202 matches
-
Constantin Amăriuței în "Caete de Dor", scrutare a stării de suferință și a dorului de țară, lirism, patetismul concentrat al scrutării condiției umane a emigrantului, meditație existențială pusă mereu sub semnul gândirii lui Mihai Eminescu, în Dorul de veșnicie și Păcală sau existența absolută. Idei prin care se stabilește relația cu romanele sale Logodnica Tăcerii și Leneșul. De pe altă poziție, ca tematică, scrie Virgil Ierunca, nu și ca idee conținută. Ipostazele surprinzătoare ale sentimentelor, frumusețea artistică, diferența spațială, interesul lui mergând
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
responsabilă”. Ia să vedem! Cartea de vizită a publicației ne este oferită sub trei forme: 1. „Harababura. Revistă de haz interNAȚIONAL editată de Societatea Umoristică P|CAL|. Președinte fondator Geo Saizescu” (coperta I); 2. „Harababura. Revistă patronată de Societatea Umoristică «Păcală»” (pag. 40); 3. „Harababura. Revistă realizată cu sprijinul Fundației «VLAD ȚEPEȘ». Președinte Constantin Bebe Ivanovici” (coperta IV). Frumos lucru din partea unei reviste de umor - să fie în acelașți timp editată, patronată și realizată, iar la aceste acțiuni să conlucreze rodnic
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
pe coperta II, asistînd - în compania lui Ion Dolănescu - la o acțiune a Consiliului Județean Ilfov: „Sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, ediția I-a, 24. 02. 2003”. Cu Geo Saizescu, figurînd pe coperta I ca „Președinte fondator” al Societății Umoristice Păcală, ne reîntîlnim în alte cîteva locuri: 1. La pagina 40, ca „Director General” al revistei; 2. La paginile 1 și 6, ca semnatar al textului Filmul ca profesiune și crez estetic, din care extrag cîteva pasaje: „Fiindcă suntem cu toții aici
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
o minimă complexitate (cum s-ar fi cuvenit), bazat pe o narațiune extrem de artificioasă, agrementat cu un umor pueril, Povestea cu cocoșul roșu dezvoltă - nefiresc și chinuit - într-un roman materialul epic al unei snoave, de genul Dănilă Prepeleac sau Păcală în satul lui. Rezultatul e cu totul nesatisfăcător, de-a dreptul decepționant. Am fost uimit să aflu ce cotă ridicată are acest biet roman în critica basarabeană, unanim elogioasă și în ultimul deceniu. E doar o narațiune mediocră, din toate
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață, se scoală cu noaptea-n cap. Trebăluiesc mereu. Nu tîndălesc. N-ai să-i găsești pe Tîndală și Păcală prin regiune". Această robustețe alutană îl face pe Pandrea a se simți un ins exponențial, împrejurare ce-i acordă dreptul a cenzura comportarea deviată prin individualism exacerbat, vicios, a altora. Nu fără pitorești, surprinzătoare efecte. Titu Maiorescu e înfățișat nu
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Sorescu, de o pildă, cel familiar, chiar "văr", cu toată lumea: Ovidiu, Eminescu, Géricault, Bruegel (cel Bătrân), prorocul Iona, Mehmet al II-lea, The Raven (al lui Poe), Les Chaises (ale știm cui), iproci, iproci. Cu Dinescu, în postura-i de Păcală, n-am, de asemenea, afinități. (Spiritul independent i-l admir, însă; părându-mi rău că n-o pot face și în privința lui Sorescu, nonconformist cu lingurița). - Trebuie să-ți spun că Păstorel (a cărui operă orală constă, pesemne, și în
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Culcă-te, puiuț micuț, Scoală-te mărișoruț... Excelentă idee, Dragoș ! Noi deja am facut acest lucru hai să ne cunoaștem propriile valori, înainte de a le adopta pe ale altora. (sau cum merge-o vorba-n grupul nostru: Da’ tricou cu Păcală n-aveți ? Numa’ cu Hello K*tty ?) Ce frumos, mi-au dat lacrimile! frumos reportaj într-adevăr; dar Brâncuși cam avea dreptate, sunt triste cântecele Mariei Tănase... mulțumesc! Foarte frumos articol...chiar aseară scriam un referat pentru mama mea despre
Diva by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82619_a_83944]
-
de Ion Druță, T.N.T. , Sala Mare; ora 22, „8. 9.8. 9... Fierbinte după 89“ de Ș. Caraman, Teatrul Mic, Sala Albastră l 4. 10, ora 10, „De la cină la micul dejun“ de S. Ungureanu, T.G.S.T. , Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de C. Pepino, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, Lip Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de V. Eftimiu, Teatrul Nottara, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de I. Crăciun
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
ora 18, cu premiera TNT „Cervus Divinus“ de Ion Druță, în regia lui Ioan Ieremia. Conform stadiului actual al programului, se vor prezenta în festival: 3 octombrie, Teatrul Mic („8. 9.8. 9... fierbinte după 89“); 4 octombrie, Teatrul Țăndărică („Păcală“), Teatrul German Timișoara („De la cină la micul dejun“), Teatrul din Târgu-Mureș („Românie dragă, Elveția mea), Theatrum Mundi („Râul de bâlci), Teatrul Nottara („Înșir-te mărgărite“); 5 octombrie, Teatrul Maghiar din Cluj („Jacques sau supunerea“), Teatrul Național din Iași („Apus de
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
Ștefan, Petre Barbu, Paul Cilianu, Călin Blaga, regia Ana Mărgineanu, Teatrul Mic, Sala Albastră l luni, 4 octombrie, ora 10, „De la cină la micul dejun“ de Sebastian Ungureanu, regia Ioan Ieremia, Teatrul German de Stat Timișoara, Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de Cristian Pepino, regia Ion Brancu, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, scenariul și regia de Radu Macrinici, Lip-Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de Victor Eftimiu, regia Alexandru Dabija, Teatrul
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
satisfacție”, invită colegial și în cunoștință de cauză actrița Stela Popescu, iar semenul de breaslă Geo Saizescu avea să afirme: „Eu am avut inițiativa, în cadrul premiilor naționale de spirit și umor românesc, să decernez și un premiu ale societății umoristice «Păcală» lui Nae Cosmescu”. În 2005, director artistic la Național TV fiind, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din „Gaițele”. Serialul s-a numit „Cuscrele”. La
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
Teatrul de Stat: „Blestemul muritorilor de foame“ de Sam Shepard, 18. 05, ora 18 (premieră). Teatrul de Marionete: Festivalul Internațional „Euromarionete“, „Povești macedoniene“ - T. de Păpuși Macedonia, 20. 05, ora 10; „Zâna Lacului“ - T. Marionete Arad, 20. 05, ora 18.; „Păcală“ - T. „Țăndărică“ București, 21. 05, ora 10; „Motanul încălțat“ - T. „Țăndărică“, 21. 05, ora 13; „Robin Hood“ - T. „Țăndărică“, 21. 05, ora 19; „Frumoasa și Bestia“ - Teatrul Niș, 22. 05, ora 10; „Cavalerii mesei rotunde“ - T. „Colibri“ Craiova, 22. 05
Agenda2003-20-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281025_a_282354]
-
face furori, cu distincții la vârf la București, Constanța, Aleșd, Costinești și o participare la Eurovision Junior. Un rol important în formarea ei artistică l-a jucat compozitorul Jolt Kerestely, care i-a scris mai multe melodii, cum ar fi “Păcală” (versuri Marian Stere), “Cine citește cunoaște”, “Zâmbetul spe- ranței”, “Aș vrea ca marea să-mi vorbească”, “Nu fii trist”. În urma pregătirii intensive cu profesorii Mariana și Aurică Mustățea, ajunge ca la numai 15 ani să posede o tehnică vocală remarcabilă
Miss Mary by Lelia Corbu () [Corola-journal/Journalistic/83420_a_84745]
-
și-a câștigat locul în rândul actorilor de aur din România. Cunoscut și admirat pentru rolul plutonierului Căpșună din seria "Brigada Diverse" în care a jucat alături de Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Toma Caragiu, Jean Constantin, precum și pentru rolurile din seria ”Păcală” sau serialul ” Toate pânzele sus”, Sebastian Papaiani a fost recompensat pentru întreaga activitate cu o stea pe Aleea Celebrităților. La împlinirea vârstei de 75 de ani actorul declara că nu se simte ”împlinit”, iar dacă i s-ar oferi posibilitatea
Sebastian Papaiani aniversează 76 de ani () [Corola-journal/Journalistic/81332_a_82657]
-
traduse, devin metafizice, bășcălia sa poporană primește accente de mit și transcendență". Sau: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D. R. a descoperit, în fugă, marile mituri, le plasează la întîmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frînă, nici sită". Fie că ne convine, fie
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
6989 Debutant Mehedinți 7607 NINĂ TANIA 3018/3343 Specialist Mehedinți 7608 OCHIOIU NICOLAE 3028/3353 Specialist Mehedinți 7609 OLAREAN PETRUȚA-ILEANA 3005/3330 Principal Mehedinți 7610 OPREA MĂDĂLINA 3199/3525 Principal Mehedinți 7611 OPROIU NICOLAE 3945 Principal Mehedinți 7612 OREVICEANU CLAUDIA-GEORGIANA 7889 Debutant Mehedinți 7613 PĂCALĂ VALENTINA-IASMINA 9044 Debutant Mehedinți 7614 PĂNESCU DIANA-GEORGIANA 3035/3360 Principal Mehedinți 7615 PAPAVĂ MIRCEA-LAURENȚIU 3501 Specialist Mehedinți 7616 PARASCHIVOIU ELENA 3037/3362 Specialist Mehedinți 7617 PARIȘI OANA-ANGELA 3013/3338 Principal Mehedinți 7618 PASCU MIHAELA-LUMINIȚA 6032 Debutant Mehedinți 7619 PĂTRÎNJEI SIMONA 0502/502 Principal Mehedinți
REGISTRUL NAȚIONAL din 10 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250564]
-
caracterizare a altui scriitor pe atunci aflat pe vîrful de val al carierei: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic; vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, adică e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. încep să mă lămuresc - nu fără sentimentul că sînt total incult și idiot. Deși toată viața am tot citit. Reiau lectura piesei, mă duc și la teatru s-
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
fie că ai trei ani, că ai 15 ani, fie că ai 90 de ani, copilule, vino la Opera Comică pentru Copii pentru că aici vei asculta muzică care îți merge la suflet scrisă de copilul soarelui muzicii - Mozart - sau un Păcală, un basm românesc. Aici te întâlnești cu Ion Creangă, Soacra cu trei nurori, Stela Popescu și te întâlnești cu copii pe scenă care sunt artiști, proaspăt absolvenți de Conservator, de liceu de coregrafie, care îți vor explica ce înseamnă frumosul
Interviu emoționant cu Felicia Filip, în prag de aniversare. Secrete nedezvăluite până acum-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41193_a_42518]
-
nu am dreptul să aștept nimic. Ci doar să accept sentința. - În ce a constat cercetarea fenomenului Păcală, ai abordat personajul lui Petre Dulfu din punct de vedere al hermeneuticii? - A fost o altă întâmplare că am scris cartea cu Păcală și nu consider că mă reprezintă. Am propus unui medic să o scrie, însă el a refuzat, nici n-a prea înțeles ce vreau, mie mi-a părut rău și așa am hotărât să o fac eu. Patologie nu este
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
scrie, însă el a refuzat, nici n-a prea înțeles ce vreau, mie mi-a părut rău și așa am hotărât să o fac eu. Patologie nu este un termen metaforic. M-a interesat dacă s-ar putea descoperi, la Păcală, o boală, mai ales psihică. Am citit, la întâmplare, diverse lucrări, predominând cele de psihologie, psihiatrie, psihanaliză, dar nu am nicio pregătire în acest domeniu care nu mă preocupă nici cel puțin amatoristic. De aceea, n-am îndrăznit să mă
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
ieșit că Păcală a fost sănătos tun, dar bătrânețele, dacă le-ar fi ajuns, i-ar fi putut aduce câteva afecțiuni grave. Volumul nu este o analiză sociologică și nici nu atinge specificul național. Din contră, l-am prezentat pe Păcală drept personaj singular, nu „tip”. - Contribuția ta literară se regăsește și în volumele colective - “Eminescu în actualitate”, Cluj-Napoca, 2000, “Pași în iarba ninsă”, Cluj-Napoca, 2000, si “Biruirea de sine. Volum omagial Mircea Vulcănescu”, Baia Mare, 2004. Cine sunt cei alături de care
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
din epigramele în care-l creionase pe Păstorel Teodoreanu, în anii ’40. În urmă documentarii pe care am făcut-o în biblioteci și arhive, am descoperit ca Ion Pena a publicat și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Epigrama”, „Vremea”, în revistă buzoiana „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion și Alexandru Lungu, cât și în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului” ... De tânăr, Ion Pena, și-a creat multe adversități publicând texte prin care se delimită de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
și culturii germane”, în revistă „SO4H2”, pe când avea doar 22 de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid și chiar autoironic, Ion Pena da scrierilor sale concizie și finețe. Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revistă „Păcală”, al cărei motto era: „Iar cand la Patria Română / Râvnește hidra bolșevica / Nesățioasa și păgâna, / Ia și o armă, că nu strică!” În UNIVERSUL LITERAR, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, UNIVERSUL, Ion Pena era catalogat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
viața, nu se mai duc la facultate și pleacă pentru o scurtă perioadă la țară, în comuna Rodina, care este un topos tradiționalist, unde sunt găzduiți la familia învățătorului pensionar Petre Dulf, numele cunoscutului folclorist care a popularizat poveștile despre Păcală. Prozatorul valorifică, de fapt, cea mai mare contradicție a epocii noastre, dintre arhaic și modern, dintre tradiție și modernitate, dintre două tipuri de civilizație total opuse, civilizația tradițională a satului românesc și civilizația modernă, a orașului, care s-a îndepărtat
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
de prin zona Beiușului a fost Iosif Abrudan, poreclit și „Moș Pițulă”. Avocat orădean de prestigiu, poet, pamfeltist, actor, boem... a compus o serie de pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această zonă. Deseori pamfletele sale
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]