31 matches
-
Cozei, pe care îl urmează până la podul ce traversează pârâul. Din acest punct limita se înscrie din nou pe valea Cozei, până la borna 129bis aflată la confluența Pr. Coza - Pr. Ionalii. Ultimul sector al limitei estice îl reprezintă Culmea Dealului Pârliturii marcată de bornele silvice 223bis, 130bis, 127bis, 132bis, 95bis, 70bis, și 69bis. Limita sudică. Primul sector al limitei sudice se desfășoară între Vf Zimcea (1369 m) marcat de borna silvică 69 bis -și confluența pâraielor Zăbala și Betegosul în dreptul bornei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă geto-
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Parincea, Văleni și Vladnicu. În 1931, comuna a mai primit și satele Bârnă, Poieni și Năstăseni, care până atunci făceau parte din comuna Godinești din județul vecin Tecuci, si au apărut și satele Burdugani și Pârlitura. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Satul Cățelușă a primit în 1964 denumirea de "Iazu", iar satul Pârlituri pe cea de "Satu Nou". Între timp, sătul Nănești se separase în Nănești-Vale și Nănești-Deal, si au
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
atunci făceau parte din comuna Godinești din județul vecin Tecuci, si au apărut și satele Burdugani și Pârlitura. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. Satul Cățelușă a primit în 1964 denumirea de "Iazu", iar satul Pârlituri pe cea de "Satu Nou". Între timp, sătul Nănești se separase în Nănești-Vale și Nănești-Deal, si au apărut și satele Podu Roșu, Vârlănești și Valea lui Noe. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și unele sate au
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentara datează din 17 august 1428. Legenda spune că satul a fost întemeiat de ostașii lui
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Lahovari, București, 1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de Sus, situată în valea pârâului Dunavățul și a afluentului său, Sălașu Roșu. Se compune din trei cătune: Lunca, reședință; Filipeni - Slobozia, cu secția Filipeni, Pârliturile, Valea Boțului, Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în acest loc trebuie să fi fost primele case și prima curte boierească, după care satul sa extins dincolo de pârâul Sălașu Roșu, ocupând intrândul dintre două boturi de deal care duce la locul numit Tochile, pe drumul care ducea la Pârlituri, Zlătari și Parincea. Presupunerea că la locul arătat a fost vatra inițială a satului Filipeni are la bază ideea de continuitate; tot acolo au fost conacul și curțile boierești ale proprietarilor boieri Rosetti, ultimul proprietar fiind Sofia Rosetti Boteanu. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala), în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost de 406,10 ha, iar suprafața rămasă proprietarului a fost de 258,90 ha. Comisia a procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
38 din Decretul - lege privitor la expropriere și în cazul când cererea locuitorilor apelanți va fi găsită justă”. Nu s-a mai făcut nicio modificare și, din această cauză, mai mulți locuitori din satul Lunca au primit pământ pe Dealul Pârlituri, în zarea Ungurenilor, la distanță de 5-6 km de sat. Comisia a trecut la exproprierea și a celorlalte moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul verbal încheiat reiese că nici unul nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1876, comuna Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a acestor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la recensământul din 1912 cu cea înregistrată după 90 de ani, în 2002, vom constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri) aveau o populație de 2847 locuitori, mai mare decât populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constata că, în 1912, comuna Filipeni (satele Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea Boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri) aveau o populație de 2847 locuitori, mai mare decât populația din 2002 - 2472 suflete, în toată comuna cu tot cu Mărăști, Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni. Singure aveau o populație de 1536 persoane, iar împreună cu Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri (88 suflete), formau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Brad, Balaia, fără Pârlituri. În 1912, satele Balaia, Satul de Josă (Brad) și Mărăști erau ca și astăzi înglobate comunei Filipeni. Singure aveau o populație de 1536 persoane, iar împreună cu Lunca, Fruntești, Slobozia, Filipeni, Valea boțului, Moara lui Conachi și Pârlituri (88 suflete), formau o populație de 4382 suflete.30 începânăd cu anul 2002 se observă o creștere lentă a populației, datorat sporului natural, negativ între 19942000, +4 în 2001, diminuarea migrației, întoarcerea celor plecați la muncă în străinătate și formarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]