6,324 matches
-
află Glavaciocul cu lunca lui inundabilă, pe unde cultivă sătenii porumburi, după care se ridică iar dealul ce duce spre pădurea Căldăraru. Din balconul dormitorului meu se văd sălciile pletoase, cu brațele lor fantastice, care mângâie apa Glavaciocului, dealul cu pășunea întinsă a vitelor satului și pădurea galben-ruginie la vreun kilometru. E relaxant când privesc de pe fereastră această lucrare minunată a naturii. E toamnă și culorile ei blânde încălzesc sufletul. Ierburile încep să se usuce, porumburile, cu foile sfâșiate de vânturi
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
și Piatra Olt. Apoi poteca șerpuind printre mesteceni albi, răchită și plopi impunători, până în grădina bunicilor, de pe malul Oltețului. Luciul apei, pe care o treceai cu luntrașul, undele pline de mormoloci, fâțe, scoici, sunetele scoase de vitele venind seara de la pășune, cotcodăcitul, behăitul, lătratul, nechezatul, grohăitul, măcănitul, foșnetul vântului prin copaci, toate mi-au rămas în memorie și în suflet ca străluciri ale peisajului românesc, de care și oamenii sunt de nedespărțit. Trec peste compozițiile din clasele școlii primare și elementare
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
patru clase elementare, asta fiind în 1952. Părinții, tata și mama vitregă mă voiau acasă, să le fiu de ajutor la lucrul celor câteva hectare de pământ. Nu știu cât ajutor le-am dat căci mergeam cu animalele care le aveam la pășune. Oile erau la stâna lui moș Lixandru, socrul mătușii Chița. Una din surorile tatii. Astfel că intre iunie 1952 și septembrie 1953 am stat acasă. La intervenția mai multor persoane, și în mod special al directorului școlii din sat domnul
ANUL DE STAT ACASĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anul_de_stat_acasa_mihai_leonte_1349161162.html [Corola-blog/BlogPost/343666_a_344995]
-
Uncești, Podeni, Hreațca care era satul cel mai îndepărtat, veneam în fiecare zi la școală, și ne întorceam acasă obosiți. Să nu credeți cumva că acasă ne apucam să învățăm sau să ne facem lecțiile, ci mergeam funcție de sezon la pășune cu vitele sau la munca pe ogor. Referință Bibliografică: ANUL DE STAT ACASĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 641, Anul II, 02 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ANUL DE STAT ACASĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Anul_de_stat_acasa_mihai_leonte_1349161162.html [Corola-blog/BlogPost/343666_a_344995]
-
întoarse la masă punând lumânarea într-un pahar. Înainte de a termina de mâncat, gândul, fără voia lui, s-a îndreptat spre Ionel. „A fost copil cuminte. A învățat, ne ajuta în gospodărie, iar în vacanțe se ducea cu vaca la pășune. Dar ... de când a plecat, și s-a însurat cu englezoaica, ne-a uitat de tot. Băiatul meu s-a respectat pe el. Îmi spunea, când era bine dispus, pe când stăteam sub nuc și beam un pahar de vin, că omul
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului fulger - ghem de frică, cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi; primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck - clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă-n laptele amiezii cu adevăruri în doi peri Referință Bibliografică: primăvară fără cuc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Primavara_fara_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/359279_a_360608]
-
Prea... clar. Aveți dreptate! Corneliu LEU: Problema pe care o punem acum, este în legătură cu țăranii, locuitorii satelor care, din totdeauna, și-au avut proprietatea lor de familie: pământul și gospodăria respectivă, precum și bunul comun local, al fiecărei comunități: apa comunală, pășunea comunală, pădurea comunală, celelalte bunuri comunale administrate de primărie în folosul tuturor; pe lângă apele, pădurile, zăcămintele și toate celelalte bunuri ale domeniului public ce trebuie administrate de stat in folosul tuturor. Colectivizarea le-a luat totul, iar guvernările de după 1989
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
stat totdeauna în ajutor (ps. 9, 34). Domnul stă mereu de-a dreapta celui neprihănit, ca să nu se clatine (ps. 15, 8). El are dragostea păstorului pentru oile sale: Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi. La loc de pășune, acolo m-a sălășluit, la apa odihnei m-a hrănit. Sufletul meu l-a întors, povățuitu-m-a pe căile dreptății... Că de voi și umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine ești" (ps. 22, 1-4
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă nu poate fi posedată, luată în proprietate și izolată cu egoism de privirile vecinilor. Stai puțin, i-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
diferență de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de „belvedere” unde mase de turiști coboară din mașină spre a fotografia. Și au ce! Dacă numai câmpul de pășune verde din jurul vârfului cât vezi cu ochiul. O raritate, chiar și-n Europa. De fapt mai avem o mare pajiște alpină și în munții din Dobrogea, în care numai lipsa acută de apă trădează marea înălțime față de marea sărată cu
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Dar nu despre aceasta este vorba. Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este aceeași. Pe stâncă pui pas după pas pe locuri studiate, te folosești eventual și de mâini ca punct de sprijin suplimentar. Pe o pășune alpină verde, panta se simte, în special la coborât, dar ai impresia că te deplasezi pe un câmp, e adevărat nu prea bogat în flori ca un luminiș în pădure. Abia când te uiți înapoi, să răsufli o clipă, realizezi
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Și-afurisită-n clanță, Cu vestea printre băbăciuni Că-i mare cotoroanță Și într-un Mărțișor, de rea, S-a pus să se îmbrace Când neaua tocmai se topea Cu nouă mari cojoace, Să-și urce oile din timp La munte la pășune, Sfidând al zânei antotimp Cu zile calde, bune... Și-abia în munți, să-și lepede Cojoacele la soare, Se îndură, nu repede, Ci rând pe rând. Dar mare Și strașnic ger din nou s-a pus. Fără de foc în vatră
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
complexitatea Graalului, strigătul pietrei lunii, surâsul lemnului de mesteacăn viață și moarte într-un pocal plin cu geometriile aerului dinainte de lumi existență Îmi imaginez uneori cum ar fi să fiu cerbul sau animalul acela sălbatic, fericit în libertatea munților, a pășunilor dăruite de Dumnezeu pământului și mă cuprinde o bucurie aparte, născută renăscută din acele adâncuri întortocheate ale subconștientului, acele adâncuri în care eram parcă altceva decât om sau poate tot o formă umană dar mult mai evoluată. Alteori îmi imaginez
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
imaginez că sunt omul care trăiește în pacea munților sau în pacea fremătătoare a oceanului sau a mării. Singur, el și barca și apusul și răsăritul lunii și al soarelui, algele care-i sărută picioarele noduroase sau ierburile virgine ale pășunilor. Seară și munte și iarbă și crestele munților neatinse de pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
ocupați să crească raportul dintre suprafață desfășurată și suprafață construită, ca să-și mai pună problemă abordării durabile în edificiile pe care le-au ridicat. Așa că marile orașe s-au pricopsit cu nesfârșite ogoare de fier beton, păduri de ciment și pășuni acoperite cu azbest, pe care au răsărit, cocheți, pâlcuri și pâlcuri de baluștri. Mă uit la ce s-a construit în România ultimelor două decenii și-mi dau seama că e imposibil să separi prostul gust de prostie pur și
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori mai fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline de mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Cine putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
a luat acasă pe Beldie și l-a dat în grija babei Leana. Aceasta era obișnuită cu astfel de clienți, astfel că nu cerea explicații. I-a dat de mâncare băiatului și l-a trimis cu turma de oi la pășune care nu era departe de casă. Acesta era începutul pentru munca lui Beldie, căruia îi era frică să nu ajungă la miliție. Prima zi la păzitul oilor nu a fost una prea bună, fiindcă ploua continuu și drept adăpost de
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care își începea munca firavul
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
munca firavul Beldie era marți. Cum a plecat moș Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
așază cuminte,pe coasta.Ce sfânt e momentul când focul se aprinde în cer, deparca toți trandafirii din grădini au țesut o bolta! Focul se stinge ușor în culori liliachii și vine momentul amurgului,cănd vi- tele se întorc de la pășune,alene,sunând din talăngi,ca niște clopote în liniștea serii.Parca timpul stă un pic să se odihnească! Ce frumoasă e înserarea când iasomia săruta văzduhul și liniștea serii stinge zbuciumul unei zile! Macii,la margine de sat și în
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]