65 matches
-
dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în curtea din spate! Ce frumos era! Acuma au betonat ăia a lu’ Zane, și-au tăiat caișii... - Da’ Piratule, ț-aduci aminte cum zicea Victor că făceai tu chiftelele? - Hai nu fi nebun, nebunule! rânjește tanti Cucu. - Cică: nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
P. doi: Nu, dar o să mă gîndesc serios la chestia asta... (pune vin în pahar) Vrei și tu? Gh. P. unu: Nu, n-am voie..., da pune și mie un strop... n-am voie, da... Gh. P. doi: Păi nici pîrjoale n-ai voie... Gh. P. unu: Mie-mi spui!, tocătură, prăjeală... otravă!; noroc că mă stăpânesc... dacă nu țineam regim, eram gata demult... Gh. P. doi: Știi bancu cu regimu, nu? Gh. P. unu: Nu, care-i? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. doi: Nu-i rău..., văd că mai ții minte cîte ceva... Gh. P. unu:...și că tu o să fii un așa-zis om mort, care, de fapt, va continua să fie viu, nu? Vezi că știu? (mușcă din pîrjoală) Gh. P. doi: Ei, ce faci? Și regimul? Gh. P. unu:...Eu vreau să nu mor de prea multă mîncare, dar nu să mor de foame..., cum a pățit colegul ăla al nostru..., ăla grasu'..., bun actor de altfel... cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
călită și smântâna. TOCINEI CU ZAHĂR ȘI SMÂNTÂNĂ Se rad 1 kg cartofi, adăugăm 3 ouă, 4-5 linguri de făină și puțină sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. ARDEI COPTI CU SOS DE SMANTANA Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de cinci - șase minute în 75 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore. Se taie fâșii de aluat, care se umplu cu cabanos, se rulează, ungem cu ou bătut și se coc la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. ALUAT PENTRU PIZZA O cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
călită și smântâna. TOCINEI CU ZAHĂR ȘI SMÂNTÂNĂ Se rad 1 kg cartofi, adăugăm 3 ouă, 4-5 linguri de făină și puțină sare. Amestecăm totul, apoi luăm cu o lingură și punem în tigaie cu ulei încins, dând formă de pârjoală. Se prăjesc pe ambele părți, se servesc cu zahăr și smântână pe deasupra. ARDEI COPTI CU SOS DE SMANTANA Doisprezece ardei grași copți și curățați de pieliță, două cepe tocate fin și călite timp de cinci - șase minute în 75 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore. Se taie fâșii de aluat, care se umplu cu cabanos, se rulează, ungem cu ou bătut și se coc la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. ALUAT PENTRU PIZZA O cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
P. doi: Nu, dar o să mă gîndesc serios la chestia asta... (pune vin în pahar) Vrei și tu? Gh. P. unu: Nu, n-am voie..., da pune și mie un strop... n-am voie, da... Gh. P. doi: Păi nici pîrjoale n-ai voie... Gh. P. unu: Mie-mi spui!, tocătură, prăjeală... otravă!; noroc că mă stăpânesc... dacă nu țineam regim, eram gata demult... Gh. P. doi: Știi bancu cu regimu, nu? Gh. P. unu: Nu, care-i? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. doi: Nu-i rău..., văd că mai ții minte cîte ceva... Gh. P. unu: ...și că tu o să fii un așa-zis om mort, care, de fapt, va continua să fie viu, nu? Vezi că știu? (mușcă din pîrjoală) Gh. P. doi: Ei, ce faci? Și regimul? Gh. P. unu: ...Eu vreau să nu mor de prea multă mîncare, dar nu să mor de foame..., cum a pățit colegul ăla al nostru..., ăla grasu'..., bun actor de altfel... cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tradiția franțuzească a gătitului la rangul de „bucătărie“, de „școală“, singura existentă în lume. Cât despre noi, „după cum în muzică nu putem pune în fața operei unui Debussy, de pildă, Foaie verde și iar verde, nici cu puiul la frigare și pârjoala moldovenească nu ne putem prezenta în fața unui chef din școala lui Carême, Nignon sau alt maestru consacrat“. Pasajul este extras dintr-un articol apărut în Adevărul literar și artistic, numărul 636, din anul 1933. Păstorel nu teoretizează, nici măcar nu argumentează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu lingura, se lasă de se mai prăjește [...] Se mănâncă cu mămăligă.“ Mai există și „pârjoalele de mămăligă, din mămăligă rece tăietă felii, prăjită pe cărbuni și în oloi prăjit proaspăt; apoi se mănâncă cu mămăligă caldă“ (Lupescu). Cu asemenea ingrediente la dispoziție, nu e de mirare că țăranul nostru manifesta un profund dezinteres față de ingeniozitatea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și alte preparate din carne de porc, în Ardeal, și cei mai buni mititei și patricieni, la București, Ploiești și în alte orașe din Muntenia. Bucătarilor și gospodinelor din Moldova, însă, le revine meritul că, în afară de (fiindcă vorbim de tocături) pârjoale de pasăre, de carne amestecată (porc și vițel) [...], chifteluțe marinate în oțet de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul, zic, de a fi născocit perișoarele cu smântână, care făcute după rețeta clasică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]