61 matches
-
adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
care ne-a dat și celor buni și celor mai puțin buni de toate. Nu pentru meritele noastre ci pentru milostivirea Lui. Și dacă ne măcinăm viața în inutile frământări cotidiene, ce se alege în final de ea? Pentru o pârlită de pensie pe care nu știi dacă o mai prinzi, înainte de toate din motive de sănătate?! S-a dus un om acrit de toate acestea la un pustnic întrebând dacă mai poate face ceva bun înainte să închidă ochii. Și
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_cealalta_parte_a_baricadei_ion_untaru_1389236212.html [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
mi-a spus pe cât putea de serioasă. Dacă pică de pe poale și nu din vârf și nu o să-i iasă socoteala, o să te țină de hoață toată viața și asta este cea mai mare rușine. Avea dreptate mami! Pentru niște pârlite de corcodușe să fiu tratată de hoață și mincinoasă?! Nu puteam accepta, chiar dacă erau ele mai bune verzi decât coapte. În fiecare zi trăiam cu frica în sân să nu cadă pe jos corcodușe sau să nu le mănânce porumbeii
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
raionul Ocna Roșie)(72). Iată câteva din numele localităților din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borș, Dabija, Carlești, Șerpa, Culmea Veche și Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișori, Handrabura, Șalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsățel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moșneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broșteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploți, Șerbi (raionul Crutâi); Ocna Roșie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coșari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Țâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăiești
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
oameni mai buni iar pe alții, mai răi. Nimeni nu aleargă în mod conștient după suferință dar sunt oameni care acceptă și nedreptatea și suferința cu stoicism și aceștia vor fi cei mai fericiți. Doi frați se ceartă pentru o pârlită de moștenire, unul din ei, cel mai mic, acceptă strâmbătatea și pe el îl mângâie Dumnezeu învrednicindu-l cu o sănătate mai bună dar și cu multe alte împliniri. Celălalt își petrece viața alergând după avere cu orice preț, face
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
-Tu stai aci, n-ai auzit c-a murit domnița boierului azi noapte și e jale mare în tot conacul? Norocel rămase trăznit clipe întregi: -Când a murit?-mai avu el puterea să mai întrebe. -Azi noapte! A prins-o pârlita aia de ploaie și atât i-a fost că suferea, sărmana, de piept, și-a făcut astupătură!... Norocel încremenit a început să plângă: -Doamnee, ce blestem a fost ăsta pe capul nostru, de-ai vărsat nenorocirea peste doi nevinovați? Ce
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
o tură și-un nebun că pionii lui că zbirii bat în turnul meu de fier regele prizonier vrea să-și facă hara-kiri și-am ieșit cu greu din priză pun elanului o pensa că un fel de recompensă la pârlita de remiza Referință Bibliografica: partida de șah / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 741, Anul III, 10 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PARTIDA DE SAH de ION UNTARU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Partida_de_sah_ion_untaru_1357803408.html [Corola-blog/BlogPost/343673_a_345002]
-
cu el imperii efemere în anale vin pionii răi ca zbirii cade turnul meu de fier regele prizonier vrea să-și facă hara-kiri și-am ieșit cu greu din criză pun elanului o pensă ca un fel de recompensă la pârlita de remiză! Referință Bibliografică: vita brevis / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 558, Anul II, 11 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VITA BREVIS de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vita_brevis_ion_untaru_1341988722.html [Corola-blog/BlogPost/358198_a_359527]
-
în localitatea Copăceni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. N. Zelinski nr. 20, ap. 43. (207/2003) 203. Stamati Natalia, fiica lui Mînzatu Mihail și Lucreția, născută la data de 15 iunie 1981 în localitatea Pîrlita, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 25, ap. 31. (1.125/2008) Copii minori: Stamati Andrei, născut la data de 26.04.2005. 204. Stașcu Andrei, fiul lui Ion și Elisaveta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217807_a_219136]
-
data de 12 aprilie 1960 în localitatea Căușeni, județul Căușeni, Republica Moldova, cetățean, moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Căușeni, str. Botnei nr.22. 46. COZARU DORIN, fiul lui Fiodor (fiul lui Gheorghe n. la 27.03.1916 ��n localitatea Pîrlita, Bălti și Maria) și Silvia, născut la data de 7 septembrie 1979 în localitatea Bălti, județul Bălti, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, Bd. Renașterii nr.9, ap. 28. 47. CRAVCENCU VICTOR, fiul lui Ion (fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
393 din 7.VII.1947 și nr. 94.764 din 17.X.1947 ale Ministerului Justiției s-au introdus cărți funciare în următoarele comune din raioanele Brănești, Oltenița și Vidra ale regiunii București: - raionul Brănești: com. Cernica, Fundeni, Podul Pitarului, Pîrlita, Progresu, Sohatu, Vasilati, sătul Pasărea din com. Brănești, sătul Popești din com. Galbinasi; - raionul Oltenița: com. Aprozi, Budesti, Gruiu, Heresti, Hotarele, Izvoarele, Nana, Radovanu, Soldanu; - raionul Vidra: com. Berceni, Colibati, Copaceni, Crețești, Prumusani, Goștinari, Mironești, Prundu, Stiubei-Orasti, Valea Dragului, Vidra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106098_a_107427]
-
Salmen Daniela, născută la 26 octombrie 1962 în localitatea Blaj, județul Alba, România, fiica lui Lucaciu Traian și Anica, cu domiciliul actual în Germania, 97506 Grafenrheinfeld, Fahrdammstr. 30, Franken. 19. Schuster Maria Gerda, născută la 10 iunie 1938 în localitatea Pârlita, județul Ilfov, România, fiica lui Neubauer Johann și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 89407 Dillingen, Albertalstr. 15. 20. Baciu Mara, născută la 10 februarie 1970 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Micu Radu și Maria, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
30. Mayer Ioana, născută la 26 septembrie 1945 în localitatea Gură Foii, județul Dâmbovița, România, fiica lui Rusenescu Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Solitudestr. 178. 31. Novakova Natalita Tuchi, născută la 20 iulie 1924 în localitatea Pârlita Sarulesti, județul Călărași, România, fiica lui Mancas Gheorghe și Aurelia, cu domiciliul actual în Republică Cehă, Chomutov, Palackeho 3925. 32. Lepădatu Ana, născută la 30 iunie 1929 în București, România, fiica lui Anghel și Râdă, cu domiciliul actual în Suedia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137264_a_138593]
-
de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,55%). Pentru 1,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Pârscov din județul Buzău, și era formată din satele Glodu, Gonțești, Negoșina, Păcurile, Pârlita, Poenari, Pletari, Șuchea și Valea Verzei, totalizând 1570 de locuitori. Satul Cănești era în acel moment pe cale de dispariție, din cauza unei alunecări de teren care îi obligase pe localnici să se mute în cătunul Pârlita (care mai târziu avea să
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
satele Glodu, Gonțești, Negoșina, Păcurile, Pârlita, Poenari, Pletari, Șuchea și Valea Verzei, totalizând 1570 de locuitori. Satul Cănești era în acel moment pe cale de dispariție, din cauza unei alunecări de teren care îi obligase pe localnici să se mute în cătunul Pârlita (care mai târziu avea să-și ia el însuși numele de Cănești). În comună funcționau 5 biserici și o școală cu 35 de elevi (din care 3 fete). În 1925, comuna era alcătuită din aceleași sate, inclusă în plasa Sărățelu
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta proterozoica. În nord-estul Munților Macin se află Depresiunea Tăiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de elevi (dintre care 9 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comună Obedeni, era reședința plășii și avea în compunere satele Anghelești, Bucșanii de Jos, Obedeanca, Pârlita și Vadu Lat, cu 1279 de locuitori. În comuna Obedeni existau o biserică și o școală primară mixtă cu 47 de elevi (dintre care 3 fete). Comună Uești-Goleasca, cu satele Uești-Golești și Popeasca-Ciupagea avea 744 de locuitori, o biserică, o
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
94,3%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Pârlita-Sărulești", făcea parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și era formată din satele Albeanu, Chiricuța, Gologanu, Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, având în total 1406 locuitori ce trăiau în 403 case și 25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și era formată din satele Albeanu, Chiricuța, Gologanu, Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, având în total 1406 locuitori ce trăiau în 403 case și 25 de bordeie. În comună existau trei biserici (la Pârlita, Sărulești și Solacolu) și trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
trei școli, iar principalii proprietari de pământuri erau C. Mănciulescu, P. Râureanu, A. Solacolu, Eforia Spitalelor Civile, Eufr. Gherman și Eliza Filipescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședința a plășii Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Sărulești" și era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Sărulești a aceluiași județ, având în satele Manciu, Pârlita, Sărulești și Solacolu, și în cătunele Chircuța și Conacu Moșiei Iăndulița, o populație de 2820 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Sărulești" și era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
era alcătuită din satele Manciu, Pârlita, Piteșteanca, Polcești, Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de "Măgureni", iar satul Manciu a fost rebotezat "Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Sărulești și Solacolu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de "Măgureni", iar satul Manciu a fost rebotezat "Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci numele de "Săruleștii de Jos". În 1968, comuna
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]