19 matches
-
Povestea vorbii, București, 1847; D. Iarcu, Efimeride (anecdote) sau Românul glumeț, București, 1857; ed. 2 (Românul glumeț), București, 1874; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, pref. B. P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri, pe care îl va intitula Flori de câmp. Anul 1867 marchează un moment important în activitatea sa: culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, prefațată de studiul lui B.P. Hasdeu Literatura populară. Publică apoi „Calendarul Dracului pe 1867”, iar în anul următor dă la iveală alt volum de versuri, în trei părți, Poezii noui, și se remarcă printr-o asiduă colaborare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
a publicat narațiunile Sfânta Vineri și Balaurul cu douăsprezece capete, acestea fiind primele basme care au apărut în publicațiile lui Hasdeu. În „Foaia populară”, „Noul veac”, „Almanahul Milcovului” ș.a. a tipărit snoave și satire populare. Culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, în care a inclus și patru basme culese de Nicolae Filimon și Petre Ispirescu, fără încuviințarea acestora, a fost bine primită în epocă și continuă să se bucure de prețuirea specialiștilor. Este prima colecție de basme românești, anterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
din Muntenia, orațiile de nuntă, proverbele, ghicitorile suscită, de asemenea, interes prin valorea lor artistică. SCRIERI: Vocea Argeșului, București, 1859; Flori de câmp, București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
și Albert Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
îl socoteau exagerat dintr-o parte și contrar atât geniului limbii, cât și marilor interese politice ale neamului, din altă parte.45 Când am venit în București era la ordinea zilei și se făcea mare haz în cercurile școlare de păcălitura pe care Hasdeu o administrase Junimii. Iată articolul publicat și semnat de Hasdeu. Articolul este intitulat: „Un rămășag“. „La 3 iunie, în ajunul marii serbări naționale în onoarea lui Tudor Vladimirescu, mai mulți amici se întruniseră seara la mine, dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
timp de trei zile, îi pusese[ră] la cale această farsă, luase pe Tănase țiganul, bărbierul păcălitului, îl deghizase și-l trimisese la teatru ca să-l plictisească. Acesta era spiritul vremii. Obiceiul acestui soi de păcăleli exista mai de mult. Păcălitura, chiar păgubitoare, era foarte gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la teatru ca să-l plictisească. Acesta era spiritul vremii. Obiceiul acestui soi de păcăleli exista mai de mult. Păcălitura, chiar păgubitoare, era foarte gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult. Păcălitura, chiar păgubitoare, era foarte gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sălta pe șea astfel încât să i se vadă pantalonii găuriți la partea cea mai intimă. De la paradă C.A. Rosetti trecu în arest. Dar păcăleala fusese făcută. Când am venit în București, C.A. Rosetti era fruntaș politic, iar cu păcăliturile se îndeletniceau alții. Unul foarte popular era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul domniei lui Cuza a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
11 Antipatia împotriva a ceea ce se numea atunci „aroganța junimistă“ crește și mai mult. În lumea politică se prevede că baraca guvernamentală nu va putea dura mult. În Românul de la 5 februarie, B.P. Hasdeu publică o scrisoare prin care anunță păcălitura trasă revistei junimiste din Iași, Convorbiri literare, căreia i-a trimis spre publicare bucata versificată cu titlul La noi și având acrostihul: „La Convorbiri literare“. Această păcălitură iscălită „P.A. Călescu“ a produs anul 1876 283 10. Episodul amintit de Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În Românul de la 5 februarie, B.P. Hasdeu publică o scrisoare prin care anunță păcălitura trasă revistei junimiste din Iași, Convorbiri literare, căreia i-a trimis spre publicare bucata versificată cu titlul La noi și având acrostihul: „La Convorbiri literare“. Această păcălitură iscălită „P.A. Călescu“ a produs anul 1876 283 10. Episodul amintit de Bacalbașa cu destulă exactitate a contribuit și el la șubrezirea regimului conservator; în cadrul discuțiilor asupra rectificării bugetului Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice Titu Maiorescu propusese, printre altele, desființarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și culegeri ale lui Cilibi Moise, București, 1863; Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1865; Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise, București, 1867; Practica lui Cilibi Moise, București, 1868; Anul nou 1869, București, 1869; Păcăliturile lui Tilu Buh-Oglindă împreună cu o parte din testamentul lui Cilibi Moise, București, 1883; Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească, îngr. și pref. M. Schwarzfeld, Craiova, 1883; ed. București, 1936; Apropouri, îngr. și introd. I. Dianu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
258“Revolta ieșeană împotriva orânduirii socialiste își are începutul în august ’89, odată cu înființarea Frontului Popular Român . Casian Maria Spiridon N.n. - Iată un loc unde se amestecă cinismul cu farsa . Numai jocul uzanțelor referitoare la ”operația prin chiuretaj politic a păcăliturii” este deajuns să se pună capăt pentru totdeauna succesiunii de minciuni, insolenței . Oricărei nașteri, chiar a copilului mort, i se declară cauzalitatea civilă, prin extensie și a unei conspirații, etc . De două decenii, niște panglicari delapidează naivitatea unor amploaiați fără
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
îi zvîrl dolari"). În plus, pitorescul lingvistic are o susținere estetică reală, mai puțin vizibilă poate la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul unei melodii (sonorități, calambururi, aliterații). Inovațiile numeroase sînt în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și de-amu nu-i" - și creează în text surprize continue ("Uite-o cioară care zboară, d'amu-i în ceaun"), punînd în valoare pitorescul dialectal prin ingeniozitatea limbajului. Se poate
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 363-364; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1875, 143-156; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 161-184; I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971, 455-470; Elena Sevastos, Nunta la români, București, 1889, 92-216, 283-404; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
adaptat la realitățile culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă că majoritatea colaboratorilor aveau în vedere problematica îndreptarului amintit. Capitolele destinate folclorului propriu-zis includ un material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și documentară. Preocupările de etnografie și artă populară sunt concretizate în observații referitoare la port, arhitectură populară, îndeletniciri, instrumente muzicale etc. Se publică, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]