127 matches
-
plouă cu replici bruște, sacadate, de narator cu auzul bun. "Sînt zile în care aștepți să atîrni de o singură vorbă bună, ca de o frînghie." Să te salvezi, să mori? Să supraviețuiești. E rețeta Radu Cosașu, paradoxul gentil, ironia pățitului condescendent: "Mă uit de sus la puștimea care abia învață un slow. Și nici nu știe ce-o așteaptă - o cruntă spondiloză și angoasa unui tangou." "Cum vine asta - temere cu humor?" Sonatine-le nu-s nimic altceva decît temeri
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
omogenizării timpurilor noi. O imagine a rezistenței pasive, într-un raport de echilibru instabil cu la fel de încăpățânata, dar "turbulenta" Letiția. "Crezi c-ai să faci doar ce-ți place în viață?", își întreabă el nepoata, cu înțelepciunea amară a omului pățit. Da", îi răspunde ea provocator, înfruntându-i privirea cu un râs obraznic și încleștându-și apoi, tot așa, fălcile late ereditare pentru a se putea ține de cuvânt. Că unchiul Ion a devenit un substitut al Tatălui, nu mai încape
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
promisiunile PDSR, inclusiv ale noului președinte al României, că nu vor mai răbda corupția în România. Vrînd probabil să dea o lovitură de imagine, dl Năstase îl scoate în față pe "incoruptibilul" Grecea. Acesta, croit parcă pe același calapod cu pățitul Valerian Stan, dă iama prin oamenii noii puterii. Povestește presei că e urmărit și face public un raport în care reprezentanții Ministerului de Interne pică mai mult decît prost, iar alți miniștri sînt desemnați drept potențiale ținte ale corupției. În loc să
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
fiindcă nu am fost cum trebuie, vom reveni mai bine organizați, stăpânind lumea cu cele mai bune mijloace, - și, în mod sigur, pe veci!... Lumea pune repede flori pe mormintele dictatorilor. Dar, rău e și fără utopie. Însuși bucureșteanul nostru, pățit, n-o vrea îndărăt?... Că noi, românii, se zice că am avea nevoie de zece ani, cică, numai să zugrăvim ce-a construit el. Nici măcar nu sunt niște născoceli. Totul se iartă, deci. Sau se uită. Sunt și momente, ale
Mecanica lacrimilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14060_a_15385]
-
spunându-se despre cenzori că ar fi niște: oameni de litere (respectabili n.n.) însărcinați cu examinarea cărților care se imprimă... astfel încât să nu publice nimic din ceea ce ar putea seduce spiritele printr-o falsă doctrină... Halal examinare! zicem noi astăzi, pățiți. Mai departe, în Enciclopedie se mai spune despre cenzurarea cărților că este: o adnotare sau o calificare a tot ce jignește adevărul...; calificarea... este cu atât mai drastică cu cât (cartea) se îndepărtează de adevăr." Cenzura bisericească era pe atunci
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
dedică, post-factum, o prelegere, cu poanta la sfârșit - curajosul pedagog a lipsit de la exerciț de teama cometei. Dar, ca orice hopa-Mitică, își reia poza, fără să recunoască nimic. E, în lumea lui Caragiale, un mod de viață. Omenirea era deja pățită, din iunie ’61, când trece, periculos de aproape, pe lângă Pământ cometa căreia îi scrie, prevenitor, Alexandrescu. Mai concis și mai reușit, întrucâtva, decât izbutise să flateze așteptatul an 1840. Scurt spus, încrederea în viitor, care străbate veacul, face de nedorit
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
Cristian Cosma), care îl au în centru pe profesorul Paul Cornea, își merită, întru totul, laudele. Considerațiilor nonconformiste ale autorului Originilor romantismului românesc cu privire la ritualul din ce în ce mai mortificat al lansărilor de carte ar trebui - o spun, în cunoștință de cauză, cei pățiți - să li se acorde atenție: "De fapt, convergența manifestărilor de care vorbiți e mai degrabă rezultatul întâmplării. Personal, nu caut vizibilitatea, dimpotrivă, încerc să-mi protejez timpul liber. Desigur însă, nu ezit să-mi organizez lansarea propriilor lucrări la un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7675_a_9000]
-
-și oprească cópii, și li se pierde pe drum astfel tocmai varianta ultimă, refăcută, cea mai lucrată și cea mai dragă autorilor lor. Regretele sunt inutile. E semn și de răsfăț a fi în acest fel neprevăzători? Nu sunteți singurul pățit, care crede că drumul nu este ultra aglomerat de colo până colo, de la expeditor la destinatar. Pentru dvs., o întrebare inocentă. Citiți cu regularitate revista, astfel că nu vă puteți bănui că ați pierdut tocmai numărul în care vi se
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
drepturile sale succesorale. Renunța, din dragoste, a doua oară, la tron. Părinții erau profund ultragiați (cu deosebire regina Maria). Ionel Brătianu era mulțumit de dezlegarea lucrurilor. Opoziția politică (țărăniștii, naționalii, Iorga) stăruia, pe lîngă rege, să se evite abdicarea. Regele, pățit, refuza. Un Consiliu de Coroană și, apoi, o ședință a parlamentului, au decis, la 4 ianuarie 1926, decăderea din drepturi a prințului Carol. Dar, în țară, chestiunea reîntoarcerii prințului Carol s-a pus chiar din ziua acceptării abdicării lui. Carol
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
pentru ce n-au făcut. Soluția poate fi, de la caz la caz, invocarea unui strămoș preot, pentru iertarea de păcate sau, mai simplu, un "nu tot țipați la mine, că voi nu știți, ăștia mucoși de acum...", aruncat cu "superioritatea" pățitului. Între vremea (încă) liniștită de atunci și vremea (deja) liniștită de acum a trecut o revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
de natură să-l determine pe alegător înainte de toate să se prezinte la vot și, firește, să-și manifeste preferința pentru candidatul în chestiune, inerția, obstinata tendință a cetățeanului de a se deroba, spune ceva cronicarului. Firea sa sceptică, frecvent pățită, ar conchide că interesele nu coincid, luând, cum se citea într-o carte a vechiului meu profesor de logică Ion Zamfirescu, forma unei prăpăstii (Șerban Cioculescu dimpreună cu Vladimir Streinu se amuzau copios de formulă!), un anume contratimp de afect
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
ea. De nerăbdare. Nimeni nu-și află locul, viii sunt ca a lui Ciugulea, „curioasă și-și băga nasul să vadă cum se mai poartă,/ Cam care e pulsul modei în adânc", morții se-arată pe ulița mare, stârnind boala pățiților și râsul celorlalți. Câte unul e pilot de încercare, iar restul trăiesc melițându-i povestea. Pentru ei, există speranța unui nou subiect, nu și pentru cel care are șansa, și se repede să și-o trăiască: „Mai stai un an
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
japonez. Seninătatea candidatului, cu purtările lui de dinaintea primului război mondial, cu siguranța românului de odinioară cînd , cu banul de aur autohton, pleca liniștit la Paris, sînt, pentru electorii anului 2000, ceva neobișnuit, stîrnind și emoție și mirare, fiind atît de pățiți... Toți politicienii aleargă, se dau în vînt, se lasă pe mîna grăsanului obscen de la televiziune, pițigăiat, cu burticică și pipăindu-se mereu la prohap înaintea prezenței arierate. Se poate pune rămășag că cel ce a evitat estrada individului de pe care
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
literare, care, oricît de iscusită și inspirată de bună-credință, n-ar fi capabilă a capta satisfăcător duhul dramatic al vieții, fie printr-o amară ironie prezumînd incredulitatea lectorului actual. Ambele explicații converg în fondul moral de modestie scrupuloasă, de ,om pățit" al autorului, reprezentînd un reflex al onestității d-sale caracteristice. Absolvent al studiilor universitare în 1953, dl Constantin Mateescu se vede confruntat cu un ,climat de lipsuri, de goană disperată după remedii de supraviețuire". într-o țară în care era
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
telefonez la Bacău lui Sergiu Adam, să-l întreb cum se mai simte după infarct. Sergiu e un om de o seninătate uneori enervantă. Infarctul? “Un semn, bătrîne, un simplu semn!” Trecem la ale literaturii. Cu optimismul păgubos al moldovenilor pățiți, îmi spune că a mai publicat și el o carte. N-a luat nimic pe ea, dar nici n-a trebuit să plătească să-i apară... Sergiu are popi în familie și mă gîndeam că l-o fi apucat vreo
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
Invers decât ne închipuim noi, păcăliții din născare. Această judecată paradoxală, sofistică, ne-ar șade bine nouă, românilor, mai fripți, mai amărâți, atât de mult exploatați... Din contră, noi suntem mai ușor de dus de nas, fiind totuși atât de pățiți... Ei, nu-i așa. Insul lucid, mai ferit de cele rele, și deci mai avut, e mai pătrunzător... Tipul foarte inteligent, educat, și ajuns. Proverbul, zicerea aceasta franțuzească, mi-a dat așa mult timp de gândit... Dar de ce să te
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
a rescris jurnalul din memorie, rezultând un text și mai lung, de 750 de pagini, după cum depune mărturie regretatul Virgil Bulat, prieten apropiat al scriitorului. În 1975, în împrejurări încă incomplet deslușite, i se restituie, prin intermediul Uniunii Scriitorului, dactilograma confiscată. Pățit, autorul realizează cópii după ambele versiuni, pe care le dă spre păstrare unor prieteni de încredere, iar în jurul anului 1980 reușește și performanța ca, pe sub nasul autorităților, să trimită la Paris, lui Virgil Ierunca și Monicăi Lovinescu, câte o copie
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
lor. După faza aluziilor, urma somația. Băiatul cel mare zicea foarte dulce: - Vasăzică, tată, nu vrei să ne dai nimic. Îmi pare foarte rău că te porți așa cu noi. Asta e ultima oară când îți mai cerem. Hagienuș, atunci, pățit, încerca să se scuze, făgăduia că neapărat luna următoare spera să facă rost de niște bani etc. Dacă asta se întîmpla la prânz, guvernanta nu mai apărea la masa de seară. Ultima comedie decurse exact la fel. Se poate întreba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceea ce, firește, nu era adevărat decât doar în mod figurat, în sensul unui instinct) de a miza și pe posibilitatea victoriei mișcării subversive. Cei mai în vârstă spuneau ca maxim de moralitate tinerilor conspiratori: - Treaba voastră, vedeți să n-o pățiți! Asta însemna că nu concepția îi șoca în primul rând, ci riscul. În public, membrii familiei Conțescu se apărau reciproc G. Călinescu și se dezavuau în modul cel mai tipic. Dacă cineva spunea: Am auzit că nepotul dumitale e înscris
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe cari nu le-am enunțat și nu le-am avut niciodată. Ceea ce am voit să zicem și repetăm acum este ca să nu se dea prea mare gravitate unor nimicuri. Voltaire spune într-un loc [... ] și ceea ce omul este, cel pățit, trecut prin suferinți și devenit simțitor, e cu atât mai mult copilul care nu are conștiință deplină despre necazul ce ni-l poate pricinui. Unii, fără a fi răi, sunt răutăcioși și încăpățînați, la mulți mijloacele de cari dispune pedagogia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Conținutul nu e prea direct. Nu erau niște descoperiri. Apar o mulțime de Sutre, dar se ocolește miezul care mă interesează. Nu mă liniștesc până nu ajung la partea pe care vreau să o aflu. Prin comparație, în povestirile celor pățiți se află exact ceea ce vreau să știu. Normal că sunt unele porțiuni în care nu poți avea încredere oarbă. Am certitudinea că pot să diferențiez părțile în care pot avea și pe cele în care nu pot avea. Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
țin în mână cartea lui Roth cu titlul Sânul, este aproape imposibil să nu faci această legătură. Fiecare sân de pe plajă face trimitere la eroul lui Roth, David Kepesh, și mintea începe să-ți fabuleze. Deci recomand, ca un om pățit: a nu se lectura pe plajă un astfel de volum. Note pe slip Dar oare ce e de citit pe plajă? Iată întrebarea: un fel de „to be or not to be“ de vacanță. La fiecare început de vară răspundem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
și într-o zi expuse doamnei Iorgu această idee: - Madam Iorgu, eu, în locul dumitale, la treisprezeceani aș mărita-o. Când o fată trece de optsprezece ani, oricât de frumoasă și de bogată, e primejdie să-ți rămână pe cap. Sunt pățită. Era limpede, oricât de absurd s-ar fi părut, că prin capul Aglaei trecea aceeași idee care străbătuse, în chip de glumă semiserioasă, prin capul lui Stănică. Oricum, ipoteza aceasta apăru Aglaei ca prea îndepărtată, fiindcă la casa ei începu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a dreptul îngrijorătoare, lipsită de exercițiul real al democra ției, și o tradiție nu se creează într-o generație, două : de aceea ea nu știe să-și susțină revendicările, este gata să demobilizeze dintr-un nimic, se mulțumește, ca omul pățit, cu puțin... Dar mai ales nu este solidară, păcat pe care îl poți descoperi în mai toate straturile. Revenind deci, sper să înțelegi că nu te-am contrazis : da, chiar cred că mulțimea noastră poate fi dusă într-o direcție
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]