199 matches
-
ora 18, cu premiera TNT „Cervus Divinus“ de Ion Druță, în regia lui Ioan Ieremia. Conform stadiului actual al programului, se vor prezenta în festival: 3 octombrie, Teatrul Mic („8. 9.8. 9... fierbinte după 89“); 4 octombrie, Teatrul Țăndărică („Păcală“), Teatrul German Timișoara („De la cină la micul dejun“), Teatrul din Târgu-Mureș („Românie dragă, Elveția mea), Theatrum Mundi („Râul de bâlci), Teatrul Nottara („Înșir-te mărgărite“); 5 octombrie, Teatrul Maghiar din Cluj („Jacques sau supunerea“), Teatrul Național din Iași („Apus de
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
Teatrul de Stat: „Blestemul muritorilor de foame“ de Sam Shepard, 18. 05, ora 18 (premieră). Teatrul de Marionete: Festivalul Internațional „Euromarionete“, „Povești macedoniene“ - T. de Păpuși Macedonia, 20. 05, ora 10; „Zâna Lacului“ - T. Marionete Arad, 20. 05, ora 18.; „Păcală“ - T. „Țăndărică“ București, 21. 05, ora 10; „Motanul încălțat“ - T. „Țăndărică“, 21. 05, ora 13; „Robin Hood“ - T. „Țăndărică“, 21. 05, ora 19; „Frumoasa și Bestia“ - Teatrul Niș, 22. 05, ora 10; „Cavalerii mesei rotunde“ - T. „Colibri“ Craiova, 22. 05
Agenda2003-20-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281025_a_282354]
-
de "dubla sau tripla morală" ce s-ar putea întîlni în restul țării: "Sînt oameni sănătoși: se însoară devreme, mănîncă de dimineață, se scoală cu noaptea-n cap. Trebăluiesc mereu. Nu tîndălesc. N-ai să-i găsești pe Tîndală și Păcală prin regiune". Această robustețe alutană îl face pe Pandrea a se simți un ins exponențial, împrejurare ce-i acordă dreptul a cenzura comportarea deviată prin individualism exacerbat, vicios, a altora. Nu fără pitorești, surprinzătoare efecte. Titu Maiorescu e înfățișat nu
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
caracterizare a altui scriitor pe atunci aflat pe vîrful de val al carierei: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic; vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, adică e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. încep să mă lămuresc - nu fără sentimentul că sînt total incult și idiot. Deși toată viața am tot citit. Reiau lectura piesei, mă duc și la teatru s-
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
de Ion Druță, T.N.T. , Sala Mare; ora 22, „8. 9.8. 9... Fierbinte după 89“ de Ș. Caraman, Teatrul Mic, Sala Albastră l 4. 10, ora 10, „De la cină la micul dejun“ de S. Ungureanu, T.G.S.T. , Sala Albastră; ora 11, „Păcală“ de C. Pepino, Teatrul „Țăndărică“, Sala Mare; ora 11,30, „Pagini bizare“ de Urmuz, Lip Theatre Sf. Gheorghe, Sala Studio; ora 17, „Înșir-te, mărgărite“ de V. Eftimiu, Teatrul Nottara, Sala Studio; ora 19, „Râul de bâlci“ de I. Crăciun
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
Constantin Amăriuței în "Caete de Dor", scrutare a stării de suferință și a dorului de țară, lirism, patetismul concentrat al scrutării condiției umane a emigrantului, meditație existențială pusă mereu sub semnul gândirii lui Mihai Eminescu, în Dorul de veșnicie și Păcală sau existența absolută. Idei prin care se stabilește relația cu romanele sale Logodnica Tăcerii și Leneșul. De pe altă poziție, ca tematică, scrie Virgil Ierunca, nu și ca idee conținută. Ipostazele surprinzătoare ale sentimentelor, frumusețea artistică, diferența spațială, interesul lui mergând
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Sorescu, de o pildă, cel familiar, chiar "văr", cu toată lumea: Ovidiu, Eminescu, Géricault, Bruegel (cel Bătrân), prorocul Iona, Mehmet al II-lea, The Raven (al lui Poe), Les Chaises (ale știm cui), iproci, iproci. Cu Dinescu, în postura-i de Păcală, n-am, de asemenea, afinități. (Spiritul independent i-l admir, însă; părându-mi rău că n-o pot face și în privința lui Sorescu, nonconformist cu lingurița). - Trebuie să-ți spun că Păstorel (a cărui operă orală constă, pesemne, și în
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
S-a-ntâlnit într-o poiană, Dimineața, pe răcoare, Cu viteazul Făt-Frumos. El, în două-trei cuvinte, Îți găsește o scofală; Dacă e pe păcăleală, Nimeni nu i-o ia-nainte. Vă aduc acum aminte (Poate-ați învățat la școală): E prieten cu Păcală, Chiar de-i mai puțin la minte. Nu vreau un răspuns în silă, Nimeni să nu aibă trac: El e Prepeleac Dănilă Sau...? Dănilă Prepeleac Vă zic una fără fard, Căci n-am născocit-o eu: E om bun, însă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
oglindă dintr-un ciob de sticlă neagră. E (mă rog, a fostă pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
perechi de tineri legionari simultan. Chiar și Ion Iliescu își făcea cruce cu mănușile în mâini în 2001, de Ziua Națională. Corneliu Vadim Tudor semna cele mai devastatoare pamflete cu numele Alcibiade, nume de luptător grec. Ulterior, a trecut la Păcală. Cine poate să se judece cu Păcală? “Cine te-a fript?” îl întreabă Scaraoschi pe un supus care a fost la Moara Dracilor. “Singur Io”. Ion Caramitru l-a învățat pe Emil Constantinescu să repete gesturile lui Alexandru Ioan Cuza
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ion Iliescu își făcea cruce cu mănușile în mâini în 2001, de Ziua Națională. Corneliu Vadim Tudor semna cele mai devastatoare pamflete cu numele Alcibiade, nume de luptător grec. Ulterior, a trecut la Păcală. Cine poate să se judece cu Păcală? “Cine te-a fript?” îl întreabă Scaraoschi pe un supus care a fost la Moara Dracilor. “Singur Io”. Ion Caramitru l-a învățat pe Emil Constantinescu să repete gesturile lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, care a pus bazele României
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu are, se străduie să-i primească și să-i ospăteze corespunzător obiceiului nostru din popor. Impresionat de comportamentul gazdei, care continua să viseze, Creatorul îi spune că viața lui se va schimba, că i se dă și numele de Păcală, că are menirea lui în lume, iar când omul nostru se trezește, găsește pe o laviță o traistă, un băț, o pălărie și o pereche de opinci tari, obiecte care-i întregesc portretul sub care-l vom întâlni în desele
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
desele lui peregrinări prin lume. De aici înainte, eroul nostru va acționa neîncetat pentru îndreptarea unor rele ce se întâmplau oamenilor din popor, care mai totdeauna erau nedreptățiți. Autorul sugerează o multitudine de întâmplări în care e pus să acționeze Păcală, întâmplări și personaje de prin partea Moldovei de Sus, nu departe de Humuleștii lui Creangă. În primul rând, își păcălește frații și chiar pe bunul său părinte, când n-a manifestat nici cel mai mic semn că s-ar fi
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
readucerea celui arestat, își schimbă din nou straiele și rolurile, scuzându-se: „Să mă ierți, împărate, că te-am păcălit așa de tare, dar așa suntem noi, țăranii: „iubim cu foc, lucrăm cu tragere de inimă și glumim fără răutate.” Păcală judecă și păcălește pe toți asupritorii poporului, fiind deci un justițiar cu mijloace pașnice, nonviolente. Oamenii cu ranguri și funcții de răspundere, cu averi mari, hoți de tot felul, nesătui de averi nemuncite sunt păcăliți, puși în dificultate și situații
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
formă de avansuri între 10-50% s-a ridicat la peste 755.000 lei din care numai 72.000 reprezintă plata scenariilor care vor intra în producție. [...] Asemenea practici au contribuit de pildă la situația că unele filme ca „Bălcescu”, „Ceferiștii”, „Păcală”, „Lența”, „Domnul Mărăcine”, „Barbu Lăutaru” au intrat în producție, s-au cheltuit sume care se ridică la peste 6 milioane lei pentru ca ulterior să se renunțe la crearea lor. Efectul asupra filmelor apărute între 1956 și 1959 este vizibil. Cazurile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
etc., a sărbătorilor religioase: Paște, Crăciun, Duminica Tomei, Înălțare, a marilor epoci istorice, a unor evenimente istorice sau actuale: Antichitate, Reforma, Simpozionul... etc.; * scrierea cu inițială mică a unor cuvinte provenite din substantive proprii: un don juan, un adonis, un păcală; * scrierea cu majusculă sau cu inițială mică, în funcție de context, a unor cuvinte precum: Facultate(a de Psihologie și Științe ale Educației) / facultate (mintală), influențe din Vest/ partea de vest etc. Aplicații Grupuri vocalice Identificați și precizați grupurile de sunete din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
are să fie vacă, oamenii se puseră pe gânduri.Știau ei cum au să urmeze lucrurile mai departe. Vedeau parcă cele șapte vițelușe cum se fac vițele, juninci, cum ajung în cele din urmă vaci și ele, și cum le vinde Păcală și pe ele și se întoarce de la târg cu o spuză de vițelușe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă vițele, juninci și vaci în cele din urmă." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Adesea ieșea Aleodor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București: Tedit FZH. Slavici, Ioan (2004). Florița din codru și alte povești. Ilustrații de Silvia Mitrea. București: Editura Alfa. Spyri
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Anecdota, foarte în favoare în acest timp, a fost deținută de Th. D. Speranția, autor verbios, de oarecare haz aci, complet nul în alte genuri. P. Dulfu, gândind se vede să înfăptuiască epopeea națională visată de Coșbuc, ne dădea un Păcală și Legenda țiganilor, bune scrieri pentru popor, pe drept citite și azi. DIMITRIE TELEOR Până azi reputația lui D. Teleor (1858-1920) este a unui umorist de reviste vesele, ceea ce e nedrept. Este adevărat că a fost un mare risipitor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi. Contribuția de folclorist a lui S. este o broșură din 1851, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești. Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
tot uităm, unchiul Costache s-așază și el, dar cu spatele la ecran, deci, cu fața la noi: dacă noi ne strîmbăm, se strîmbă și el, dacă noi rîdem, rîde și el. Ei, ce spui? 10 octombrie Mare pișicher Dali ăsta! Un fel de Păcală (nu demonstrase el că e român? că Traian, împăratul romanilor, dar și al spaniolilor, dar și împăratul românilor, se născuse spaniol, nu? și atunci el, Dali, spaniolul, care va să zică, nu era și rumân get-beget?), mare pișicher! Tocmai scăpase din ghearele morții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dispărea în încă pe-atîția. Cum nu facem parte din tagma celor ce tot îngroașă rîndurile plîngăcioșilor și panicarzilor, ne place mai degrabă a ne amuza (nu prea mult) cu parabola drobului național de sare, sperînd că se va ivi un Păcală, dar nu unul tot păcălind, de fapt păcălindu-se, ci unul pe cît de isteț, pe-atît de eficient. Care să schimbe tîlcul poveștii. Dar nu se va ivi. 20 aprilie S-o fi egalat cineva pe Marlene Dietrich în întinderea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
PĂCALĂ, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, între 16 iunie și 15 noiembrie 1860. Atacurile repetate împotriva guvernului, cu mijloace satirice dintre cele mai diverse, între care invectiva era un procedeu des întrebuințat, aduc darea în judecată a redactorului Pantazi Ghica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]