164 matches
-
zici? Dar ce, suntem echipă de rugby?! Chestia cu voluntariatul pune capac la toate. Vrei efortul meu moca, ăăă? Și dacă o să fac așa cum zici tu, ce se va alege de mine? Voi fi cel mult un... (a se citi pârlit) unul ca tine. Și să admitem că te urmez. Cum so fac, într-o lume răsturnată care apare la televizor, unde și eu ca toată generația mea, mă uit uitând de mine? Orice apariție televizată înseamnă consacrare, nu? Ce-mi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde scriu Virgil Carianopol, I. Gh. Tărbescu, I. N. Copoiu. Ultimele numere conțin texte conforme cu noul program, precum Dinamica transfigurației (Miralena Milany), Pe locul rămas alb, Vederi din miragii sau Cascada de senzații. La „Cronica literară” V. poartă polemici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai, moartea lui violentă și pârlitul, apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bărbier. Și-o permite căci, prieten cu toți ascultătorii, nu se teme că vreunul, bărbier de meserie, i-ar putea nimeri beregata, cum se temea bietul - deși Împărat - Dioclețian și nu fără motiv; pricină pentru care a Înlocuit rasul cu pârlitul cu coji aprinse de nucă... De unde le lua, În Munții Dinarici În care-și stabilise reședința? Evident din Dacia noastră, chiar dacă scăpată de sub sceptrul lui. Dacie care aprovizionase cândva și pe alți prudenți, faraonii egipteni - ce pleonasm! - care n’aveau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și mai eram eu, care apăsam cu disperare butoanele hotelurilor de mîna a zecea de pe planul turistic al Florenței. În zadar: beculețele rămîneau stinse nici un pat liber. Exact în clipa aceea, ridicînd ochii de pe harta atît de neprimitoare pentru un pîrlit ca mine, am văzut în fața mea un omuleț ciudat, care mă urmărea cu o privire amuzată. Era o prezență reconfortantă, cu statură măruntă, rotofei, cu chip bălan, surîzător, cu ochi albaștri în spatele unor ochelari cu ramă de aur. Se făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vile și cele trei apartamente ale lui cu toate-s la picioarele Ortansei și-i va scoate volume de versuri cu sutele, numai s-o știe o dată pentru totdeauna a lui și numai a lui, să-i dea odată papucii pârlitului ăla de bărbatu-său, putoarea aia și nulitatea aia lângă care și-a irosit cei mai frunmoși ani. Astfel reușeam să reînviem vremurile Începutului nostru, simțindu-ne din nou bine Împreună În timp ce rumegam toată povestea asta și proiectul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai scumpe. Echipamente speciale și foarte costisitoare, mașini de teren și alte asemenea accesorii erau mîndria celor care înspăimîn tau lighioanele țării. Dar cum spuneam la început, pe vremea celui care masacra doar el jivinele țării, era doar cîte un pîrlit de posesor de pușcoci. Spre bucuria sălbăticiunilor. În nordul Moldovei avea pușcă doar Ion Saldaru și era nedespărțit de aceasta. Avea reputația de cel mai calic om din Europa și poate chiar din Eurasia. Căsuța, care adăpostea o droaie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găleți, butoaie, comprese, seringi, olițe de noapte și altele, fierbea acolo și creau o zeamă groasă, aproape ca o cremă mai fluidă. Closetul unui alt dobitoc, situat pe buza bulboanei, își aducea contribuția la spurcatul amestec. Cînd pîrîul devenea un pîrlit de pîrîu, cu un firicel de apă mai sfrijit ca un robinet incomplet deschis, atunci apa din bulboană înceta să fiarbă. Încălzită de soare, se apuca să fermenteze. Natura, săraca, știa că vor fi nesimțiți pretutindeni și a creat niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un naiv, precum inventatoarea lui Tiffany Reynaud, dar născocea tot felul de subterfugii pentru a-și justifica chiulul de la lectură. După cronica cu pricina, m-am întâlnit pe stradă cu el și, când m-a văzut, se aștepta ca un pârlit ca mine să-i cadă în genunchi, mulțumesc, maestre, că m-ați băgat în seamă. Câtă mărinimie, Dumnezeule, așa ceva nu mai găsești în ziua de azi! I-am spus că la mine la țară maniheiștii ăștia erau ceva mai rari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că nici el n-a citit cartea. Și doar io spusesem că era abuziv considerat alfabetizat. Oricum avea treabă, avea de luat o căruță de coceni, treburi mai urgente. Am scris despre el că la magazin la Farmacistu muncea un pârlit de paișpe ani, care era plătit cu țigări și rachiu contrafăcut în loc de bani. Asta era perfect adevărat, dar Tarabă nu mai lucrase acolo de aproximativ cinci ani. Faptul se prescrisese. S-au întâmplat chestii suprarealiste. Reacția mea a fost una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate un fost prim-ministru să fie editorialist?”. Dar mirarea mirărilor rămâne pentru mine cum e oare cu putință atâta stranietate - în timp ce dl Năstase, doctor în Drept, recitește din Montesquieu tocmai Scrisorile persane, eu, un pârlit de scriitor, copleșit de a fi devenit coleg de editorial cu dl Năstase, recitesc din Montesquieu tocmai Spiritul legilor. Și, asediat de atâtea bizarerii disperante, mă întreb: n-ar fi fost mai natural ca eu să recitesc Scrisorile persane, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
lumină mai specială - lampa cu alogen. Când Nicolae Ceaușescu nu a mai găsit sprijin nici în rândul celor mai credincioși pretorieni ai săi, unii dintre aceștia au început să ne explice că dictatorul nu era de fapt român, ci un pârlit de alogen. Vezi bine, un român nu ar fi putut comite împotriva românilor ceea ce a comis Nea Ceașcă. Dacă am lua în serios o asemenea școală de gândire dar am ține și socoteala tuturor ticăloșiilor care au pus bazele „României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
răpitorul M.P. și te-a părăsit, sărmanul meu prieten! (Te iubesc foarte mult!) De, acestea sunt, dragul meu, consecințele unei prea mari sincerități față de femei. (Niște ființe interesate.) Nu știu cine e impostorul care a spus că fericirea este urâtă (o fi pârlitul de Lamartine?), dar le bonheur me sied bien a spus-o precis Costals în Les Lépreuses! În ceea ce privește cheia, imaginația mea bolnăvicioasă a și creat imaginea unei Stănculence perfide și criminale, care, profitând de naivitatea unor tineri (sic), dorește cheia primită
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
În afară de orice pregătire statistică, aflat acum În atribuții nepotrivite vârstei și locului - și nici măcar Împins de sărăcie și nevoi, de vreme ce Îl aștepta, la ora prânzului, mașina lui de casă trasă mai la o parte, ferită de ochii șefilor și ai pârliților de funcționari, colegii lui. Am mai cunoscut un asemenea ofițer general, cu moșie și moară În Dobrogea și altă moșie În Teleorman, cu case mărețe În Bd. Dacia, fost șef spiritual al cercetașilor României și aghio tant al lui Vodă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
satul unor slugi de la o Întreprindere ce o conduceam, am rămas Încremenit. Oamenii ăștia erau În sat la ei, În casa lor plină de țoale și În ograda lor mult cuprinsă, cu vite, porci și păsări, mai boieri decât toți pârliții de „boieri“ Împușcă fraieri ca mine și ca alții, de la care primeau bacșiș, [cărora] ne ziceau „să trăiți!“ și ne spălau scuipătorile. Dar, În afară de această uzură zilnică pe urma bleste maților de bani și iar bani, sărmanul nostru prieten mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
printr-o ușiță falsă, bucătăria și atenansele Înșirate de-a lungul unui coridor cu geamlâcul putred și cu un singur rând de ferestre, unde locuia și Maia, cu surorile și slu gile Eufimiei. ...Ce bine locuia În acea vreme un pârlit de chiriaș - nu proprietar ca Bucuțenii și pe care nu vi-l mai numesc - Într-unul din cele mai centrale și confortabile blocuri din Capitală; și mai având Încă o garsonieră elegantă În Parcul Bonaparte, volup tuos amenajată. L-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu grijă, să nu se ardă șoricul. După pârlit, porcul era bine spălat. Din fântâna din mijlocul ogrăzii oamenii scoteau zeci de găleți de apă. Mama le mai aducea și câte o șaică cu apă caldă, căci gerul era năprasnic. Ajuta și dânsa la frecat porcul cu peria cea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pieirii, cum le spunem noi acum oamenilor de rând?..." Recunosc că n-am scris la M.A.E. o informare despre această convorbire, ar fi putut să apară drept o iluzie, o minciună, un rezultat al influenței capitaliste asupra unui pârlit de începător în ale diplomației. Am reținut însă toate detaliile convorbirii și în această vizită mi-am memorat totul, socotind că tocmai se împlineau zece ani de la acea premoniție atât de științific calculată. Ideile lui Gorbaciov mi se păreau inspirate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mic lac de acumulare, se poate face baie și plajă, alimentat de un mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea practică de defrișare și de cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Agronomie... cam zece în total. După acest moment, m-a chemat domnul rector Gafițeanu și mi-a spus: "Băi, Tompea, nu uita că nu ieși la pensie de la Centrul Universitar, ai să te întorci aici și tu ești un pârlit de asistent. Ai să vrei să promovezi și vei avea nevoie de recomandări, iar ăștia nu te vor uita". Gheorghe Iacob îmi este martor că așa a spus. S.B.: Ați avut "deranjamente" din partea celor vizați, după efectuarea controlului? D.T.: Da
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
țigara în incinta teatrului, după cum nu aveau voie să treacă strada cu... facle. O pedeapsă strașnică era prevăzută pentru cei care dormeau cu lumina aprinsă, cu alte cuvinte cei care uitau să stingă lumânările înainte de culcare, în timp ce vechea tradiție a pârlitului porcilor de Ignat era cu desăvârșire interzisă. În apropierea sfârșitului de veac, la 1890, este elaborat un nou regulament al pompierilor din Timișoara, unele măsuri fiind deosebit de actuale. Astfel, dacă arvuneai cu mai bine de un secol în urmă o
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
de rînd poate denunța corupția acolo unde o descoperă. Idee mai tîmpită ca asta nu se putea imagina. De unde să știe cetățeanul obișnuit din România de marea corupție, pentru care a fost înființat PNA-ul? La acest telefon vor suna pîrliții de rînd care îi vor denunța pe corupții de rînd, transpunere în viață a indicației dlui Ion Iliescu, făcute cu cîteva luni în urmă, ca omul obișnuit să-i ia de guler pe corupți. Asta e o prostie, o demagogie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
iubiri eterne, V. Sună la ușa vilei ei din Ralet și-i deschide soțul amic vechi și... în temă. Tot ceaiul se consumă într-un fel de trăncăneală surrealistă, timp în care soțul își ține permanent soția îmbrățișată: adică, vezi, pîrlitule, ea tot a mea este, iar tu bați trotuarele ca un ogar ogîrjit... Cine ar fi avut curajul să pună o Condoleeză într-un atare temerar post! Numai Busch. De altfel, într-o Americă, de la începuturile ei temerară, unde emblematica
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]