înfățișarea numai a părții morale a persoanei", care însă subliniază o trăsătură particularizantă a celui în cauză, indiferent de circumstanțele în care se află. Trebuie subliniat, de asemenea, pentru ceea ce autorul numește "pârdalnica de politică" naționalismul (în sensul etimologic al termenului) lui Gane, volumul, în întregul său, reprezentând un fel de portret în oglindă, al unui om și al unei epoci. Personajul-narator ne apare așa cum l-au cunoscut contemporanii săi: "om delicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
guvernămînt. Dar vădit îngrijorat de ultimul sondaj de opinie, cel realizat de CURS, în care partidul său a ajuns la 13%, cu tendință scăzătoare, peremistul șef a încins o ceartă în Senat cu reprezentanții partidului de guvernămînt. Pornind de la o pîrdalnică de confuzie și socotindu-se atacat de PSD, CVT i-a făcut cum i-a venit la gură pe colegii săi de la putere: "Partid de mafioți", "O să se aleagă praful și de voi..." Cu microfoanele tribunei Senatului deschise și înregistrat
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
lanțuri de sinonime. În același paragraf, de pildă, mingea e numită în fiecare frază altfel: "...urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular își accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
În același paragraf, de pildă, mingea e numită în fiecare frază altfel: "...urmărea balonul" - "obiectul a ricoșat..." - "... a respins mingea" - "buclucașa a revenit la Moldovan"; ceva mai departe, registrul familiar-popular își accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
pentru omul care afirma despre sine că suferă de „absolutită" și s-a dedicat neîntrerupt cu fervoare, cauzelor în care credea. Alta era problema lui: fanatismul lui a fost de neclintit, a fost cu adevărat absolut și absolutizant, dar cauzele, pârdalnicele, se schimbau mereu, cel mai adesea în contrariul lor. Cu alte cuvinte, Arthur Koestler a fost și a rămas totdeauna un maniheist pur sânge, cu particularitatea că binele de azi era susceptibil să devină răul de mâine și viceversa. Se
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
era negru de praful înmuiat și lipicios în care zăcuse, iar hainele îi fluturau zdrențuite pe trup, de credeai că-i o sperietoare. În schimb, inima și-o simțea despovărată, ca și când cineva îi luase un pietroi de pe ea. Ba chiar, pârdalnica îi dădea zvâcnete răspicate de întremare și de bucurie ascunsă. Gata, scăpase ca prin urechile acului și din această mare și nemaiîncercată cumpănă. Viața i se deschidea, înainte ca un dar prețios, și-i era recunoscător celui de sus că
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cu tăcută religiozitate. De undeva din mulțime au pornit câteva aplauze... Țăranii, cu palmele lor aspre, știu să aplaude, iar când o fac trăiesc clipa cu tot sufletul... Badea Costache, retras mai în lături, clipea des, încercând să oprească o pârdalnică de lacrimă - perlă incoloră - care, scăpată din îmbrățișarea pleoapelor, se rostogolea pe obrazul brăzdat de cute... Măriuca și Didina, alături de Petrache, fremătau de emoție. La invitația gazdelor, învățătorul și Costăchel au urcat în cerdacul școlii. Dragi părinți, bunici și elevi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
moș Dumitre. Numai matale îți putea trece prin cap așa o treabă. Întrebarea este cum te răsplătesc eu pe matale? Că faptă fără răsplată... Apoi să știi, dragul moșului, că de aici mi s-a trage mie paguba. De la adusul pârdalnicelor de jurnale fără răsplată. Am doar o rugăminte la tine. Care-i rugămintea, moș Dumitre? Să-i spui și moșneagului câte ceva din cele ce scriu gazetele... Mai încape vorbă, moș Dumitre? Moșneagul grăise parcă jumătate în șagă, jumătate serios, dar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
sunt manualele coordonate de fostul președinte al Academiei, profesor eminent la Facultatea de Litere timp de decenii și unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari postbelici. Anul trecut, în răspunsul oficial al onoratei Comisii se strecuraseră, vai!, câteva pârdalnice de greșeli, care descalificau din start demersul „critic“ al examinatorilor. Cum să evaluezi niște manuale de Limba și literatura română, când tu te dovedești un agramat? Era o contradicție internă, ieșită dintr-o (auto)calificare defectuoasă. Anul acesta, comisia de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
parcă te răcorești oleacă: hai la mititica, domnilor, hai la răcoare, poftiți la țuhaus, chiar dacă mult vă roade reumatismul, chiar dacă, pe dată găsiți, domniile-dumnilor voastre, niscaiva probleme la cord, niscaiva hipertensiune arterială, ceva neașteptată arterioscleroză. Ce ziceți, domniile dumneavoastră: oare pârdalnica de justiție își face datoria? Oare își face? Dacă acu' nu prea, poimâine sigur! Cred asta! Eu știu ce spun, ascultați la nenicul care, de prin ogoarele didactice cele universitare, vede cum vin noi generații de judecători și judecătorițe, procurori
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
m-ar interesa să aflu cât de social-democrată este social-democrația noastră, asta e interesul care îmi poartă fesul pe dinaintea diferitelor canale. Bunăoară aș vrea să știu cam care ar fi să fie atitudinea alor noștri socialiști față de cei europeni în pârdalnica de problemă care tocmai agită partidele surori și anume dacă Europa va fi să meargă pe mai departe în aprofundarea reformei comunitare pe calea confederației (adică a unor uniuni de state naționale și unitare) sau spre calea federalizării în care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]