84 matches
-
tainice și de necercetat, iar de-aici până la ambiguitate a fost puțin: demnitarii puterii s-au oripilat, cei ai opoziției au jubilat, poporul a început să viseze scăfârlii de demnitari cu trupuri și copite de... Doamne iartă-ne pre noi păcătoșii, că suntem în post și nu e bine să-l pomenim pe... Căci, Doamne, cum se mai înșurubează în creier Anticristul ăsta! Bine că de problemă s-a ocupat și Nietzsche, ceea ce mai atenuează din păcat... Și mai departe: din
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
pregătit să sufere pentru ca să îndrepte pe mulți (Is. 53, 11). S-a mulțumit să fie tratat ca un păcătos, purtând păcatul și fărădelegea altora, dându-Și viața pentru păcătoși (Is. 53, 12). El este pregătit să sufere pentru păcătoși, împreună cu păcătoșii, fiind numărat în rândul lor. Să ne amintim că pe Golgota erau trei cruci. La răstignirea Domnului Hristos, în dreapta și stânga Sa erau crucificați doi tâlhari condamnați. Dintre evangheliști, Luca este cel care ne atrage atenția asupra semnificației acestui aspect
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și unul de-a stânga” (Lc. 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau ce împlinire mai convingătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Cupa
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și unul de-a stânga” (Lc. 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau ce împlinire mai convingătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se împlinească întru Mine Scriptura aceasta: «Și cu cei fără de lege s-a socotit», căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Temele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
suferinței” (Is. 53, 3). Robul suferind ne împărtășește starea umană, bând adânc din apele amare ale durerii și suferinței. Intensitatea pasajului este indubitabilă. Aceasta este compasiunea în deplinul sens al cuvântului. Aici îl vedem pe Iisus pregătit să sufere împreună cu păcătoșii, numărat printre aceștia și condamnat să le împărtășească soarta. Iar El a acceptat această identificare. Nu a făcut nici o încercare de a scăpa de consecințele hotărârii Sale. S-a identificat cu noi până la sfârșit. El nu este impasibil ca Buddha
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
muncă, că, în aceeași sursă folclorică, se găsește și semnificația uleiului de floarea-soarelui vărsat de Annușka, pe care alunecă Berlioz și-și găsește sfârșitul, căci sufletele, în drum spre rai, sunt obligate să treacă peste o punte unsă cu untdelemn, păcătoșii alunecând în iad, iar drepții ajungând cu bine dincolo ș.a.m.d. Originală este și "decodarea" lui Koroviev din suita infernală a lui Woland, personaj declarat de Culianu "neidentificabil" în sursele demonologice curente. Acesta este într-adevăr "inventat" de Bulgakov
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
bun simț și filosofie, părinți/cetățeni obișnuiți și copii/politicieni. Tocmai, libertatea consistentă (ca valoare) a spiritului se manifestă cu subtilă dar și cu scandaloasă putere în chiar momentul când transformă răul în bine. La mântuire, viață veșnică sunt chemați păcătoșii, bolnavii, morții vii, iar nu îngerii, cu o constituție în afara eticii muritorilor. Aforismele ilustrului pedagog și scriitor Vasile Fetescu constituie un valoros reper de cultură, de îmbunătățire morală a omului acum, când ne credem deasupra tuturor vremilor dar, de fapt
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și așa un asfințit parcă n-am apucat. Prea îi ca în Rai și tare mă tem că nu-i a bună... Abia mâine începe toamna, după calendar, dar vremea se arată ca în miezul ei. Da’ ce știm noi păcătoșii ce vrea să ne arate Dumnezeu cu așa un început de toamnă? Nu știm ce ne aduce ziua de mâine, d-apoi despre așa o minune dumnezeiască... Am să-l mai întreb pe Țâdulă, poate a ști el ceva, că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Mori de vînt sau fabrici de cultură sau - s-o spunem pe-a dreaptă - cele mai delicioase dintre obiectele imposibil de cucerit, acele rotițe erotice, mici și lascive moriști de senzualitate, fabrici carnale de bucurii perverse, tărîmuri de vis pentru toți păcătoșii frustrați, propriile trupuri ale Frumoaselor mele. Și, pînă la urmă, ce importanță mai are ? O cauză pierdută e o cauză pierdută. Însă n-am de gînd să insist mai mult asupra acestui subiect. Am să revin mai Încolo. Mama făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Și au fost destule, nu-i vorbă. Recitind scrisoarea, trebuie să admit că soția mea are dreptate, dar și Bolyai are dreptate când vorbește de o geometrie neeuclidiană. Aici, lumina ochiului din triunghi e parcă mai ușor de Înțe1es de păcătoșii ca mine. Dacă nici acum lucrurile nu sunt mai clare, să nu uitați, vă rugăm, să ne comunicați, dacă se poate, numele fetei din pustă. Marta ținea teancul de hârtii În poală: erau la fel de grele ca și fularul lui Flavius-Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era umedă și eu încă suspinam. Treacă noaptea. Fă cruciuliță, mă sfătuiește soția. Numai că și ea avea un mare surplus de lacrimi. Enigmaticul moș Pantalon După cîteva zile de arșiță ecuatorială, Dumnezeu s-a înduioșat și a trimis spre "păcătoșii români" o zi de răcoare, pentru a vedea diferența dintre iad și rai. Cum ziua aleasă de Cel de Sus era o duminică, mi-am instalat balansoarul în umbrar, am desfăcut o bere, am închis ochii și m-am scufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
îndură-te de noi! Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila ta și nu după mulțimea păcatelor noastre! Săriți, oameni buni! Săriți să salvăm de la prăpăd casa Domnului! Muncușoara noastră de 20 de ani se risipește! Doamne, îndură-te de noi, păcătoșii, nevrednicii și ticăloșii robii tăi! Economul Visarion privea neputincios cum focul se strângea cerc în jurul stăreției, în jurul bisericii, în jurul hambarului. Focul, precum o ceată de copii, se juca de-a va-ți ascunselea prin toate ungherele. Privea neputincios cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trei ori, insistență care dovedește importanța lui semantică și teologică. Scena „predării în mâinile păcătoșilor” face parte dintr-un scenariu divin pus la punct în toate amănuntele, un scenariu cu câțiva actori obligatorii și indispensabili: Dumnezeu, Isus, Iuda, ho paradidous, păcătoșii. Vom reveni asupra acestei probleme: de ce mântuirea nu a fost posibilă fără predare? De ce răstignirea n-a fost posibilă fără Iuda? Mai departe, fragmentul ne mai spune un lucru important: ceilalți apostoli, „băieții cuminți”, puși să vegheze, dorm buștean chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fi rege, dar atunci de ce umblă așa, cu toată adunătura, din sat în sat și doarme pe unde apucă?! Ba că ar fi profet și învățător, unii ziceau că e chiar Fiul Lui Dumnezeu, dar atunci de ce stă cu toți păcătoșii de vorbă?! Ba că ar fi doctor, că de aia a venit, să-i vindece pe cei care au nevoie... Asta da, știu sigur : chiar în satul vecin îl vindecase pe ciungul ăla, care acuma e învățător și are amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
apoi îngeri mulți și de toate gradele, cum și Sânul lui Abraham în care sunt primiți drepții. Iadul e reprezentat printr-un balaur, cu gura deschisă și colți ascuțiți. Din gură-i ies flăcări, iar în trupu-i încolăcit, sunt vârâți păcătoșii, pe care-i biciuiesc dracii negri, cu coarne și cozi ca de vulpe. Vezi acolo cârciumari care falsifică băutura; croitori necinstiți; desfrânați; călugări, ce nu-și fac "canonul"; arhierei, episcopi, mitropoliți și patriarhia lacomi și simoniaci etc. etc. Spovedisem o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai așteptam, când revenim, - ca legați, - înaintea aceleiași și aceleiași Judecăți fascinante, unde realitatea lui Michelangelo capătă realitatea unui ospiciu de nebuni și unde Cristosul superb ca un efeb grec îi trimite cu un gest de arbitru intratabil pe toți păcătoșii la fund, o aud lângă mine pe femeie șoptind: Dumnezeule Mare!... Ce auzisem deodată sunase ca rostit într-o limbă străină; româna aceasta nu mi se părea la îndemâna oricui...
Sixtina (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7270_a_8595]
-
Să li se lege o piatră de gât și să fie aruncați în mare. Așa ar trebui pedepsiți cei acuzați de corupție, în viziunea Papei Francisc. Umil și jovial în mod normal, Suveranul Pontif schimbă foaia când vine vorba despre păcătoșii care nu se căiesc. Iar aici îi include pe cei care se prefac buni creștini, dau bani Bisericii cu o mână și cu cealaltă scotocesc adânc și fură din buzunarul poporului și al țării. "Iisus a spus să li se
Incredibil! Ce le-ar face Papa Francisc corupților by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55141_a_56466]
-
bune ajutoare Dar sprijinul cel mai bun, e în "Canonul cel Mare" E o Lumină a Scripturii și Rugăciuni de Pocăință ; Un dialog al omului, cu propria sa conștiință : Cel ce prin plâns se pocăiește, c-a fost rob cu păcătoșii, Vede Pilda Luminoasă, ce o au Drepții, Virtuoșii ! Robia patimilor șade, pe cel ce nu s-a Pocăit Iar cel schimbat prin Pocăință, e liber și e Mântuit! Cu inima-n smerenie, ca vameșul Rugător Cu strigătul de iertare, al
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
l-a urmărit și s-a așezat la pian. Cred că era cel care dirija cântările. Am știut asta când a spus că va deschide seara cu „un cor însuflețit“, care va cânta o melodie de care nu mai auzisem. „Păcătoșii pot fi sfinți, trebuie doar să poarte crucea, Păcătoșii pot fi sfinți, trebuie doar să poarte crucea, Păcătoșii pot fi sfinți, trebuie doar să poarte crucea, Poartă crucea și asigură-ți locul în rai, Poartă, poartă crucea, poartă, poartă crucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
împreună, Cu toți ai mei, de altădat, Sub ocrotirea Ta cea bună Mi-e dor de ei, nu i-am uitat! Azi, viața ar fi minunată, Cu Tine, Iisuse, Bun și Sfânt! Fii lângă noi, bunătatea ți-arată La toți păcătoșii de pe pământ! Numai prin Tine avem putere Ca să uităm de chin și jale. Tu știi să vindeci orice durere, Doar cu un gest al mâinii Tale! Doamne, de poți, te rog mă iartă, Uită-mi păcatele de nescris. Pașii pe
AM FOST LA DOMNUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360819_a_362148]
-
reciprocă a gândirii și a limbajului reprezintă un capitol însemnat al antropologiei scripturistice și, deci teologice: „De grăiți într-adevăr dreptate, drept judecați, fii ai oamenilor. Pentru că în inimă fărădelege lucrați pe pământ, nedreptate mâinile voastre împletesc. Înstrăinatu-s-au păcătoșii de la naștere, rătăcit-au în pântece, grăit-au minciuni” susține Profetul David în Psalm. 57, verset. 1-3. Iar Sfântul Apostol Pavel, adresându-se creștinilor din Efes, le poruncește: „să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
a durât Cel nesățios și rău m-a schingiuit Cel ce crește calea fără prihană Cu gând de înger acela îmi slujea În casa mea cel mândru n-are hrană Și cel ce grăiește nedreptăți în hău Chir pe toți păcătoșii îi voi strujea Ca să nimicesc din cetate ce-i rău PSALMUL 101 Rugăciunea și strigarea mea dreaptă La Tine să ajungă în orice zi Pleacă spre mine urechea vei trezi Că zilele mele s-au stins pe treaptă Inima tristă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
este ție mare că ai fugit ? “Și tu Iordane că te-ai întors înapoi” Pe dealuri pe munte sunt turme de oi Pământul cutremurat s-a alungit Ce-a voit Dumnezeu din cer a făcut Frica de Domnul aduce ajutor Păcătoșii în greu boală au zăcut Și în Dumnezeu s-a născut Cuvântul Binele din lume în trup călător Cel ce a zidit cerul și pământul PSALMUL 114 Glasul rugăciunii mele auzit Iubit-am pe Domnul că m-a ascultat În
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Toți vrăjmașii din calea Lui să fugă Și să nu le asculte nicio rugă Cei cel urăsc pe El să se topească Precum se stinge fumul să se stingă Cum se topește ceara din orice foc Să piară-n iad păcătoșii de la joc Toate relele să le fie chingă Așează pe cei singuri într-o casă Să se bucure într-o veselie Lucrarea Sa dreaptă nouă ne-o lasă Va da glasul Său doar glas de putere Sufletelor noastre spre veșnicie
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
nici atunci nu ne apropiem în chip curat. De aceea vă rog pe voi toți să nu vă atingeți de Taine pur și simplu din pricina necesității impuse de sărbătoare". Și altundeva același zice: Fiindcă preoții nu-i știu pe toți păcătoșii care se împărtașesc cu nevrednicie, de multe ori Dumnezeu face acest lucru și-i predă satanei; căci atunci cand se întâmplă boli, uneltiri, doliu și necazuri și altele asemenea, ele au loc din aceasta pricină. Acest lucru îl arată Pavel zicând
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]