978 matches
-
nu vei mai putea suporta izbiturile zecilor de păsări încercând să treacă prin ele ca să ți se așeze pe umeri. Îți promit, iti promit că toate cămășile mele cu mânecă scurtă o să le iau de pe spetezele scaunelor, iar păpucii de pâsla pe toți o să-i recuperez de sub paturi, unde motanul meu i-a ascuns ca să-și facă din ei culcuș călduros pentru iarnă cea grea care se anunță. Să n-ai nicio grijă, cănd fi-va să fie - și nu mai
SHIFT DEL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1404830470.html [Corola-blog/BlogPost/349178_a_350507]
-
pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
îmblânzeau amintirea morții, care, cine știe cum, i-a ocolit, iar femeile cele batjocorite de calmucii stepelor și-au potolit spaimele, ascunzându-și mai bine tainele. Doar câte una din aceste nefericite nu-și putea găsi liniștea. La poarta ogrăzii lui Ghiță Pâslă, Safta, nevasata gospodarului, tocmai povestea Frăsânei lui Pălălaie ce pacoste a trebuit să înfrunte biata Anica lu'Donose: - Frăsână, am sî-ți spun una care trebuie să rămână între noi. O știi pe Anica lu'Donose? - Cum să nu, țață Saftă
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
căci nu era chip să te opui. Ziceau tălmacii lor, care bolmojeau românește, că ei îs cu-ai noștri, c-au luptat împreună, cot la cot, și că n-au de gând să le necinstească nevestele. Și Safta lui Ghiță Pâslă se grăbeste să-i dea lămuriri Frăsânei: - Anicăi, cum-necum, i-o făcut mare poznă un sălbatic din aceia cu căciuli țuguiete. Da' ci zâc eu di unu', când știu ghine că nici ceilalți n-au fost mai omenoși cu ea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ca o poveste tristă, fără chip de pătruns de pe tărâmul omului. Decât dacă, cumva, bănuielile asupra lui Budacea ar fi avut vreo noimă. Cea de-a doua fată care-i dădea ghes la însurătoare lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă fata acasă în cumințenie deplină. Altfel copila lui n-ar mai avea rost în lume decât la vreun schit de prin părțile Neamțului. De câte ori se întâlnea cu flăcăul
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija fetei în zilele cu horă-n sat. Nici vorbă că între fata lui și băiat ar putea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Zic asta pintru cazul că-ți trece vreo năzdrăvănie prin gând ... La vorba asta Ion nu se repezea cu răspunsul, cum îi stătea în fire. Dar lungirea liniștei dintre cei doi nu împiedica vorbele cele nerostite în gândul lui Ghiță Pâslă. Și-și șoptea el apăsat că bine face că-și încuie fata noaptea în casă, cu lacăt de două kile. Tatăl fetei nu știa că temerea lui, în privința gândurilor ascunse ale lui Ion, era mult prea adormită. În seara acelei
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
milă sub bărbie și-i ridică ușor capul. Fata simte îndurarea femeii și, încurajată, ridică ochii mari și speriați asupra celei care îi devenea soacră. Catrina înlemnește din nou. Cu o lovitură în moalele capului, recunoaște chipul fetei lui Ghiță Pâslă, văr cu bărbatul ei. Ca trezită dintr-un vis de-o clipă, își duce mâna la gură, odată cu gestul lui Ion de-a-și ascunde din nou privirea, și rostestește cu chipul schimonosit de îngrijorare: - Ce-ai făcut, Ioane!? Ne-ai
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
dumirească dacă vorbele acelea hotărâte și așezate, ieșite din gura băiatului ei, nu sunt cumva ale unei năluci care seamănă tare bine cu bărbatul său de pe cealaltă lume. A doua zi, vecinii Catrinei lu' Nică Ionașcu și ai lui Ghiță Pâslă au dat veste, unii dintr-un capăt și ceilalalți din alt capăt al satului, că Ruxandra a fost furată de văru-său Ion, stricând din nou legea creștinească a satului. Unii, mai înțelegători, trecuseră deja de partea tinerilor. Destui însă deplângeau
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
poznași și să le împlinească totuși rânduiala nunții. Asta numai după ce popa din sat le-a dat tinerilor canon și dezlegare, căci Dumnezeu e mare și înțelegător. La nunta cu pricina, s-a pus în faptă și amenințarea lui Ghiță Pâslă, făgăduită lui Ion. Însă ea s-a împlinit cu palma grea, de femeie bărbătoasă, a Catrinei. Așa, ca din senin, Catrina îl strigă pe Ion, chiar când mireasa îi îndrepta mirelui floarea din piept. Și, în mirarea socrilor mici, aflați
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1445271312.html [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
Ion Moiceanu, Ghică Țigău, Nelu Cernatoni, Vasile și Nuță Odoleanu, Ghică Șerb, Bujor Olteanu, Sandu Moșoiu, Fane Dicu, None Nistor, Ion, Gheorghe, Dane și Stelică Pătran, ori cei ceva mai marii - Paul Nedelcu, Ion Murăruș, Dan Popescu, Tache Țâru, Ion Pâslă, Moise Hermeneanu, Nae Benga alcătuiau în recreații adevărate „echipe de șoc” care „speriau v( r)estul” , împărțiți pe ulițe, cartiere sau clase, („Josenii cu Susenii” ulterior Lunca, erau cele mai tari prinsori!), criterii care ascuțeau orgoliile și te făceau să
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
pânze cusute sau țesute de femeile din sat și mixate cu vorbe de duh din cultura noastră veche sau urbană, brodate mecanic. Sau pernițe de zestre cu aplicații și mesaje brodate, ori mândruțe - acele ecusoane lucrate manual din suprapuneri de pâslă, dantelă de casă și piele inscripționată manual. Sau trăistuțele, ori cărțile postale cu povești și șorțurile de bucătărie cu rețete de mâncăruri vechi, cusute pe pânză. 4. Te rog să ne împărtășești din experiențele pe care le-ai avut cu
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul să-și acopere capul cu o căciulă de pâsla cu forma țuguiata numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasă > Poezie > Cântec > IUBIREA, O-MPĂRȚIM LA DOI Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Noaptea cu penel de pâsla, Doar speranțe-mi zugrăvise. Ca să trec în lumi de vise Am facut din tine vâsla. Că de-atîta dor de viață Am citit ce nu am scris Semn închis, deschis în vis Într-un ochi de dimineață. Drept zălog de dor
IUBIREA, O-MPĂRŢIM LA DOI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1433238017.html [Corola-blog/BlogPost/377189_a_378518]
-
urmărească cu privirea. Printre motoretele ce treceau încontinuu pe drumul plin de colb, un vlăjgan trăgea după el căruț încărcat cu tablă, doi copii se certau pe o minge des umflată, iar ceva mai departe, la umbra unei copertine din pâslă zdrențuită, negustorul de mătăsuri dormita pe un scaun scund. Lângă o crăpătură a zidului, Mahmud, un țânc din vecini, vindea fructe de cactus cu doi dirhami bucata. De fiecare dată când cineva se oprea să cumpere, Mahmud își scotea briceagul
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
ca vântul uscat, dar domolit când ridică spre Cer un cânt. Mereu în mișcare, păstor de capre și cai, vânând pentru trai ori apărare, își adăpostește odihna și slăbiciunile vârstei în iurta cea albă, rotundă, ciuperca uriașă din zăbrele și pâslă, sigur ancorată-n pământ, din care ieșirea e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni, doar așa poate nimeri hotarul îngust al zării printre furtuni de omăt sau nisip. Ținut sărac în culori, misterios, răzlețit de lume, stăpânește el, Lordul-vânător cu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
străzi fără capăt prin smog prin case răscolite de rât îl duc pe la troițe lăsate de izbeliște îl duc și-n tot acest timp bate o ploaie urâtă de fier și-n tot acest timp bate un vânt câinos de pâslă și de smoală și-i tot mai frig și-i tot mai amar ce caut printre suflete de carton care trag să moară înseriate cu gramajul de divinitate dijmuit cu stanța pentru stația terminus pusă rău și unde mă duc
Poezii by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
SUNTE?I VII la capătul stăzii - din gurile de canal - croncăne de când Doamne ai ațipit în răcoarea grădinilor din cer aici castanul s-a surpat într-o singură noapte ca un candelabru și păsările nu mai pot tăia aerul de pâslă și cu furie își smulg penele de petrol aici corbul dostoievski țipă dând roată DAR VOI - chiar așa chiar DE UNDE ?TI?I C? SUNTE?I VII de când Doamne ți-ai întors fața de la lume și ne-ai uitat limba și
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
albirea, mercerizarea, fixarea termică, scămoșarea, calandrarea, intrarea la apă, finisarea permanentă, decatarea, impregnarea, stoparea și curățarea de noduri), cu condiția ca valoarea țesăturilor neimprimate utilizate să nu depășească 47,5% din prețul franco fabrică al produsului ex Capitolul 56 Vată, pâslă și materiale nețesute; fire speciale; sfori, funii și frânghii și articole din acestea; cu următoarele excepții: Fabricare din37: - fire de nucă de cocos, - fibre naturale, - substanțe chimice sau paste textile sau - produse utilizate la fabricarea hârtiei 5602 Pâslă, chiar impregnată
22005D0136-ro () [Corola-website/Law/293517_a_294846]
-
56 Vată, pâslă și materiale nețesute; fire speciale; sfori, funii și frânghii și articole din acestea; cu următoarele excepții: Fabricare din37: - fire de nucă de cocos, - fibre naturale, - substanțe chimice sau paste textile sau - produse utilizate la fabricarea hârtiei 5602 Pâslă, chiar impregnată, îmbrăcată, acoperită sau stratificată: - Pâslă compactizată cu plăci cu ace Fabricare din38: - fibre naturale, - substanțe chimice sau paste textile Cu toate acestea: - firele din filamente de polipropilenă de la poziția 5402, - fibrele discontinue din polipropilenă de la poziția 5503 sau
22005D0136-ro () [Corola-website/Law/293517_a_294846]
-
speciale; sfori, funii și frânghii și articole din acestea; cu următoarele excepții: Fabricare din37: - fire de nucă de cocos, - fibre naturale, - substanțe chimice sau paste textile sau - produse utilizate la fabricarea hârtiei 5602 Pâslă, chiar impregnată, îmbrăcată, acoperită sau stratificată: - Pâslă compactizată cu plăci cu ace Fabricare din38: - fibre naturale, - substanțe chimice sau paste textile Cu toate acestea: - firele din filamente de polipropilenă de la poziția 5402, - fibrele discontinue din polipropilenă de la poziția 5503 sau 5506 sau - filamente din polipropilenă de la poziția
22005D0136-ro () [Corola-website/Law/293517_a_294846]