256 matches
-
scena, se face liliachiu impur și halucinant, fără nicio lumină de spirit, ecranul! E timpul sitei să cearnă, e timpul nostru să ne alarmăm, pentru că libertatea bezmetică are o reacție secundară și generativă de kitsch. Se plantează livezi cu mere pădurețe și se despuiază pomii de ionatanele dulci ale cântecului nostru, geamăn sufletului uman!. Zăvorul trebuie tras dintr-o parte și împins în cealaltă. Pornisem pe un drum cu artiști mici, care cred că au în mâna lor lumea întreagă, ca
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
Răvășită pe obraz Și cu nasul cârn, banal, Între ochii de cristal, Dimineața, pe la nouă, Ocolind struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în pădureț. Salută din loc în loc Tufele de busuioc, Și pe cele de căpșuni, Apoi trece printre pruni Și sărută pe guriță Florile de romaniță Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb. Referință Bibliografică: GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB / Gheorghe Vicol : Confluențe
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428313009.html [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
Și le-arată bucuros, Deși-s mărunțele. Vrăbiile îl privesc Și vorbesc, se-nfoaie, Se amuză și glumesc, Țopăind pe-o claie. - Ia uitați-vă, băieți, Ce mărgele are, Intră-n vorbă trei sticleți, Sărind pe cărare! Cucul cântă-n pădureț Altă melodie, - Vai de mine, ce glumeț! Zice-o ciocârlie. Măcieșul cel ghimpos Are-n rămurele, Și de-aceea e fălos, Șiruri de mărgele. Referință Bibliografică: MĂCIEȘUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie
MĂCIEŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1436857873.html [Corola-blog/BlogPost/365903_a_367232]
-
vrăjitoare care ar folosi plantele care au fost la steag, pentru vrăji ( de aceea ele se îngroapă să nu fie găsite).. Încercând să aflu mai multe despre ”tainele ” călușului, am stat de vorbă și cu ajutorul de vătaf B I din Pădureți județul Argeș, care a impresionat atât prin dabs cât și prin fermitatea răspunsului citez: depunem jurământul, dar despre asta nu scoateți dumneavoastră nimic de la mine! De altfel, secretul călușarilor nu-l știu decât ei și bine fac că-l păstrează
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă Olviopol); Arcași, Cantacuzinca, Moldovca Brașoveanovca, Pădureț, Urâta, Șerbani, Arnautovca (lângă Voznerensk); Baraboi, Grădinița, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (lângă Odessa); Coșuri, Gușa, Șura-Bondureni, Buda, Soroca, Chișleac, Bursuci, Odaeva, Șura (lângă Gaisân) etc. Th. Burada înfățișează din gubernia Cherson în 1893 următoarele sate moldovenești: Iasca, Grădinița, Sevărtaica, Belcauca (spre
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
gospodărie se mai vedeau ruinele unui gard căzut de mult. Ca fundal, în spatele sărăcăciosului bordei, se vedea dezolant, ca după iarnă, un rest de livadă desfrunzită, ce a scăpat din ea de la tăiere: vreo doi meri scorburoși ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
Luceafărul să-i zică bade.... IX. ELOGIU MURGULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și-mi zburda clipă, prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
curcubeu, dup-o furtuă ce ma ploua, ci, doar, rotindu-mă, ca un vultur, peste o pajiște de luna. Citește mai mult ELOGIU MURGULUIO, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezieci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața,ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață,ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie -și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug,și-mi zburda clipă, prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
sărind dintr-o gaură neagră în alta. - Iar o să fie o zi minunată! Hai să mergem la plimbare! Sunt sigur c-o să-ți placă. Hai! ... El îi leagănă mâinile. Ea își crispă fața ca și cum ar fi mușcat dintr-o măr pădureț. - Mă duc să pregătesc micul dejun. El se înclină să-i atingă obrazul cu buzele umede. Ea își simte inima ca un zbieret fluid preschimbat în piatră. - Ceai sau cafea? El îi mângâie părul rebel. Ea se face la față
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
Dar nu a mai avut loc! • Nici un anonim nu călătorește incognito. Fără păcatele tinereții ce s-ar face amintirile bătrâneții? • Pentru exact aceleași motive, ai și prieteni și dușmani. Cine se întinde, pierde din înălțime. • Și fructul victoriei poate fi pădureț... • Absurd nu înseamnă imposibil. • Nenorocirea unora este că dacă li se face un compliment, chiar îl cred. • Trist: ca să împarți dreptatea, trebuie s-o faci bucățele... Și focul dragostei scoate fum. • Unora nu le remarci prezența decât atunci când lipsesc. • Nu
FRUCTUL VICTORIEI & BANCA REZERVELOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1412631773.html [Corola-blog/BlogPost/362398_a_363727]
-
14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului INVITAȚIE LA BUNICI Păuni cu cozi în evantai Și pui de gâscă-n puf bălai, Curcani bătrâni, pufnind pe nas, Și bibilici subțiri în glas, Mieluți cu părul des și creț, Și mierlele din pădureț, Cocoșul, cârdul de găini, Cuptorul care coace pâini, Ori țapul negru și pletos, Rățoiul colorat frumos, Motanul, mare vânător, Lăstunul, aprig zburător, Copacii încărcați de rod, Și șoarecii ascunși în pod, Fântâna cu acoperiș, Și iepurii de sub tufiș, Grădina îmbrăcată
INVITAŢIE LA BUNICI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1465880702.html [Corola-blog/BlogPost/385321_a_386650]
-
fără mâncare și fără momeală, dar nu fusese nici măcar o singură dată în care să nu prindă ceva sau să o lase flămândă, chiar dacă micul lor dejun erau prunele pe jumătate coapte din livezile întinse pe malul apei, câteva mere pădurețe sau covrigii cumpărați în drumul lor prin satele mici înșirate de-a lungul cursului de apă. Strategiile privind momeala erau chiar și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429175146.html [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
nașterea grea a dat-o peste cap cu totul, încât a fost victimă ușoară pentru tirul care străbătea noaptea, în viteză, pădurea. .................................................................................................................... Dino nu știu ce se întâmplă cu el, câteva zile. Când deveni conștient, lângă căpșorul său micuț văzu câteva mere pădurețe, căzute din copacul sub care se afla. Se întinse spre ele și începu să le ronțăie. “Ce bune sunt !„ își spuse puiul și adormi apoi fericit. Câteva săptămâni, fructele din pom i-au fost hrană îndestulătoare. Începu curând să se
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1483226780.html [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
contondente. Nu există orificiu pentru care să nu se fi specializat cineva. • Femeile sunt precum copacii. Cu cât sunt mai în vârstă, au mai multe inele. LIBERA EXPRIMARE • Unii sunt în pom și nu pot să coboare... Iar fructele sunt pădurețe. • Bărbații mint mai mult, dar femeile mint mai bine (int). • Ticăloșii se află în mijlocul, înăuntrul și în afara noastră... Când eu am venit, el a plecat" nu-i acelaș lucru cu " Când el a plecat, eu am venit". • Copilul e părintele
ZICERI (243/244) – 13 ALESE & LIBERTATEA DE EXPRIMARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1463874013.html [Corola-blog/BlogPost/379026_a_380355]
-
Organizatori: U.A.P din România | Galateea Contemporary Art Parteneri: Asociația UMA ED ROMÂNIA | Bogos Film *** U.A.P din România | Galateea Contemporary Art Calea Victoriei 132, București | Bucharest tel:+40(0)21 317 3814; +40(0)745 355 941 Mónika Pădureț - referent de specialitate | Gallery Reviewer Program galerie | Opening hours luni - vineri 12 - 20 | Monday - Friday : 12 pm - 8 pm galeriagalateea@yahoo.com www.galateeagallery.com/ http://galeriagalateea.blogspot.ro/ https://www.facebook.com/galeria.galateea/ Parteneri media: Radio România Cultural
EXPOZIŢIA SINCRONIC 2017 – PRACTICI COLABORATIVE ÎN ARTA CONTEMPORANĂ de IGOR MOCANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1484374745.html [Corola-blog/BlogPost/371604_a_372933]
-
un fel de fel de sare / ca delfinii cei din mare. (AmNS, 120). La „receptare“, trebuie să se țină seama și de schimbarea categoriei gramaticale de la substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
epica magna“ a lui Ion Neculce); b) a da seama / raportul (în fața eternității). Așadar, Poezia, ca și Făt-Frumos, protagonistul basmelor românești, nu trebuie să se abată din drumul ei, de la obiectivul / „ținta“ ei, să oglindească adevărul, să le spună celor „pădureți“ că sunt „verzi“ și „părelnici“, „la oile ovale“ să le zică, firește, „animale“ etc. Situându-se în orizontul cunoașterii metaforice, orizont ce „magnetizează“, trage după sine orizontul cunoașterii științifice, Poezia are menirea de „a sparge“ limitele, adică de a face
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
altcum decât cel al vecinului.” Vezi, să fie Unu' cu părul galben ca spicul, să-I picuri vopsea din ai' de nu se ia când va ploua! Și spinii din coroană să fie din rug, nu din agâț ori măr pădureț, de care cresc pe marginea drumului! Să nu fie nici prea mare nici prea mic la chip, da' lat în umeri și cu ochi neapărat privind la noi, spre pământ. Io, așa cred că o fost Iisus răstignit! D'apoi
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CIUBUCICĂ Ciurdarul de poveste A fost odată, nu prea de mult, a fost odată-n Rucăr un flăcăuaș cu păr netuns, cam mititean, ochii-n cătat de mere pădurețe, statu în drept, și-o minte în sclipici. Un piticit ce nu-și știa părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
dintre cele mai opulente abații ale Europei medievale poate fi numai ghicite sub răzoarele înierbate, așa cum îți imaginezi un câmp de bătălie, o arenă de galdiatori peste care au crescut corcodușii și ierburile sălbatice. Dintre cele câteva rotogoale de pomi pădureți, turnul alb se poate vedea de departe, ca un far fantomatic, punctează dealul, care se închide mai apoi cu indiferență majestoasa în codrii cărora nimeni nu le cunoaște cu adevarat istoria nici dimensiunile topografice. DE câțiva ani buni, Mărțina Herseni
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate." Arta încondeierii ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de ceapă sau măr pădureț, verdele din brândușe sau frunze, galben-verzui din laptele cucului, rămurele de salcie sau urzică. Rețetele sunt numeroase... Se pot deosebi două categorii
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de ceapă sau măr pădureț, verdele din brândușe sau frunze, galben-verzui din laptele cucului, rămurele de salcie sau urzică. Rețetele sunt numeroase... Se pot deosebi două categorii. A motivelor vegetale și a animalelor. Legende de Paște legate de încondeiere Originea ouălor roșii se pierde în
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
numai cultul morții, nu și cultul vieții, al soarelui. Dacă nu ați aflat încă - conform principiului entropiei - “mutația” genetică se face într-un sigur sens: de la superior la inferior. Așa cum un măr ionatan nu se poate altoi cu un măr pădureț (pentru că ionatanul moare), tot astfel nici noi, cele zece triburi din cele zece tari atlante, care aparțin de Atlanții din Carpați, nu vom putea fi “altoiți” cu genele lemurienilor, și nici măcar cu genele noului “barbar arian”, din matriarhatul walkiriilor lui
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1486573638.html [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]