6,324 matches
-
Și-afurisită-n clanță, Cu vestea printre băbăciuni Că-i mare cotoroanță Și într-un Mărțișor, de rea, S-a pus să se îmbrace Când neaua tocmai se topea Cu nouă mari cojoace, Să-și urce oile din timp La munte la pășune, Sfidând al zânei antotimp Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Acasa > Impact > Relatare > FĂCLII PE NIL (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Făclii pe Nil (2) Dacă pe ostrovul evreilor, pe izlazul de pășune, copiii, vitele și păsările puteau umbla în voie în toate părțile, nu același lucru se putea spune despre ostrovul vecin, în amonte pe Nil, aflat de asemenea în vecinătatea uriașului fluviu. Acest ostrov era mult mai întins decât cel al
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
pe stradă și l-a întrebat dacă vrea să se facă bine. Cum să nu vrei să te faci bine când te afli în pragul morții, ca el?! Ca să n-o mai lungesc, a zis că a mâncat iarbă de la pășune, din cea mai verde, verde închis pe care o pasc vitele mai cu plăcere, iarbă suculentă iar apă a băut dintr-un izvor aflat pe izlazul comunal. Toată lumea s-a mirat, eu mă mir și acum când îmi amintesc, deși
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
pe modul cum se poate asigura traiul, care este efectul unui astfel de proiect asupra comunității și nu în ultimul rând ce impact are asupra naturii. Este o gospodărie mixtă, cu 33 ha de pământ, pe care există fâneață, lucernă, pășune, se cultivă secară, grâu, ovăz, porumb, legume, plante medicinale, etc., plus vaci cu lapte, juninci, găini, capre, etc. a avut la bază ideea de schimbare, idee care a plecat de la Școala din Boiu, de la directorul Sorin Suciu, preocupat fiind de
Ferma biodinamică de la Ţopa by http://www.zilesinopti.ro/index.php/articole/11931/colinele-transilvaniei-locuri-unde-se-cultiva-mancare-sanatoasa [Corola-blog/BlogPost/96586_a_97878]
-
simetrie, de rimă, de stil clasic. Când, brusc, viața mea n-a mai rimat cu nimic, m-am eliberat de rigori și am creat, în câteva zile, o serie de poeme cu cadru pastoral. Slăvei Muntele sufletului Oile pasc pe pășune Departe Mă cheamă băcița Intru Râul în spatele stânii Urlă a moarte. Coincidență? Premoniție? Cu viața pastorală nu aveam, la acel moment, nici în mânecă, nici în clin. M-au găsit într-o zi Niște ciobani Legat în jurul capului Cu o
Povestea ca Viață. Blestem by https://republica.ro/povestea-ca-viata-blestem [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OGRĂDEASA Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2358 din 15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Ogrădeasa e taina pășunii pe unde oile-ți aduni peste fire de iarbă , pe mușchi și priviri , până în umbră , când pașii îți zboară în ochii oilor , pe muchiile firului de iarbă . Ogrădeasa e mersul prin iarbă în frunte la turmă când soarele arde și
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
este bună azi pentru oi . Părăul , și astăzi se scurge , și astăzi apa o duce la vale printre cele două râpi uriașe, două prăpăstii fiind și azi între Ogrădeasa Bogății de Jos și cea a Vadului cusută cu spini . Rămâne pășunea , iarba rămâne , să fie păscută de oi pe muchia timpului până în soare apune , până în umbră , mioarele toate sătule să fie ca lapte. De departe , în fruntea turmei de ești , Cetățuia Vadului mișcarea-ți surprinde , să știi . Și Măgura Vadului e
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
păr la umbra căruia poposeam uneori cu turma , cu oile mele . Pe acolo , păstoru e-n față la turmă , și oile cu grijă îi pasc pân la picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e cântecul oii ce vine-n pășune , chemarea la apă-n părău , din umbră oaia să bea să-și stâmpere setea . Acolo , oile-și cântă cântarea , cântarea ierbii, cu pașii în grabă , până pe muchia staului cu găleata cea plină ce ochi-ți încântă și te îmbie gustu
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
pe aripi de vânt , când vântul obrajii-ți mângâie , până pe apele vremii din ceața subtilă pe dealuri ce umblă ca floarea-n izvoare . Oile-mi pășteau iar eu mă odihneam în patul făcut cu mâinile mele , în farmecul acela de pășune ardeleană , ce ochii ți-i fură . Cântecul ierbii pe mugurii zilei când turma-i aproape cu sete s-o pască . e Ogrădaeasa în floare de raze , când soarele arde de sus , cu mii de raze mângâindu-ne ochii , iar pașii
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
când soarele arde de sus , cu mii de raze mângâindu-ne ochii , iar pașii te duc pe firele ierbii , cu umbra cusuți. Cântarea oilor pe măgura întoarsă a zilei , și nu pe a Vadului ,aici doar se cântă, la Ogrădeasa-n pășune când oile vin până la tufe la umbră să pască, să răsufle puțin . Ogrădeasa ochii ți-i plimbă sub aripi de vânt, până pe aripa zilei , ce-ți cântă și mersul și pașii , când ciocârlia spre cer se înalță , spre soare cântând
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
oile vin până la tufe la umbră să pască, să răsufle puțin . Ogrădeasa ochii ți-i plimbă sub aripi de vânt, până pe aripa zilei , ce-ți cântă și mersul și pașii , când ciocârlia spre cer se înalță , spre soare cântând cântarea pășunii , a zborului său în vara cea caldă cu raze țesută , în melodia ce-ți umple auzul , pe alte tărâmuri parcă fiind , pe alte meleaguri de vise . Visul curat când oile-și cântă cântarea ,cântarea ierbii , iar vântul răzbate până în umbră
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
de plăcut cu pașii în floare , cu firul de apă ce ochii ți-i zvântă până-n prăpăstii adânci , cu umbră și tufe , cu oi și cu pași , cu iarbă și vise . Pe măguri de raze acolo oile cântă , cântă-n pășune surâsul păscutului viu , până la părul a cărui umbră ne răcorea , când pașii sub el ni se opreau , sub părul acela în spice de vânt și de răcoare când vara toridă ochii îți moaie , și pașii te-mbie doar pe la umbră
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
și 4 săptămâni la întoarcere. Dar, și de această dată dezamăgirea i-au pătruns, că în anul 1780 noii fruntași ai Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800, la topitoria de la Zlatna. Plata pentru un stânjen era foarte mică. Bărbații buni de muncă erau duși la păduri iar pământurile
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
ăsta a durat cam douăzeci de minute. Când negurile se dădură la o parte, ca în basme, o altă splendoare a lumii începu să defileze în fața noastră: era Tibetul. O întindere cât o țară mare, plină de pustiuri, păduri și pășuni nesfârșite. Întreg peisajul era plin de imagini cu văi domoale, rețele de canale care păreau mărunte, întortocheate, care, la lumina soarelui, străluceau ca niște panglici de argint. Mici de tot, ici și colo, se vedeau așezări tibetane, în zonele mai
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
cât de aproape putem spre a-i obseva toate inclinațiile senzoriale. Stai blând, nu te agită, așa, frumos, ridică nasul mai sus să-i văd profunzmile adiacente. Acum închide ochii. Repede, repede, așa, blajin că o gașcă în zbor spre pășunile nordice, da, nu respira-blitz ! Loredana se amuză de mama focului bâțiindu-și ochii în fel de fel de nuanțe ale subjugării doar de ea simțite și înțelese, ca restul asistenței, în frunte cu suratele ei își opriseră respirația într un moment
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1447963150.html [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
munte, am descoperit dinamica lui ascunsă. Muntele e viu. Chiar dacă pulsația sa energetică este practic insesizabilă în prim-plan, al contactului fizic. În plan senzorial îi simt vibrația.Mă ajută vântul, norii, soarele, apa de ploaie, zăpada, aerul tare și pășunile alpine. Culoarea și forma lor care se schimbă de la un anotimp la altul. Când sunt conectat cu muntele, cu spiritul său, simt această schimbare mereu... Asta înseamnă pentru mine ,,starea de Bâlea”. Spiritul muntelui din Masivul Făgăraș, care pune stăpânire
Ramp;R (o plastică a sufletelor- pereche) by http://uzp.org.ro/rr-o-plastica-a-sufletelor-pereche/ [Corola-blog/BlogPost/92855_a_94147]
-
mare. Da, intrasem în poiana din apropierea stânei. Oaza nădejdii noastre era la câteva minute de mers. Ne-au ieșit în întâmpinare niște câini de la stână, dar nu erau din cei fioroși, câinii mai de ispravă erau plecați cu oile, la pășune, prin văi și păduri, iar la prânz se întorceau la stână pentru muls. Sus am fost primiți bine. Cine credeți că erau la stână atunci? Tocmai niște băieți de-ai lui Ilie Moralciuc, un om din sat, cam sărac, dar
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
Toate Articolele Autorului Tărâm pierdut Ma cheamă iar,cu dor, copilăria, Cu inocența și cu visurile ei, Cu jocurile inventate și amăgirea Necunoscutului din depărtări. Mă cheamă iar poienile și codrii Pe care atâta i-am cutreierat! Și dealurile cu pășuni, și plopii Ce tremurau în vânt pe înserat. Să fiu din nou copilul fără minte Râzând cu soarele în ochi și-n suflet, Să-mi las pe drum aducerile aminte, S-o pot lua pe urmă de la capăt. Mama s-
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1490130055.html [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ARDE ȚARA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Arde țara, dogorește Nu pe câmpuri și pășuni, Ci în piepturi pârjolește Unde sunt numai tăciuni ... Arde țara-n foc și pară Nu pe dealuri, munți și văi, Ci în suflete să doară Usturimea de văpăi. Arde țara, jaru-nghite Nu livezi, grădini și case, Ci doar gânduri rătăcite
ARDE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Arde_tara_romeo_tarhon_1366123641.html [Corola-blog/BlogPost/345897_a_347226]
-
am văzut viile UDR-ului care acum erau ale gostatului, dar se mai găsea renumitul vin Frunză de tei vândut în bufetele și restaurantele locale, dar și prin alte părți ale României ca o raritate. Acum pe acele dealuri este pășune comunală putându-se vedea încă delimitările parcelelor cu viță de vie altădată. Prin anii 1975 am trimis către primarul de atunci al orașului Moldova Nouă, tovarășul Gheorghe DAMIAN o propunere prin care arătam că ar fi bine ca drumul să
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
tiparul satului. Dar Nică Ionașcu, tată-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se-nsoare, ca să mai aducă un
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Pe Vințeni, să pășuneze la ei, nu o să-i mai lase Și ăștia vor veni la noi cu tot ce au pe lângă ei, Iar noi trebuie să-i adoptăm fie vrei, fie nu vrei. Auzi mă Bogățane, că o să împarți pășunea-n două, Cea spre Valea Gobli, o dai la oile lui Păvăloi Și asta spre Valea Vințului, o împarți acum cu noi. Bă nu mai cobiți, că vă dau vreo două bâte, De vă duceți cu voi departe dorurile multe
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469540730.html [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
fost ai noștri. Odată cu dispariția celor doi monștri ai secolului douăzeci, Pactul Molotov-Ribentrop a devenit caduc. Țările baltice și-au revenit la independența dinaintea acestui Pact, numai românii nu și-au revenit din buimăceală. Ca vițeii scoși din ogradă la pășune: stau ca bezmeticii în poartă și se întreabă: de ce să părăsesc țarcul? Și așa s-a născut „țărișoara” Republica Moldova pe care toate marile puteri ale Europei o aprobă și „respectă”, unde nu se vorbește românește, ci...moldovenește (să te crucești
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
populația, a da o perspectivă copiilor. Sunt multe măsuri care se pot realiza relativ rapid, fără eforturi financiare semnificative ca, de pildă: plantarea a zece milioane nuci pe terenurile publice, dublarea numărului de stupi, reconsiderarea oieritului până la capacitatea maxima a pășunilor naturale etc. Activități non-agricole pot fi organizate ca generatoare de venituri, publicatia Albina a insistat mult timp pe dezvoltare unor forme moderne de turism rural ca: bunici de vacanță - familii din mediul rural să poată primi, pe perioada vacanțelor, copii
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... zbieratul turmelor, când se întorceau în amurgul serii de la pășune... fumul vetrei ce ne-a încălzit în leagăn, înălțându-se în aer... barza de pe streașină, ce caută duios spre câmpie... și aerul, care nicăierea nu este mai dulce...” Iubirea de patrie nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, dar nici iubirea
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]