105 matches
-
Renaștere către exponenții poeziei pure, ciclul de conferințe se preschimba într-un curs de istoria liricii universale, pe șiruri de culturi. Ronsard nu va lipsi, ca unul întrupând, într-o singură voce, Pleiada, Racine pentru supremația în tragedie, aceasta “rodul pârguit și armonios al altei creații desăvârșite, care a fost secolul al XVII-lea francez.” Ca să-l cităm pe teoretician: “Teatrul spaniol al lui Lope de Vega sau Calderon, cel britanic, cu Shakespeare, a dat capodopere, nu ne-a putut da
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
fără sânge, De care o vecie te desparte Și-n care nici o rază nu te plânge; Deschide ochii! Nimeni n-o să știe Dacă-i deschizi sau dacă-i lași în noapte, E cerul ca un geam de florărie Cu stele pârguite și mai coapte; Privește lung și-adună flori în tine, Din frumusețe vremea se dezleagă Și ora se apleacă să se-nchine Și pacea se coboară-n gând, întreagă în vale, jos E vârful nalt, lumina parcă-l soarbe, Doar
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Timiș și B.J.T. , Zilele Bibliotecii 2003 au început cu o sesiune de comunicări, o expoziție de carte și o demonstrație OSIM București. Pentru sufletul cititorului, zilele de 13 și 14 septembrie, între orele 10-18, va fi timpul fericit al festinului: pârguite, noi și frumoase, mirosind a tipar crud, cărțile vor veni de pretutindeni spre cea mai oropsită coșniță din toată tranziția românească, cea destinată să umple nu șpaisul, nu cotarca, ci inima și mintea... Al X-lea Salon Cart-Vest va aduce
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
soarelui taman când vântul adie, că doar n-o să bată. Primăvara nu înfloresc copacii, ci o tânără fată are un alai de flori. Cucul nu face cu-cu, ci desăvârșește simfonia naturii. Merele și perele nu se coc, ci umplu pârguite coșul rodnic al fiicei celei de-a treia a anului. Iarna nu ninge, vă asigur, ci norii cern fulgii zglobii de zăpadă", scrie Ana-Maria Caia. "Și după ce ne chinuim cu odraslele noastre să distrugem în ele orice urmă de scris
Fără Compunere. Un blogger vrea revoluție în școli by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22386_a_23711]
-
a mesei, cu un decor insolit, plin de culoare. Tema predominantă este cea a păunului albastru. Albastrul domină cromatică întregii colecții și este parte din poveste. În contra-balans apar, desigur, culorile complementare albastrului, precum orange-ul gălbui al portocalelor și lămâilor pârguite, și ele prezente în decor. Povestea este întregita și explicată în cuvinte, chiar acolo, pe suprafața fină a porțelanului, prin citate din mari pictori și scriitori care ne spun cum au văzut ei lumea și au înțeles viață prin culoare
`Wagner Arte lansează Colecția de Porțelanuri 2015 [Corola-blog/BlogPost/93196_a_94488]
-
pe aceeași muzică, pe o singură muzică înfricoșătoare (Nu, nu sunt singură. Nu sunt singură deloc). 32. Singuri Și povestea ne spune așa... Că un copil arab, rătăcit în grădina de portocali a regelui, a râvnit la un fruct frumos pârguit, a întins mâna după el, a căzut la pământ lovit de mâna lui, a lui don Rodrigo, él que pirdió España, și de aici blestemul. Dar eu știu altfel. Eu știu că era sclav copilul arab. Un cadou al unui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Cu profund respect, Filip Köllö". în finalul acestui Post-restant, transcriu câteva din poemele scrise în interval și trimise nouă, pe care nu le-a văzut încă nimeni la față. Mere vopsite: "Mere vopsite în verde/ pomădate cu roșu/ să pară pârguite amintiri// Fericirea a fost/ și nu va reveni curând.// Fum guraliv -/ o hrană pe-nțelesul tuturor/ o licoare accesibilă - aproape hap./ Cât de greu este bănuțul acesta,/ Doamne, m-au cocârjat cu saci de libertate/ cu multiple luări de poziții
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
din ce În ce mai dese, cele două trupuri erau Înfiorate și străbătute de curenți electrici, nu mai vorbeau. Mâinile lor se căutau cu febrilitate, iar când băiatul căutând ceva prin bluză și Încercând să pună stăpânire pe unul din cei doi sâni abia pârguiți, fata se cutremură a Împotrivire slabă, băiatul se retrase delicat și spuse: Te rog să mă scuzi, cred că am mers prea departe, dacă te-am speriat mă opresc! Nu asta am vrut să spun, dar oare nu-i prea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cercului descris de vîrful pantofilor celor prezenți, într-o mișcare ce s-a vrut un gest de timiditate. "Uite-așa femeie am visat în rolul feminin din piesa aceea a gîndit Mihai -, dar mi-au pus o tinerică, puțin mai pîrguită ca puștoaica asta, ceva între plăcintă "poale-n brîu" caldă și savarină proaspătă." Cu cinismul femeilor frumoase, exasperate de curtea bărbaților nedoriți, Maria Săteanu și-a reprimat zîmbetul ironic, despicîndu-l pe Mihai numai din privirea-i calmă. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o duminică însorită, cu strada Parcului plină de lumea ieșită la aer, să se audă strigat pe nume. Cînd s-a răsucit brusc pe călcîie, nedumerit, s-a pomenit față în față cu Maria Săteanu și cu fiica parcă mai pîrguită și mai subțire, începînd să semene a domnișoară -, iar între ele, un bărbat la vreo 45 de ani, a cărui figură i se părea cunoscută. Din ce sat ești? l-a întrebat direct bărbatul, iar cînd Mihai a deschis gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
disponibilități sufletești neexplorate, atâtea resurse sentimentale îngropate, ferecate cu șapte lacăte, pur și simplu era un adevărat izvor, mocnind în interior, fără putința de a ieși la suprafață. Era de fapt așa de neștiutoare, de inocentă, ca un fruct bine pârguit, marile decepții suferite încă din primii ani de căsnicie o făcuseră să se închisteze, ea rămăsese, ce mai la deal la vale, rămăsese sufletește virgină. Uite, spunea ea, m-am trezit că am copii cât mine de mari și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
smiorcăiturile până aproape de zero, când acestea se transformau Într-un geamăt finalizat cu sughițuri și cu amenințătorul: Na batai! Spu’căcine! Dorița, cu cămașa de finet udă și lipită de trup, lăsând să se vadă formele pulpelor și ale sânilor pârguiți, trecuse de optăsprezece ani, sleită de puteri din cauza efortului și a emoțiilor, rușinându-se de copil dar și de eventualitatea de a fi zărită de vre-un trecător ocazional, striga la Didița: Trage fa, proasta dracului, nu te mai hlizî
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dulce, cântărind cât jumătate din greutatea Zoiței și după ce preda răvașul și Victor Îi spunea „liber”, pleca spre familia și iubirile sale. Căldura cu care Cel-de-Sus binecuvânta coacerea grâului se mai potolise. Între marea galbenă cu valuri lente de grâu pârguit, ale cărui boabe mășcate trimiteau prin antene țepoase, În toate direcțiile, mesaje de mulțumire și invitații de seceriș și marea verde de porumb, În care rar puteai găsi un exemplar fără minim trei-patru viitori știuleți, mândri și verzi, zâmbind tuturor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aromă nedeslușită. Și dacă ne mușcăm durerea e dulce, și dacă ne sufocăm într-o efemeră și cumplită sorbire simultană a respirației, moartea aceasta instantanee e frumoasă. Și nu-i decât o singură salivă și un singur gust de fruct pârguit, iar eu te simt tremurând lipită de mine precum luna în apă. Oare așa simte un bărbat care nu iubește? Atunci e un sfânt pervers. Un pervers hieratic. Oliveira descrie sărutul ca pe o stază de viațămoarte, în care opușii
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
sau despre „inactualitatea literaturii noastre“ (p. 476) - , restul sunt de o netezime searbădă și logoreică: panglici sintactice care ascultă de clișeele epocii, fără orizont de gând și fără accent de intuiție. „G. Gregorian apleacă și el, la rându-i, cu pârguita povară a creației sale de maturitate, creanga de aur plină de rod, a marii generații lirice afirmată în istoria literaturii noastre cu puțin înainte și după război.“ (p. 366) Gâlmele acestea de frază dulceagă căreia îi lipsește direcția unui gând
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
invitați la prânz la fratele nostru, Vulpe. Ne-am dus cu toții acasă la el. Făcuse focul în grădină pentru grătar și aranjase masa în grădinița din fața casei. Era timp frumos, o zi de toamnă târzie, însorită, cu miresme de mere pârguite și de gutui. Lia trebăluia de zor la bucătăria preparând o salată asortată, într-un castron mare. Făcuse și o ciorbă de perișoare acrită cu borș iar noi am adus clătite umplute cu gem de vișine și cu brânză dulce
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
Acasa > Poezie > Familie > ZIUA MEA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi, balanța se va înclina încă puțin, Cu brațul dinspre toamnă mai împovărat De fluturi pârguiți, rătăcitori, Ce tâmplele în alb mi-au înspicat. Nu prea demult și poate nici târziu, Am înțeles să prețuiesc această zi În care lumea drept în față-mi s-a deschis Cu glasuri calde, luminoase, de copii. Vertebră cu vertebră
ZIUA MEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384102_a_385431]
-
la tineDar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplinăDoar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine.... V. ADUN ANII PENTRU TINE, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. ADUN ANII PENTRU TINE Anii pârguiți și scurși, depănați din ghemul vieții Împărțit-am împreună, ani frumoși ai tinereții A fost răsărit de soare, ceață, ploaie sau senin Dar privind frumos în urmă, sufletul ne este plin... De-amintiri ce-n unic glas, parte am avut
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
-ne simțire, Dând fiori frumoși în viață, noi l-am denumit: iubire. Pentru unii, a iubi, e-un cuvânt banal de spus Pentru noi a fost ca crezul și respectul ne-a adus ... Citește mai mult ADUN ANII PENTRU TINEAnii pârguiți și scurși, depănați din ghemul viețiiîmpărțit-am împreună, ani frumoși ai tinerețiiA fost răsărit de soare, ceață, ploaie sau seninDar privind frumos în urmă, sufletul ne este plin...De-amintiri ce-n unic glas, parte am avut doar noiCând plecat-am
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
suferința lui, Dirk Stroeve rămânea un obiect ridicol. Ar fi putut stârni compătimirea dacă ar fi slăbit și s-ar fi uscat. Dar nici urmă de așa ceva. Rămânea la fel de gras și obrajii lui roșii și rotunzi străluceau ca niște mere pârguite. Era foarte îngrijit ca înfățișare și continua să-și poarte haina neagră cochetă și melonul întotdeauna o idee prea mică pentru el într-o manieră veselă, ușor dandy. Începuse să facă burtă și suferința n-avea nici un efect asupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cer zâmbește Din muguri frunza o s-apară Natura toată-ntinerește. Vin păsările migratoare Și în ciripitul lor vioi, Albinele din floare-n floare Valsează vesele-n zăvoi. Insă vara, vine grăbită, Iar soarele arde mai tare În pomi e roada pârguită, Grâu-i ca aurul din soare. Spre soare ciocârlia se urcă Aa ei dragoste cântând în zbor Și cucul se aude-n luncă, El strigându-și numele de zor. Dar un zvon din deal se pornește Cică-n vi, frunza
ANOTIMPURILE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362963_a_364292]
-
-și numele de zor. Dar un zvon din deal se pornește Cică-n vi, frunza a ruginit. Și astfel toamna ne vestește Că ea și la noi, a poposit. Cu roada câmpului bogată, Cu fructe și legume multe, Cu bobul pârguit ce-așteaptă Cu mustul lui să ne încânte. Vântul zăpada viscolește Și ne vestește că în sfârșit Mâine la noi iarna sosește, Cu al său lințoliu, inedit. Pomii sunt din nou împodobiți, Cu albul steluțelor de nea, Iar copii râd
ANOTIMPURILE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362963_a_364292]
-
aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De sărbători biserica
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
ale arhitecturii din antichitate, ele neavând nici un corespondent, din aceeași epocă. La Sarmizegetusa Regia, departe, în inima muntelui, ruinele cetății așteaptă în tăcere înșiruirea fără de sfârșit a mileniilor. Pe culmi, lumina pare, coaptă de vechimea acestor locuri, ca un fruct pârguit. Trecutul stă ascuns sub înfățișarea paraginii prezente, așa cum firul ierbii își trage seva în chip nevăzut din țărâna udată de sângele dacilor căzuți sub burțile cailor romani ale legiunielor care invadaseră provincia de la capătul imperiului, cu două milenii în urmă
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
puterii, gratularea, autogratularea și gratuitatea titlurilor și epitetelor pompoase adjudecate abuziv sau conferite conducătorilor, legitimitatea și legalitatea puterii, puterea charismatică, fidelitatea supușilor, instituția libertății și respectarea ei; incompatibilități în triada putere-democrație-libertate etc. Mărturisesc că aceste obsesii sunt semințele ajunse fructe pârguite, neculese și unele „neexplodate” la timp, aparținătoare clișeelor unei educații și instrucții care ne-au marcat pe mulți dintre noi, ne-au covârșit, bulversat și pervertit până la anihilare propriul nostru mod de a fi, gândi, de a avea o imagine
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]