61 matches
-
artă, al treilea tezaurizează opere de patrimoniu, al patrulea - semianalfabet și el - e ditamai acționarul la cele mai bine plasate firme din țară... Cu o tablă a valorilor răsturnată în felul descris mai sus, de ce să ne mirăm că niște pârlite de miliarde ajung la gașca eternilor profitori de ale căror filme nu are nevoie nici măcar arhiva ciudățeniilor din Patagonia? Faptul că lui Cristi Puiu i s-a acordat un premiu de primă importanță nu i-a determinat, însă, pe beneficiarii
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
interesează, ci moneta! Bătutul e la interne, moneta e la finanțe!... Moneta pe care scrie Ave Caesar de când au bătut-o prima dată romanii!... E drept că și pe moneta noastră ne-a bătut-o Dumnezeu să fie atât de pârlită... Dar acum moneta nu se mai bate. Ci se toarnă... Și a apărut o Întregă profesie de turnătorie, În așa fel Încât pe moneta noastră ar trebui să scrie „Ave Caesar, turnătorii te salutam!”... Așa că, frați romi și frați romani
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
tentative, șeful finanțelor românești are și ambiția și posibilitatea de a face tabula rasa din singurul, firavul argument pe care-l putem contrapune celor care neagă legitimitatea istorică și spirituală a românilor. Gafă de a lua unui minister secătuit două pârlite de miliarde (pentru a le realoca, probabil, milițienilor specializați în "uciderea din imprudenta" a cetățenilor pașnici sau unei armate care a arătat, si cu prilejul recentei "greve", de ce e în stare), ei bine, atacul la baioneta împotriva culturii e unul
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
la vreo trei kilometri de un sat pîrlit cu nume hazliu de Voinicii de Sus. Nici vorbă să mai existe și un sat cu numele de Voinicii de Jos. Era, ce-i drept, un sat și jos, dar se numea Pîrlita, de la pîrliți și nu de la arși puțin. Se spune că Voinicii de Sus luau cele mai mai frumoase fete de la Pîrliții de Jos și asta se întîmpla după cîteva corecții corporale aplicate flăcăilor pîrliți. Departe de poporul ăsta de Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
măsură, intervin fetele. Întreaga zi a fost o adevărată plăcere pentru toți. Nu s-a exagerat în nici o direcție și seara se lăsa liniștită peste superbul colț de rai din proprietatea de pe dealul voinicilor. Hai să mergem la balul din Pîrlita, spune un flăcău cu mustăcioară. Chiar. Tragem o bătaie acolo. Sînteți nebuni? intervine Raluca. Atunci fără bătaie, spune un coleg împăciuitor. Dacă nu faceți scandal... Nu facem. Pe la orele zece seara cele patru mașini au pornit spre Pîrlita. Oamenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
balul din Pîrlita, spune un flăcău cu mustăcioară. Chiar. Tragem o bătaie acolo. Sînteți nebuni? intervine Raluca. Atunci fără bătaie, spune un coleg împăciuitor. Dacă nu faceți scandal... Nu facem. Pe la orele zece seara cele patru mașini au pornit spre Pîrlita. Oamenii se uitau cu invidie și cu oarece necaz la fiii de bani gata. Hoții nu mai încap la ei, au venit să ne amărască cu luxul lor. Totuși, fetele din Pîrlita erau bucuroase să le danseze bogătanii și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
zece seara cele patru mașini au pornit spre Pîrlita. Oamenii se uitau cu invidie și cu oarece necaz la fiii de bani gata. Hoții nu mai încap la ei, au venit să ne amărască cu luxul lor. Totuși, fetele din Pîrlita erau bucuroase să le danseze bogătanii și chiar permiteau să le pipăie în văzul lumii. Flăcăii din Pîrlita erau timizi și nu doreau să fie luați pe sus de poliție. Bătaia a început cînd un băiat din Voinicii de Sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la fiii de bani gata. Hoții nu mai încap la ei, au venit să ne amărască cu luxul lor. Totuși, fetele din Pîrlita erau bucuroase să le danseze bogătanii și chiar permiteau să le pipăie în văzul lumii. Flăcăii din Pîrlita erau timizi și nu doreau să fie luați pe sus de poliție. Bătaia a început cînd un băiat din Voinicii de Sus a invitat o bogătancă. Nu dansez cu tine! l-a repezit fata. Dar băieții voștri le dansează pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
extins. Cei cinci flăcăi se descurcau bine, numai că unul a scos cuțitul și l-a înjunghiat pe un flăcău. Cum salvarea nu ajungea decît foarte greu, băiatul a trecut în lumea drepților. Flăcăul era un pîrlit, adică din satul Pîrlita și asasinul era fiul lui... hă, hă! De aici a început hora influențelor și banilor. Treceam prin satul Pîrlita cînd procesiunea îl conducea pe ultimul drum pe un pîrlit pe care l-am cunoscut, ucis de... O lacrimă își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
flăcău. Cum salvarea nu ajungea decît foarte greu, băiatul a trecut în lumea drepților. Flăcăul era un pîrlit, adică din satul Pîrlita și asasinul era fiul lui... hă, hă! De aici a început hora influențelor și banilor. Treceam prin satul Pîrlita cînd procesiunea îl conducea pe ultimul drum pe un pîrlit pe care l-am cunoscut, ucis de... O lacrimă își face drum spre obraz. Termino! mă răstesc la ea. Pentru un pîrlit... Totuși, n-am putut s-o opresc, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
393 din 7.VII.1947 și nr. 94.764 din 17.X.1947 ale Ministerului Justiției s-au introdus cărți funciare în următoarele comune din raioanele Brănești, Oltenița și Vidra ale regiunii București: - raionul Brănești: com. Cernica, Fundeni, Podul Pitarului, Pîrlita, Progresu, Sohatu, Vasilati, sătul Pasărea din com. Brănești, sătul Popești din com. Galbinasi; - raionul Oltenița: com. Aprozi, Budesti, Gruiu, Heresti, Hotarele, Izvoarele, Nana, Radovanu, Soldanu; - raionul Vidra: com. Berceni, Colibati, Copaceni, Crețești, Prumusani, Goștinari, Mironești, Prundu, Stiubei-Orasti, Valea Dragului, Vidra
LEGE Nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii în cărţi de publicitate funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106098_a_107427]
-
mi-a spus pe cât putea de serioasă. Dacă pică de pe poale și nu din vârf și nu o să-i iasă socoteala, o să te țină de hoață toată viața și asta este cea mai mare rușine. Avea dreptate mami! Pentru niște pârlite de corcodușe să fiu tratată de hoață și mincinoasă?! Nu puteam accepta, chiar dacă erau ele mai bune verzi decât coapte. În fiecare zi trăiam cu frica în sân să nu cadă pe jos corcodușe sau să nu le mănânce porumbeii
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
mai ’68, când Parisul era cutremurat de mișcări studențești, iar tu abia depășiseși faza cursurilor primare, dacă nu greșesc prea tare În tentativa de a-ți estima vârsta. Totuși, savanții se concurează și când Îi despart secole, nu doar câteva pârlite de decenii, nu? Ai scăpat: Nicolae Corbu s-a dedicat cu multă aplicație vieții zbuciumate din capitala Franței și din restul geografiei sale, devenind un client serios al cazinourilor din sud, pentru că, Între timp, se pricopsise și cu pasiunea jocurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raionul Ocna Roșie)(72). Iată câteva din numele localităților din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Borș, Dabija, Carlești, Șerpa, Culmea Veche și Nouă (raionul Bârzu); Valea Hoțului, Tocila, Grecu, Perișori, Handrabura, Șalpani (raionul Nani); Păsat, Holmu, Pârlita, Păsățel, Mironi, Bănzari, Bursuci, Moșneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budăi, Buza, Strâmba, Broșteni, Slobozia, Buchet, Timcău, Ploți, Șerbi (raionul Crutâi); Ocna Roșie, Clăveni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Coșari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubău, Țâbuleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, Mălăiești
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
cu el imperii efemere în anale vin pionii răi ca zbirii cade turnul meu de fier regele prizonier vrea să-și facă hara-kiri și-am ieșit cu greu din criză pun elanului o pensă ca un fel de recompensă la pârlita de remiză! Referință Bibliografică: vita brevis / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 558, Anul II, 11 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VITA BREVIS de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358198_a_359527]
-
oameni mai buni iar pe alții, mai răi. Nimeni nu aleargă în mod conștient după suferință dar sunt oameni care acceptă și nedreptatea și suferința cu stoicism și aceștia vor fi cei mai fericiți. Doi frați se ceartă pentru o pârlită de moștenire, unul din ei, cel mai mic, acceptă strâmbătatea și pe el îl mângâie Dumnezeu învrednicindu-l cu o sănătate mai bună dar și cu multe alte împliniri. Celălalt își petrece viața alergând după avere cu orice preț, face
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
o tură și-un nebun că pionii lui că zbirii bat în turnul meu de fier regele prizonier vrea să-și facă hara-kiri și-am ieșit cu greu din priză pun elanului o pensa că un fel de recompensă la pârlita de remiza Referință Bibliografica: partida de șah / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 741, Anul III, 10 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PARTIDA DE SAH de ION UNTARU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343673_a_345002]
-
-Tu stai aci, n-ai auzit c-a murit domnița boierului azi noapte și e jale mare în tot conacul? Norocel rămase trăznit clipe întregi: -Când a murit?-mai avu el puterea să mai întrebe. -Azi noapte! A prins-o pârlita aia de ploaie și atât i-a fost că suferea, sărmana, de piept, și-a făcut astupătură!... Norocel încremenit a început să plângă: -Doamnee, ce blestem a fost ăsta pe capul nostru, de-ai vărsat nenorocirea peste doi nevinovați? Ce
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]