114 matches
-
vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șoltuz, pârgari ș.a.) era respectată în zapise, mai ales din secolul al XVII-lea, prin care domnia acorda Episcopiei sau îi confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei 12 pârgari de Huși („Și iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iarăși a adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic din Huși și de la șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la impozite și anchetau reclamațiile împotriva agenților fiscali bănuiți de abuzuri. Ei au avut un rol important și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai de olac și alte angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui Vasile Lupu, în oraș pare să fi exercitat funcția mai mulți vornici concomitent, căci într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preoții și casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și încălcau dreptul de judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se constată o limitare treptată a atribuțiilor judecătorești ale șoltuzului și pârgarilor în favoarea Episcopiei. La 20 mai 1617, Mitrofan, episcop de Huși, arăta că un proces de adulter al unui locuitor din oraș fusese judecat de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși, arăta că un proces de adulter al unui locuitor din oraș fusese judecat de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a plătit înaintea episcopului, a șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
motivele de ordin religios au intervenit, la începutul secolului al XVII-lea, și cele de ordin economic și social, care au favorizat formarea breslelor în Moldova. Odată cu dezvoltarea asociațiilor de meseriași și negustori și a instituțiilor lor, rolul șoltuzilor și pârgarilor este din ce în ce mai șters. Relațiile membrilor breslași cu autoritățile centrale și locale erau limitate prin însăși prevederile statutelor. S-a urmărit ca aceste bresle să devină un fel de asociații închise, excluzând pe cât posibil amestecul slujbașilor puterii de stat, corupți și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Țara Românească -Au fost organizate județe (Țara Românească) și ținuturi (Moldova), conduse de dregători locali, cu funcții administrative, fiscale și judecătorești ce purtau numele de județi, pârcălabi și vornici; -orașele erau conduse de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 pârgari și un șoltuz, respectiv un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de timp, obiceiul nescris al pământului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept pentru românii organizați în obști libere. În sec. XIV-XV a început uniformizarea legislativă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-a prins cu furtișag,/ Mama voastră de coțcari.// }ie îți grăiesc, Ioane,/ Care-ai fost la mine slugă,/ Că fiind în bune toane,/ Facu-ți, ție, astăzi, rugă:// Dă'napoi ce mi-ai smintit,/ Cât mai ești printre
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S. 2.1.3. ISTORIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
orășenești noi atribuțiuni, un rol important avându-l schimburile de scrisori în diferite cauze în care erau implicați orășeni moldoveni. În acest sens cea mai veche scrisoare(act municipal) din Moldova, a fost adresată în anul 1421, de către șoltuzul și pârgarii din Baia, colegilor lor din Liov și se referă la o dispoziție testamentară. Asemenea scrisori, emise de cancelariile Sfaturilor Baia și Suceava, în secolul al XV-lea și în primii ani ai secolului următor, ce se păstrează în original până în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare dregător, membru în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
am datu și eu acele vii,... cu cramele și cu vase și cu grădini, cu totu, ca să hie și mie de pomană la sfânta mănăstire”. Faptul este adeverit la 18 martie 1615 (7123) de Petre Șmilean șoltuzul și cei 12 pârgari ai târgului, împreună cu cine alții dacă nu cu „oameni buni”? Află, dragule, că și cealaltă jumătate de vie, după cum spune Nastasia Varticoaia la 9 mai 1615 (7123), a ajuns tot la mănăstirea Sfântul Sava. Uite ce spune ea: „Am dat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Aron Vodă „o bucată de loc în semne, de-au făcut hotar prin prejurul sfintei mănăstiri, din hotarul domnescu a târgului Iașii”. Și la aceasta, adică „La însemnarea hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lui Eremia Moghila voievod de la 5 februarie 1603 (7111). --Întâi să aud ce a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
grădină, ce sîntu în Tîrgul lui Barnovschi, pre Ulița Rusească, nepotu mieu, lui Apostol ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă a le scrie la catastiful târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să apere casele și viile și toate averile, ce vor fi rămas din datoriile ce sânt a se plăti”. ― Dacă nu știai, vei afla acum de la “Io Semeon Moghila voievod”, care în 1606 octombrie 30 poruncește slugilor domnești, șoltuzului și pârgarilor din Iași să nu ia nici un fel de dări de la chervăsăria mănăstirii Sfântul Sava. ― Cu alte cuvinte, această mănăstire avea și o chervăsărie (vamă)! Asta zic și eu procopsală, părinte. ― Din actul de întărire al lui “Io Simeon Moghila voievod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]