2,574 matches
-
conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... XXIV. CĂINȚA HOȚULUI, de
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat . La căminul cultural se organizau acțiuni culturale unde veneau în special tinerii .Bărbații și femeile mai învârsta nu participau.(dată fiind educația religioasă de așa natură ),iar prezenta fetelor mai tinere nu era privit de asemenea cu ochi buni. La
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face număratul oilor. Și în registru se trece, pentru
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1429692729.html [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
locuit de ciobanii ce vin cu oile la iernat. De la numele acestui sătuc de oieri se trage numele întregii câmpii de pe malurile râului Vedea, de la Alexandria și până la Giurgiu. În câmpia Burnazului se cultivă grâu și porumb, fiind prielnică pentru pășunatul oilor, de la sfârșitul lui septembrie până la începutul lui aprilie. Primăvara, înainte de Sfântul Gheorghe, ciobanii pleacă cu oile la munte, aici neexistând loc de pășunat până ce nu se culege porumbul. Lângă satul Burnaz, cervenenii au niște loturi de pământ, numite locuri
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de la Alexandria și până la Giurgiu. În câmpia Burnazului se cultivă grâu și porumb, fiind prielnică pentru pășunatul oilor, de la sfârșitul lui septembrie până la începutul lui aprilie. Primăvara, înainte de Sfântul Gheorghe, ciobanii pleacă cu oile la munte, aici neexistând loc de pășunat până ce nu se culege porumbul. Lângă satul Burnaz, cervenenii au niște loturi de pământ, numite locuri de casă, pe care ei le cultivă numai cu pepeni. Pământul acelor locuri este foarte roditor și pepenii cresc mari, greutatea lor depășind zece
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii, ci zâci Gligor? - Ci zâci tatâ
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
din fața lui. L-o dat el de bună voie. Badea nu-i răspunse, se mulțumi doar să-l lovească ușor cu palma peste cap, dându-i clopul de paie peste ochi. - P-aici nu-i colectivă. Pământu-i bun doar de pășunat, ici pe colo mai punem câte un cartof, nu intră așa ușor utilajele pe el... N-or făcut colectivă. Dăm și noi o dare anuală în funcție de șeptelul din gospodărie, viței, porci, miei, lâna și ouă, de toate, berechet, dar nu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
regională care să formeze prețurile muncii pe trei ani în urmă. Take Ionescu combate acest principiu care i se pare a se opune legii cererii și a ofertei. A doua mare reformă a fost aceea a islazurilor comunale create pentru pășunatul vitelor, impusă ca o servitute asupra proprietăților particulare. Conservatorii s-au opus considerând-o ca un atac la ideea de proprietate garantată prin Constituție. S-a convenit până la urmă ideea de vânzare-cumpărare de bună voie între proprietari și obștile sătești
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Take_ionescu.html [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
cu apă, după cum era obiceiul. Veneau apoi Rusaliile. De Rusalii,slujba de la biserică, pe lângă liturghia obișnuită conținea o rugăciune specială pentru întoarcerea cu bine a oilor de la munte. Între Paștiși Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce fiecare proprietar măsura cât lapte dădeau oile sale. Și ce mese și hore se încingeau la acele sărbători, de răsunau munții si văile de veselia sebeșenilor. „Cum ai putea uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială în acele inspecții ale stăpânului. În sezonul când, lucrările pe ogoarele ostrovului erau în toi, începând cu inundațiile Nilului și până la strângerea și treieratul recoltelor, vedeai pe câmpurile egipteanului sute de lucrători cu
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
de pe un mal al insulei pe celalalt mal al Dunării : persoane ,turiști ,insulari, materiale de construcții cărămidă ,piatra, lemn ,diferite mărfuri cu care trebuia aoprovizionată insula .,chiar turmele de oi erau transportate pe Ostrovul Banului sau pe malul românesc pentru pășunat”. Analizînd și alte sursele documentare se poate apreciacă insula Ada Kaleh a avut trei categorii de vizitatori. Unii veneau pentru prima dată, alții reveneau pentru ca mai vizitaseră insula și fuseseră încântați de pitorescul ei; alții, mai ales în ultimii ani
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
eram departe de zgomotele orașului, amurgul coborând încet în purpură, iarba și pomii fructiferi de la marginea șanțurilor de pe ulițe, parcă strigând de căldură. Seară de seară, când soarele era deja apus, de departe se auzeau tălăngile vitelor ce veneau de la pășunat de dincolo de sat. Din câmp, plecau sinfonic semne și semne de agitație. Carele trase de boi ce se îndreptau pline spre hambarele caselor, scârțâiau parcă a jale pe ulițele satului pline de un praf nisipos în care te cufundai, rămânându
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
două trei ori pe zi din cauza orătăniilor; prepara mâncare, ori cusea cu acul îmbrăcăminte și cele necesare pentru casă. Se împlineau astfel două dintre darurile vieții lor; harul muncii și dragostea pentru animale. Seară de seară când vitele veneau de la pășunat, ieșeam la poartă așteptându-l cu bucurie pe bunicul să vină din câmp. De fiecare dată vedeam aceiași imagine neschimbată ca într-un tablou. Oamenii satului, obosiți după o zi de muncă sub inima soarelui din zi, se întorceau spre
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe este semn sau rânduială , la începutul campaniei ostășești , pentru scoaterea cailor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele . În decretele sultanului , prin care se declara război dușmanului , s-a obișnuit să se indice această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească la locul rânduit .5/ Se
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar drumurile sigure cum erau odată. Văzându-se strâmtorați, Grădea și oamenii lui au trecut Oltețul
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
Șomuz era condusă de o familie cu mai mulți copii, a ciurdarului Gumă, dar care lucrau tot sub controlul lui moș Lică. Cum reușea acesta să controleze ciurdele era u mare mister! Se vorbea că șefii din oraș nu plăteau pășunatul vitelor, sau dacă plăteau o făceau de ochii lumii cum se spune. Grapă l-a făcut pe Beldie să-și povestească tot ce știa despre viața lui. Astfel a ajuns și la urechile lui moș Lică, care voia să-l
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
în acele ocoale din jurul caselor, apărea câte o vită nu prea prosperă, câteodată vreo doua-trei oi, sau vreo capră. Păsări nu erau prin curte, dar erau destule prin Deltă, trebuiau doar vânate. Mult mai mare animație era pe terenul de pășunat de la marginea satului, de lângă desișul de maquis. Acolo, pe imașul de pășune, se vedeau multe vite la păscut, sau câte-un vițeluș zburdalnic alergând cu coada pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
luându-și basca din cap a început s-o rotească deasupra capului privind departe în zare, pe câmpul din fața grajdurilor. Mirată, îl întrebă de ce face semne și cui și paznicul îi spuse că oamenii care au plecat la câmp la pășunat cu caii nu au ceas, numai el are ceas și-i cheamă la masă că s-a făcut ora doisprezece. În timp ce îi explica fetiței începu să se audă un zgomot surd care creștea în intensitate și deodată a avut impresia
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Descoperirile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță, consăteanul său, pornit cu turma la pășunat dincolo de vârful Chițigaia și care-i promisese că în toamnă, când va reveni cu oile de la păscut pentru perioada de iernat, o va cere de nevastă lui tătâne-său. - Elisavetâ! Auzi, măi fata tachii, ci zâci Gligor? - Ci zâci tatâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Pădure cu frunza deasă/Mă ții departe de casă,/ Că de când mă știu/Pădurar am vrut să fiu.” (Pădure cu frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]