65 matches
-
viața omului”, o continuare a vieții, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menționate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenția de adulter, trufia puterii, disprețuirea așezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea după vindecare, încrederea în regi și în doctori, ci nu în Dumnezeu, luarea împărtășaniei fără vrednicie, îndoirea de mesajul divin. Din pedagogia vindecării fac parte următoarele metode: credința că te poți vindeca, voința de a te vindeca, pocăința, iertarea, căutarea
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
nu este niciodată prea târzie, cu condiția ca aceasta să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă aparte asupra păcătuirii. Păcatul, în măsura în care este pasager, poate deveni sursă și reazem întru perfecționare, prilej de reorientare și înaintare pe drumul cel drept. Conștientizarea unei stări de fapt reprobabile este începutul îndreptării noastre. Fără acest „grad zero” al iluminării de sine nu există
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Fă mă ca pe unul din argații tăi” (Luca 15.18 19). Cine este tatăl fiului rătăcitor? Este prototipul părintelui, este „tatăl generic”, un fel de Dumnezeu, al toate înțelegător, iertător. Este marele pedagog, capabil de a converti situația de păcătuire în prilej de îndrumare și formare. Este părintele ce privește „cum se cuvine” fapta fiului său: „Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui” (Luca 15.22). Este
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sf. Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
idei abstracte și de percepte morale inhibante, care condamnă viața la dispariție. Pasiunea nu poate fi programată, cenzurată de legi și incendiată pe rug ca un păcat. Nașterea vieții să fie un păcat primordial? Atunci, care ar fi sensul vieții? Păcătuirea la nesfîrșit?! Undeva era o eroare în logica și rațiunea de a fi. Cu și mai multă pasiune s-a agățat bărbatul de liana sălbatecă a trupului ei și și-a accelerat impulsiunile paroxistice, iar ea gemea din rărunchiuri și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
pictată de Michelangelo Buonarotti, în care Eva stă ghemuită în genunchi cu gura la nivelul acelui hulit organ al lui Adam, cu care se zice că a păcătuit umanitatea, am pictat ieșind dintre frunzele copacului acel instrument al incitării la păcătuire. Dacă șarpele poate fi simbolul falic, mărul zemos devine fructul în care își înfige bărbatul dinții, ca în poezia lui Arghezi, “Rada”: “Și-a dezvelit sărind / Bujorul negru și fetia./ Parcă s-a deschis și s-a închis cutia / Unui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
secerătorii, sunt îngerii. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului. Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, și ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire și pe ceice săvârșesc fărădelegea, și-i vor arunca în cuptorul aprins, acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.” ( Evanghelia după Matei
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1490602985.html [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
plecând de la porunca legilor Lui. "Am poruncit", vă spune, "trebuia să asculți, iar nu să-l pui înainte pe cutare, nici să cercetezi cu curiozitate relele altora, întrucât marele David a căzut într-un păcat greu, nu te temi că păcătuirea nu este lipsită de primejdie nici pentru noi? Spune-mi! De aceea trebuie să ne asigurăm și să avem zel numai față de realizarile sfinților, iar de indolența și de călcarea legii să fugim cu multă sârguință, căci vom da cuvânt
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Doamne Curată Doamne toate pe care le am în casă, Dă-mi în ori-si-ce zi doar puțină pâine pe masă, O gură de apă și Sfânt Numele Tău. Pune pază gândurilor de tot ce e rau. Îndepărtează de la mine toate păcătuirile, Freste-ma de toate nelegiuirile, Umple-mi inima de dragoste și de căldură, Dulceața picura-n cuvântul ce-l scriu Și în vorbă ce-mi iese din gură. Izbaveste-ma de blestemul străvechi, Omoară din mine omul cel vechi, Să nu
CURATA DOAMNE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Curata_doamne_dorina_stoica_1388573232.html [Corola-blog/BlogPost/365725_a_367054]
-
se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sf. Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
nu este niciodată prea târzie, cu condiția ca aceasta să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă aparte asupra păcătuirii. Păcatul, în măsura în care este pasager, poate deveni sursă și reazem întru perfecționare, prilej de reorientare și înaintare pe drumul cel drept. Conștientizarea unei stări de fapt reprobabile este începutul îndreptării noastre. Fără acest „grad zero” al iluminării de sine nu există
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
Fă mă ca pe unul din argații tăi” (Luca 15.18 19). Cine este tatăl fiului rătăcitor? Este prototipul părintelui, este „tatăl generic”, un fel de Dumnezeu, al toate înțelegător, iertător. Este marele pedagog, capabil de a converti situația de păcătuire în prilej de îndrumare și formare. Este părintele ce privește „cum se cuvine” fapta fiului său: „Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui” (Luca 15.22). Este
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
aprins a înserare o fotografie plină de zațul timpului îmi potrivește pe obraji ploaia ce-mi cade în rafale fără a fi măcar nor.Las liberă mândria de femeie împlinită și mă spăl ca într-un vad adânc de toate păcătuirile mele de copil cu minte îngustă,de fărădelegile dospite în umbrele uitării de care fără să-mi zică vreodată ceva,în adâncul meu am știut mereu că m-a iertat.Pieptănul cu care-mi slobodea cosițele în razele ucigătorului de
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1460959982.html [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
astfel: Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.” Când au auzit ei cuvintele acestea, evanghelistul ne spune că ”s-au simțit mustrați în cugetul lor”. Dacă tu, Roberth, nu ai fi vinovat de păcătuirea cu o curvă, te-ai simți cumva mustrat în conșiința ta? Nu, că n-am de ce! Ei bine, vedem că ei aveau de ce, lucrul acesta înțelegându-se de la o poștă! ─Păi, dacă nu au adus și bărbatul cu care a
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_la_stanci_.html [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
atingeam bolta cereului, iar ființele noastre se transformau în îngeri; dar cinstit îți spun, amice, nu mă gândeam că străbunul Adam ar fi păcătuit. Pe atunci... nici prin gând nu mi-ar fi trecut că IUBIREA ar fi fost o păcătuire a celui îndrăgosti. Dar cum bine spuneau cei ce se aflau la masa cea de taină, când zarul a fost aruncat, să-i dăm cezarului ce i se cuvine, lui GEORGE, poetul imaginilor iconoclaste ale dragostei etene: Când am început
PARTEA A II-A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eseu_poeme_biligve_partea_marin_voican_ghioroiu_1365880868.html [Corola-blog/BlogPost/345876_a_347205]
-
se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sf. Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în
DESPRE PILDA FIULUI RISIPITOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_fiului_risipitor_stelian_gombos_1328698767.html [Corola-blog/BlogPost/346720_a_348049]
-
se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sf. Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l înfățișează ca aspru spre a ne îndoi de iertare și a cădea în desnădejde” (Scara, Cuv. 5, 11) de aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32 de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_evanghelia_de_la_luca_cap_15_verset_11_32.html [Corola-blog/BlogPost/345111_a_346440]
-
absența acestei conștiințe, el adoarme. În timp ce el doarme, Dumnezeu o creează pe Eva, și astfel separă cele două flăcări într-o ultimă încercare de a restaura echilibrul. Din acest moment femininul și masculinul sunt definitiv despărțite, și astfel apare riscul păcătuirii. După cum se știe din Biblie, cei doi mănâncă din fructul interzis. Astfel echilibrul dintre opoziții este distrus fără posibilitate de salvare. În loc de divina Sophia, Adam o are acum ca soție pe femeia comună, Eva. Procrearea ajunge pe primul loc; conștiința
Androgin () [Corola-website/Science/303592_a_304921]
-
17). Este evident că omul nu a fost creat cu incapacitatea de a muri. Tot la fel de evident este din relatarea Căderii, că omul ar fi putut trăi pentru totdeauna, dacă ar fi continuat să mănânce din fructul pomului vieții. După păcătuirea lui Adam, Dumnezeu a zis: „"Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să ia și din pomul vieții, să mănânce din el
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
de a se desăvârși, de a crește În virtuți 1. Calitatea pocăinței din preajma morții depinde de seriozitatea cu care omul s-a străduit după desăvârșire. Sunt cazuri excepționale, când pocăința de la sfârșitul vieții, deși vine după o viață de necontenită păcătuire e așa de puternică, Încât așează pe om În starea În care alții ajung numai prin străduințe de mulți ani. E bine să nu amâne până la sfârșitul vieții pocăința, căci nu se știe dacă tocirea sensibilității lui morale nu-l
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
fim liberi să făptuim și să creștem. Liberi să căutăm binele. Și orbi În privința celor viitoare, pentru ca pe această ignoranță să ne Întemeiem făptuirea conștientă. - Chiar crezi asta? - Cu siguranță, Adam nu ar fi păcătuit dacă ar fi cunoscut consecințele păcătuirii sale. Dar nici atâtea spirite alese nu ar mai fi căutat, mai apoi, modalitatea de a lecui această vină, propovăduind calea virtuții. Omenirea ar fi lipsită de zestrea ei cea mai de preț, neostoita căutare a adevărului. Singura care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Duh și, prin aceasta, de mântuiți (In. 3, 5-6). Întrucât nimeni nu e curat de întinare chiar dacă viața lui de pe pământ ar fi de o singură zi (Iov 14, 4), evident că această întinare o au și copiii, nu prin păcătuire personală, ci prin naștere. Numai Hristos Se deosebește de noi ca om în privința aceasta, căci S-a făcut întru toate asemenea nouă, afară numai de păcat (Evr. 4, 15)”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt Încărcate de sacralitate. Mărul este numit pomul vieții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]