65 matches
-
lactatele ușoare: iaurt și brânză de vaci, precum și în sălățele de legume cu maioneza. Pătrunjelul mai conține și substanțe biologice secundare cum ar fi carotenul ce are efect antialergic. Gustul pătrunjelului este dulce picant și se foloseșe la prepararea ciorbelor,pârjoalelor moldovenești, a sosurilor,la preparatele din paste se adaugă la sfârșit deoarece prin fierbere se distruge aroma și vitamina C. Sezonul pătrunjelului este iunie-noiembrie.El se păstrează la frigider în pungă de plastic timp de câteva zile. Pătrunjelul se păstrează
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
largă la prepararea pâinii în zona mediteraniană , Scandinavia și regiunea balcanică. Șofranul se folosește în India punându-se în prăjiturile și mâncare de la nuntă. Înafara acestor utilizări culinare șofranul se mai folosește la diferite sortimente de prepară culinare precum sarmale, pârjoale moldovenești,ciorbe,sosuri. Recoltarea șofranului este foarte migăloasa deoarece cele trei stigmate ,roșuportocaliu se culeg individual din fiecare floare proaspătă. Stigmatele se pun pe tăvi și se usucă la foc de lemne deschis. Rodiile sunt dulci acrișoare dau și aroma
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
o crâșmă, sau mi-aș lua lumea în cap. Ce idee să rătăcesc pe strada Speranței!... Patima lui Grivei De câteva zile, sub scara blocului, câțiva copii veghează, triști și curioși, agonia lui Grivei căruia cineva i-a dat o pârjoală plină cu ace de cusut. O pată de sânge, decolorată, cu câteva firicele metalice, scursă din botul animalului, atestă mecanismul omorului. (Ca în Dostoievski, unde un personaj practică aceeași distracție.) Grivei mai suflă încă. "La ziar", ieri, o fotografie: un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care ajută la înălțarea sufletelor”. Cu cîteva minute mai devreme îmi arătase diagnosticul și rețeta date de dr. Radu Grigoriu. E palid, literalmente speriat. Boala îi vine, cred, din faptul că se hrănește într-un fel lipsit de variație: mereu pîrjoale și salam. Insist să și scoată din cap ideea că e sortit suferințelor. „Citește, ieși (iar cînd e nevoie telefonează-mi să ies și eu) la plimbare”. Am schimbat apoi subiectul, discutînd despre ghinionul de a trăi în epoca lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șoșotesc prin urbe Foșnetul fustei, coapsele-n mătasă... Acum lumina geamul vrea să-mi surpe-n Țăndări verzui în pieptu-nchis în casă. Căci iar bolesc sub iederi necăjite Și-n raiuri trist frecate cu sacîz, Pe cercurile pacinicilor plite Prăjesc pîrjoale moi. Ci tu îți rîzi De sufletul ce ți-a plătit cu viața Șoldul școlar și sînii descheiați. Și lacrimile mi le-nșiri pe ața subțire-a nu știu cîți dilii bărbați. Și-mi torni rușinea în găleți cu zoaie
Sonet satiric by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15573_a_16898]
-
și încă olecuță de cașă, iar trupul ei se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta cugetare îndurerată. Polina e o femeie dintr-o bucată. Dar când vorbește despre tătuca, glasul îi tremură și parcă deodată nici pârjoalele nu-i mai priesc: Viața asta... nenorocita asta de viață, fără noroc... Cașa s-a terminat. Polina suspină. Lacrimile țâșnesc. Dacî tu nu mai ești... Dacă tu nu mai ești, ce mai rămâne între mine și moarte? Paiele împrăștiate de
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
ardei - 13 lei/kg, brânză tofu - 3 lei/cutie, brânză topită tofu - 13 lei/kg, brânză de burduf - 13 lei/kg, crochete în sos tomat - 5 lei/cutie, unt de arahide - 7,20 lei/cutie, chifteluțe - 3,50 lei/pachet, pârjoale - 3 lei/pachet, mititei - 3 lei/pachet și altele. CAMELIA BLADA „Jacobs Cappuccino Specials Milka“ l O inovație pe piața cafelei din România Compania „Kraft Foods România“ a lansat pe piața românească de profil „Jacobs Cappuccino Specials Milka“, o nouă
Agenda2005-47-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284383_a_285712]
-
adună în jurul unei mese un ciupor de personaje de care simplul muritor nu s-ar putea apropia, odată ce aceștia nu părăsesc o clipă studiourile televiziunii, unde și dorm pe priciuri suprapuse, dimineața servindu-li-se ceaiul cu omletă, la prânz pârjoale cu pireu, seara sana cu chiflă. Sunt exemplare miraculoase care se trag de șiret cu nu importă care dintre mai marii zilei, din timp încunoștiințați - ba chiar înainte să se întâmple - de cele mai tenebroase taine. Din ele ne dezvăluie
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
și încă olecuță de cașă, iar trupul ei/ se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta/ cugetare îndurerată// Polina e o femeie dintr-o bucată./ Dar când vorbește despre tătuca, glasul îi tremură și/ parcă deodată nici pârjoalele nu-i mai priesc:/ Viața asta, nenorocita asta de viață, fără noroc.../ Cașa s-a terminat. Polina suspină. Lacrimile țâșnesc." (pag. 21) Nici în Păpușarul, nici în Circul domestic nu se pot întâlni asemenea mostre de naturalețe a dramatismului. Eliberat
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
de pornire nu l-ar fi constituit ocupația de bucătăreasă, ci lipsa de igienă a servitoarelor. Autorul renunță la această sugestie în Stilistica limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
limbii române (1944), în care cuprinde, în lista de termeni pentru "femeie stricată", pe chiftică, chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
de la care a putut împrumuta unele sensuri). nu prea mai are de-a face cu câmpul semantic al "femeii ușoare" - dar a fost oare într-adevăr specializat cu acest sens, sau își actualiza doar, în anumite contexte, valoarea depreciativă? Cu pârjoală lucrurile stau probabil altfel, pentru că termenul trimite, prin formă, la a pârjoli, sinonim intensificator al lui a arde.
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
ansamblu atît de vast, de încîlcit, de profund, încît niciodată nu-l vei pricepe în integralitatea lui. Spun Ťintegralitateť pentru că el nu reprezintă o însumare cantitativă de date pe care le înghiți unele după altele ca pe un număr de pîrjoale. A-l asimila cu toate rădăcinile, interdependețele, factorii ereditari, determinanți de secole de experiență, altele decît ale tale, este imposibil. Ca atare, rămîi între două căruțe. Pe una ai pierdut-o, în cealaltă nu te poți urca. Și nu mai
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
capac. În bufet, fel de fel de tovarăși, care mai de care mai plini de sine sau mai pleoștiți, asta în raport de ranguri și coloane vertebrale. Unii discutau, alții molfăiau din picioare fel de fel de delicatese: cârnați, mici, pârjoale cu usturoi, clătite, colțunași, omlete sau pur și simplu ouă fierte moi sau tari, fiecare după preferință și pungă. Muștarul era la putere, arăta ceva mai deschis la culoare decât urmele acelea suspecte de pe pereții w.c.-ului și chiar părea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ciuperci tăiate mari, ulei de prăjit. Mod de preparare: Din ingredientele de mai sus se face un aluat mai gros ca de clătite. Le prăjim în ulei mai încins după ce le-am pus din loc în loc cu lingura grămăjoare ca pârjoalele. Când sunt rumenite le așezăm pe sugativă alimentară ca să se scurgă uleiul. Le servim reci sau calde cu salată de orice fel. Rețeta nr. 51 Sos pentru rasol sau pește. Pentru iarnă Ingrediente: 2 linguri miere de albine, o lingură
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
După ce morcovii au fiert foarte bine turnăm 200 ml smântână amestecată cu o linguriță făină, sare după gust și mai lăsăm să dea 3 - 4 clocote. Apoi soteul este bun de mâncat ca o garnitură la orice friptură ori șnițele, pârjoale, etc. Rețeta nr. 70 Antreu cu carne de vită și maioneză Ingrediente: 800 g rasol de vită cu os și carne pe el, 2 gălbenușe și ulei pentru maioneză, 3 morcovi, 2 rădăcini de pătrunjel, o țelină mică, 3 castraveți
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mică, lângă odăile mamei, și la acest intim mic dejun de familie își făcea uneori apariția și generalul, când îi permitea timpul. În afară de ceai, cafea, brânză, miere, unt și un fel de clătite care-i plăceau foarte mult generălesei, în afară de pârjoale și altele asemenea, se servea chiar și supă groasă, fierbinte. În dimineața zilei cu care a început povestirea noastră, toată familia se adunase în sufragerie în așteptarea generalului, care promisese că va veni la douăsprezece și jumătate. Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore. Se taie fâșii de aluat, care se umplu cu cabanos, se rulează, ungem cu ou bătut și se coc la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. A LUAT PENTRU PIZZA O
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
călită și smântâna. TOCINEI CU ZAHĂR ȘI SMÂNTÂNĂ Se rad 1 kg cartofi, adăugăm 3 ouă, 4-5 linguri de făină și puțină sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cir, care nu e deloc rău. De câte ori mergem la Brive, Claudia face și mâncăruri româ- nești, pe care le alternăm cu cele specific locale. Borșurile, făcute ca la mama acasă, sarmalele în foi de viță sau de varză murată, pârjoalele, răciturile, fasolea făcăluită, pasca, cozonacul, sfințișorii, ouăle roșii și altele, pe care și prietenii noștri francezi le apreciază cum se cuvine. Ba chiar și cartofii roate, pe care îi fac eu și care sunt deliciul musafirilor. Într-una din zile
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
transport. Ei se plimbă în liniște pe lângă nenumăratele uși închise, unde cu ani în urmă funcționau tot felul de birouri, săli de așteptare, baruri și restaurante, cârciumi veșnic pline, în care se serveau obligatoriu, pe lângă orice băutură botezată și răsbotezată, pârjoale cu gust de pește, de multe ori armate prin interior în mod discret cu o rețea de scobitori. Nu era nici o mirare când consumatorul găsea, în miezul pârjoalei, trei-patru așchii de lemn înfipte cu umor și dibăcie, de cei ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pline, în care se serveau obligatoriu, pe lângă orice băutură botezată și răsbotezată, pârjoale cu gust de pește, de multe ori armate prin interior în mod discret cu o rețea de scobitori. Nu era nici o mirare când consumatorul găsea, în miezul pârjoalei, trei-patru așchii de lemn înfipte cu umor și dibăcie, de cei ce le-au plătit fără să le consume. Privind la puținii călători din jurul său, pe Bidaru îl cuprinse brusc o serie de îndoieli și se întreba pe bună dreptate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]