114 matches
-
slavonește de Ion Bogdan, nu se deosebesc cu mult de celebra misivă a lui Neacșu. Altfel zicând, rezolvă probleme, ajută negustoriei peste graniță (scrisorile Doamnei Voica a lui Mihnea cel Rău și ale Doamnei Despina a lui Neagoe Basarab către pârgarii din Brașov) sau relațiilor de familie (Doamna Ecaterina a Țării Românești îi trimite repetate scrisori surorii sale Mărioara, călugărită lângă Veneția). Fie precise, fie ceremonioase, după trebuință, scrisorile evită spațiul privat, restrângând informația la minimum: „Și, dacă întrebi și despre
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
orășenești noi atribuțiuni, un rol important avându-l schimburile de scrisori în diferite cauze în care erau implicați orășeni moldoveni. În acest sens cea mai veche scrisoare(act municipal) din Moldova, a fost adresată în anul 1421, de către șoltuzul și pârgarii din Baia, colegilor lor din Liov și se referă la o dispoziție testamentară. Asemenea scrisori, emise de cancelariile Sfaturilor Baia și Suceava, în secolul al XV-lea și în primii ani ai secolului următor, ce se păstrează în original până în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S. 2.1.3. ISTORIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-a prins cu furtișag,/ Mama voastră de coțcari.// }ie îți grăiesc, Ioane,/ Care-ai fost la mine slugă,/ Că fiind în bune toane,/ Facu-ți, ție, astăzi, rugă:// Dă'napoi ce mi-ai smintit,/ Cât mai ești printre
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
spațiu multicultural, multietnic și multiconfesional. Noua instituție administrativă a magistratului Se cuvine să spunem că, începând cu anul 1783, Administrația militară (austriacă) a Bucovinei (Bukowiner Militaradministration) a trecut la reorganizarea administrării localităților înlocuind vechea formulă moldovenească (cu șoltuzi, starosti și pârgari) cu noua și moderna instituție administrativă a magistratului, care avea în frunte un jude, sprijinit de un consiliul municipal alcătuit din reprezentanți aleși din rândul populației orășenești. Astfel, la data de 3 iulie 1783, la Suceava se instituia primul magistrat
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
omnipotența statului. Statul e atât de omnipotent în România încît totul atârnă de centru, până și numirea unui primar de comună rurală. Spună-ni-se daca în timpul vechi se mai întîmpla ca un consiliu comunal, vornicul și paznicii, șoltuzul și pârgarii să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare și de numire? Când însă statul a devenit omnipotent {EminescuOpXI 269} e firesc și cată să cerem realitatea principiului monarhiei constituționale. Căci dîndu-se omnipotența aceasta ca jucărie în mâna unui partid, fără ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
97 5547. Olteanu Paulina, 15 apartamente, București, str. Acvila 26; str. Petre Mintes 34 5548. Orenstein Ana, 3 apartamente, București, str. Moiser Nicoară 1 5549. Olbrich Victoria, 12 apartamente, București, 30 Decembrie 23 5550. Oprea Vasile, 7 apartamente, București, str. Pârgari 41 5551. Otopeanu Elenă, 14 apartamente, București, Sos. Colentina 1; Sos. Ștefan �� cel Mare 150; str. Mașină de Pâine 2 5552. Opări Stavru, 5 apartamente, București, str. Isvor 48; str. Vânători 17, 33; Bd. Republicii 45 5553. Ovenstein Rina, 9
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Bucure��ți, str. Rafael 1, str. Armeneasca 18 6725. Reschavschi Alex. George, 4 apartamente, București, str. Schitu Dârvari 1 6726. Rădulescu Ștefan, 19 apartamente, București, str. Făinari 50; str. Vaporul Asan 13 6727. Răducu C-tin, 27 apartamente, București, str. Pârgari 40, 42; str. St. Vasile 12 6728. Rebhuhn Fritz Hedrig, 9 apartamente, București, Bd. 6 Martie 62 6729. Rescovschi Carol, 3 apartamente, București, str. V. Beldiman 1; Vasile Roaita 6730. Rădulescu Gh. și Griculeasa C., 45 apartamente, București, str. Burebista
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sos. Basarab 26. 8190. Vasilescu Gh. Lili, 3 apartamente, București, str. Brezoianu 6, str. Sft. Ionică 7. 8191. Vilau Dumitru, 8 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 192. 8192. Vasilescu V. Constantă, 24 apartamente, București, str. Maior Al. Câmpeanu 36, str. Pârgari 1, bd. Banu Mantă 2 8193. Valori Mihail, 7 apartamente, București, calea Rahovei 220, 222 8194. Vernescu Jean, 10 apartamente, București, str. Gh. Palade 24. 8195. Vahac Israelian, 5 apartamente, București, str. Pictor Mirea 12, str. Șepcari 9, sos. Giurgiului
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
lui Eremia Moghila voievod de la 5 februarie 1603 (7111). --Întâi să aud ce a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
grădină, ce sîntu în Tîrgul lui Barnovschi, pre Ulița Rusească, nepotu mieu, lui Apostol ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă a le scrie la catastiful târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am datu și eu acele vii,... cu cramele și cu vase și cu grădini, cu totu, ca să hie și mie de pomană la sfânta mănăstire”. Faptul este adeverit la 18 martie 1615 (7123) de Petre Șmilean șoltuzul și cei 12 pârgari ai târgului, împreună cu cine alții dacă nu cu „oameni buni”? Află, dragule, că și cealaltă jumătate de vie, după cum spune Nastasia Varticoaia la 9 mai 1615 (7123), a ajuns tot la mănăstirea Sfântul Sava. Uite ce spune ea: „Am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Aron Vodă „o bucată de loc în semne, de-au făcut hotar prin prejurul sfintei mănăstiri, din hotarul domnescu a târgului Iașii”. Și la aceasta, adică „La însemnarea hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să apere casele și viile și toate averile, ce vor fi rămas din datoriile ce sânt a se plăti”. ― Dacă nu știai, vei afla acum de la “Io Semeon Moghila voievod”, care în 1606 octombrie 30 poruncește slugilor domnești, șoltuzului și pârgarilor din Iași să nu ia nici un fel de dări de la chervăsăria mănăstirii Sfântul Sava. ― Cu alte cuvinte, această mănăstire avea și o chervăsărie (vamă)! Asta zic și eu procopsală, părinte. ― Din actul de întărire al lui “Io Simeon Moghila voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de 10
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
afla la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ortodoxă. Datarea tablourilor votive cu anul 1827 este vizibilă și în tablouri, și în documente. În șirul documentelor în care se mai menționează Mănăstirea Socola, mai sunt doar câteva până la anul 1700, care arată cum că se dau mănăstirii 12 pârgari, cu scopul de a o apăra de jafuri și de atacuri, sau se întăresc vechile danii, sau se restabilesc hotarele mănăstirii, care mereu erau contestate de diferiți boieri ori de alți megieși ai mănăstirii. Poziționarea limitrofă față de urbea Iașului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație organizațională amintește, mai curând, de instituția oamenilor buni și bătrâni din satele libere ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La fel ca și în cazul pârgarilor, reprezentanții satelor moldovenești erau aleși anual din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]