127 matches
-
tu îl refuzi." "Ioane, caii mei sunt păscuți de un om care are abia douăzeci de ani. Marile aventuri încă n-au venit pentru mine. Voi, ca poeți, sunteți ispitiți de ele de timpuriu și din pricina asta nu o dată o pățiți. De ce te grăbești?" "Ai dreptate", spunea deodată cu o voce tărăgănată, visătoare și obosită. Primul obiect al nemulțumirii lui ascunse era corectura. Nu venise din Buzău în capitală ca să mâzgălească semne de erori tipografice pe textele altora, într-un birou
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să punem foile cu desene deoparte, să uităm că, de pe albul lor imaculat, ne privesc semne vechi de mii de ani și să ne odihnim. Acum, Muză, să cântăm despre bloguri Scrieți, băieți, numai scrieți. Ion Heliade Rădulescu Ca lectori pățiți, presupun că ați zâmbit condescendent încă de când ați citit titlul bucății în sumarul volumului. Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ani din funcție, timp în care cel mai mare „pește“ an chetat era un obscur consilier guvernamental, pe nume Fănel Păvă lache. Deci, când după nenumărate presiuni și ani întregi de așteptare guvernul Tăriceanu a creat în sfârșit ANI, eram pățiți. Singura dilemă era cum va fi noul Amărie. Necu noscutul pe atunci Horia Georgescu a produs genul acela de surpriză la care puțini se așteptau. Nu doar că a făcut din ANI un instru ment redutabil, dar nu i-a
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în fața mea, să-i văd eu toate alea. Greu. Da, vă asumați riscul dumneavoastră... — Care risc? Tu mă omori, ce să risc eu!? Riscul ăsta cu povestitul. Vă dați pe mâna mea, asta e unu, și-apoi, doi, cine știe ce mai pățiți... Da’, hai, ziceți. Dumneavoastră hotărâți cât, ce și cum, eu doar aștept povestea Tinei... — Să știți că muntencele - ai mei locuiau în Suceava, dar eu mă născusem la țară, c-o apucaseră durerile pe maică-mea mai devreme, și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
impresie de moment, căci, la drept vorbind, tânărul nici acum nu se simțea cu mult mai bine și prea împăcat cu situația, și asta tocmai fiindcă acel fost prieten era mort pentru dânsul acum, iar, în astfel de cazuri, cei pățiți știu că ți se întâmplă întocmai ca la morți, fără deosebire: îți plângi defunctul intens, cu lacrimi fierbinți și amare, o zi, două zile, dar apoi obrajii încep să ți se usuce și să-ți crape, iar lacrimile din ochi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
coridoare, ținea să-i reamintească, cu o figură sobră, să nu cumva să trădeze matematica "pentru o amantă de duzină". El protesta: Nu, domnule profesor, se poate?! Se poate! i-o reteza profesorul. Ascultă-mă pe mine, că-s om pățit: se prea poate! Dumneavoastră ați căutat matematica în poezie, domnule profesor, îi declară atunci Victor, după ce, timp de câteva nopți, îi citise și-i recitise "Jocul secund", volum pe care îl împrumutase de la un coleg de-al Feliciei, un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
recunoască că nu au fost nicicând mai mândri și mai derutați ca la lectura acestor versuri: Se poate să crezi Că fără Ihab Hassan greva De la Metrou Nu are sens Precum Toată vorbăria asta Goală Din Parlament? Se poate zici pățit Cum ești Orice se poate măi dragă Hoțomanule Ori animalule Cum Îți convine Căci literatura e plină de excepții Firesc, après tout C'est notre compatriote, vorba Compatriotului nostru transfug De la Biserica Ortodoxă Română Din Paris-Bien-Sur-Seine 9 bis rue Jean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a continuat liniștit să citească. S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai haliți. Tălpile iadului cele mai crăcite nevenindu-le bine să se decidă dacă să-i ia sau nu în serios îndrăzneala. Nerepezindu-se încă. Unii, mai pățiți, plecîndu-și întîi către noi melcul urechii. Au reverificat grijulii ritmurile, recalculând totul. Nelăsând nici un amănunt la întîmplare... Și, deodată, când s-au dumirit că acele invocații, ce li se păruseră că le aud, erau adevărate, sala în care ne aflam
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
impresie de moment, căci, la drept vorbind, tânărul nici acum nu se simțea cu mult mai bine și prea împăcat cu situația, și asta tocmai fiindcă acel fost prieten era mort pentru dânsul acum, iar, în astfel de cazuri, cei pățiți știu că ți se întâmplă întocmai ca la morți, fără deosebire: îți plângi defunctul intens, cu lacrimi fierbinți și amare, o zi, două zile, dar apoi obrajii încep să ți se usuce și să-ți crape, iar lacrimile din ochi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ca pe un trofeu, și o mângâia din când în când, de parcă aceasta era un animal de companie. Avea oarece probleme cu scaunul. Directorul școlii era cam pirpiriu și nu prevăzuse că burtosul cu epoleți va pune la încercare obiectul. Pățit, probabil, muntele de grăsime se strâmba rău de tot atunci când scaunul, greu încercat, scârțâia la cea mai mică mișcare a sa. Când auzea scârțâitura, Burtă Multă arăta ca un ins fatalist aflat în pragul unei mari drame. Juca rolul personajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de lemn Tănase“; „moș Ene pe la gene“; „să vorbească și nea Ion că și el e om“; „Stan pățitul“. Când Îmi veți explica În mod coerent de ce se ridică monumente În onoarea soldatului necunoscut sau de ce e considerat el necunoscut, sau de către cine rămâne el necunoscut, atunci vă voi spune și eu de ce cred că mă cheamă Popescu. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
după cei dezmățați, care n-așteaptă decât să strice și să prade cum ne-au furat și nouă carnea astă-iarnă! reluă Niculina revoltată. Că oamenii nu ne-or da nici de mâncare, și nici n-or sări pentru noi. Sunt pățită eu cu oamenii, de nici să nu mai aud de ei! Filip, bucuros de energia soției sale, mormăi greoi: ― S-a stricat lumea și s-a înrăit cum nu se mai poate... După o clipă, Niculina, parcă și-ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au nevoie de o corecție de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii binevoitori sau față de situațiile favorabile, nou-apărute: „Omul nepățit, chiar văzând, nu vede”.) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu tocmeala din târg
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de viață pentru a deveni mai realiști În autoaprecieri. De altfel, un alt proverb ne spune: „Cine păgubește se Înțelepțește”.) „Trebuie să roșim când săvârșim o greșeală, dar nu atunci când o Îndreptăm.” (J.-J. Rousseau) Pățitul suflă și-n iaurt. (Pățitul devine atât de temător, Încât ajunge să fie circumspect chiar și față de oamenii binevoitori sau față de situațiile favorabile, nou-apărute: „Omul nepățit, chiar văzând, nu vede”.) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu tocmeala din târg. (Adeseori, Într-un fel plănuim
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mănâncă doar ce gătesc și nu trișează pe la cine știe ce restaurant nu pățesc așa ceva. * Asta n-o știu din experiența mea, Doamne ferește (am și acum o talie de invidiat, mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am spus că mi l-a furat pe numărul patru și care a făcut prostia să se mute la el acasă; la soacră-sa, mai exact, care gătea extraordinar de bine și nu suporta ceaiul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură; r. 25 : „de abia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci pâini
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încheiat un pact oficial cu imperiul vecin, în privința condițiilor de trecere a armatei române peste Dunăre: "Multe am avut de zis când ai noștri au trecut Dunărea și cu grijă am întrebat de tocmele de zapis și chezășie, ca Stan pățitul, care nu crede cu una cu două câte i se spun, ci vrea să aibă iscălitură la mână, ca să poată apoi să se judece răzășește până-n pânzele albe când ar fi să aibă gâlceavă cu boierii cei mari, că până la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
iar tehnica dialogului dramatizat este complinită de virtuțile monologului și ale aparteului, cu efecte retorice deosebite: "Multe am avut de zis când ai noștri au trecut Dunărea și cu grijă am întrebat de tocmele de zapis și chezășie, ca Stan pățitul, care nu crede cu una cu două câte i se spun, ci vrea să aibă iscălitură la mână, ca să poată apoi să se judece răzășește până-n pânzele albe când ar fi să aibă gâlceavă cu boierii cei mari, că până la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui Stamati și Asachi este tratată de Anton Pann
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotică domină producția literară, Pann introduce critica erosului. Figura lui poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea a bărbatului pățit și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetică dominantă este aceea a conjugalității periclitate. Periclitate de firea slabă, nestatornică a femeii, de moravurile sociale, de prostia omenească etc. LÎngă această figură, există altele două: aceea a bărbatului pățit și a femeii Îndrăcite. Pann semnează el Însuși un pățit și, dacă dăm crezare uncia dintre adiatele sale (cea din 1849), poetul a cunoscut direct, În viața lui casnică, tipul femeii diabolice. Prima nevastă i-a fugit În chiar ziua cununiei și, ca să-și recapete drepturile, Pann urcă de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la femei. Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A cui e vina?” de C.A. Rosetti. 22. Misoginismul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității periclitate. Femeia bună, În fine. 25. O paranteză: paraliteratura lui Anton Pann (dedicațiile Înștiințările de plată, precuvîntările...). Estetica și spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]