261 matches
-
revoltei lirice românești”. Cu o voluptate a prefețelor incitante de care pare a se fi molipsit de la Baudelaire (celălalt idol francez, căruia îi va dedica ultimul său eseu, apărut postum, Baudelaire et l’expérience du gouffre), Fundoianu înșiră Cîteva cuvinte pădurețe cu vizibil accent avangardist. Dar dincolo de teribilismul unor afirmații de tipul: „Volumul de față aparține unui poet mort, în vîrstă de 24 de ani, prin anul 1923”, străjuiește, sub coaja autoironiei (permanenta sa lumină de veghe), o luciditate cutremurătoare, blecheriană
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
ceva din Secretul doctorului Honigberger. Adie și alte nuanțe familiare din expresii de monopol matein: vînătorile din bălți (Farul) se desfășoară ,sub pavăza nedeslușită a unei taine" sau din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de prin stînci. Corabia lui Sebastian (volum publicat postum) este, în egală măsură, un fals jurnal din timpul șederii în Berlinul Occidental și o Nef des fous cu deschidere atît spre poemul satiric al lui Sebastian Brant, cît
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
de iarnă (care e ca vara în acest an...!) și, la televizor, am văzut înduioșătoarea prezență la Bruxelles a Președintelui și Premierului, protagoniștii celor două roze revigorate din când în când cu suc de lămâie altoit cu zeamă de mere pădurețe. Emoție brutală, încât lui Ciprian Bălțoiu, trimisul special al TVR1, i s-a blocat un picuț microfonul, sau vocabularul, în momentele lipirii prăjituricii noastre la marea și dulcea turtă ,UE", în timp ce Domnul Președinte Traian Băsescu, la conferința de presă, era
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
mănăstiri din Europa de Est, pot fi numai ghicite pe sub răzoarele acoperite cu iarba, pot fi imaginate că un câmp de bătălie, sau ca o arenă de gladiatori peste care au crescut corcodușii și ierburile sălbatice. Dintre cele câteva rotogoale de pomi pădureți, turnul alb, recent renovat, se poate vedea de departe, ca un far, punctând dealul, colina care se închide mai apoi cu indiferență majestoasa în codrii cărora nimeni nu le cunoaște cu adevarat istoria nici dimensiunile topografice. De câțiva ani buni
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
an Paralelă 45 scoate pe piață o elegantă bilingva a celebrului volum Priveliști. În 1929 cînd apărea, Fondane era departe de starea sa din anii 1917-1923, perioada elaborării poemelor. De altfel, își exprimă clar poziția în prefață intitulată "Cîteva cuvinte pădurețe": "Volumul de față aparține unui poet mort". Aventură receptării Priveliștilor nu se oprește, însă, aici: poemele ostentativ descriptive vor genera aprecieri dintre cele mai contradictorii (Lovinescu afirmă în 1937 că este tradiționalist!). Cert este că acest volum a fost experimental
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
cum s-ar putea neglijă rolul fundamental al lui H. Brauner în descoperirea, formarea și lansarea, prin 1934-1935, a Mariei Tănase? Iar în 1935, însoțește la Londra, pentru un spectacol (care a dobîndit un grandios succes) echipa de calusări din Pădureții Argeșului. Și a mai revenit la Londra, în 1937, împreună cu Brăiloiu. Anii războiului au fost grei, ca evreu, H. Brauner abia găsindu-si un post de profesor de muzică la un liceu evreiesc, avîndu-i colegi pe Alex. Graur și Jacques
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
dimensiuni simbolice. În urmă contopirii cu pământul pe care-l iubește atât, fiecare parte anatomica se preschimba într-un element al cadrului natural: "Din capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă îl năpădesc cireși pădureți, pe dreapta îi ies pruni, pe pântece îl cotropește un zmeuriș, iar pe spate îl îmbălsămează un afinet. Trupul lui miroase acum a semănătura, a pădure rasă, a oale și ulcele, în vecii vecilor, amin". Grigore Ona, alias Krekor Parabellum
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
Primul - o dedicație „Lui Ion Minulescu, primul clopotar al revoltei lirice românești...[...]. Dedicația nu este una formală, poetul știa valoarea prieteniei și prețuia virtuțile unei asemenea atitudini - „Aceiași am rămas în prietenie, aceiași în admirație.” Al doilea text - Câteva cuvinte pădurețe - este mai mult decât o prefață a volumului. Datat Paris, 1929, este dedicat lui Claude Sernet. Începe abrupt prin accentuarea unei falii ce nu mai dă șansa legăturii, pentru ca să continue nu doar cu evocarea unui tărâm germinativ al poeziei, ci
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
continue nu doar cu evocarea unui tărâm germinativ al poeziei, ci și cu glisarea pe coordonatele unei surprinzătoare estetici a poeziei, o poetică de evidentă individualitate. Între timpul scrierii poemelor cuprinse în volumul Priveliști și timpul reflecțiilor din Câteva cuvinte pădurețe nu s-a scurs, pur și simplu, o vreme, un interval de câțiva ani, ci s-a modificat însăși percepția existenței în și prin timp, precum și relația existenței cu poezia. Cuvintele scrise de Fondane despre poezia lui Fundoianu au asprimea
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
plecat flăcăii de la Cioabă, aproape că era întuneric afară. Pe Lucache îl așteptau nu mai puțin de doisprezece inși ca să-l snopească. Lucache a mers pregătit la masă, având la el un băț lung și destul de gros din lemn de pădureț, cu multe cioturi ascuțite, numai la capătul de care-l ținea cu ambele mâini neavând cioturi. Când el a ieșit, cei doisprezece erau pe două rânduri așezați pentru a-l prinde la mijloc, iar când s-a văzut înconjurat s-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul, Sârba, Trilișești. Au existat și ateliere de cusut, împletit, unde se organizau și sezători. Directorii Căminului Cultural Buda au fost Gheorghe Toma, I. Lăzăroaia, Mircea Stătescu, Ioan Ciubotaru, Elena Rotaru. Până în 1964, la Bursuc activitatea culturală se desfășura în școlile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
situația v-o spun cu deplină sinceritate / poemele mele au duritatea pămîntului sărac / parfumul lor e duhoarea florilor căzute în șanț / au strălucirea lămpii afumate / gîfîie ca o roabă din secolul trecut / au gustul unturii de pește / au gustul fructelor pădurețe / au gustul vieții refuzate / poemele mele copii părăsiți în ploaie / poemele mele degete înghețate / poemele mele saci de zdrențe / poemele mele da poemele mele glorioase / dacă nu vă plac / suflați-vă nasul / și dați în ele cu pietre" (Poemele mele
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
tot pus-o de-o parte când eram în lagăr. Mai căpătam de la mecanicii ruși câte o așchie de pâine. Marmelada o puneam în cutia de conserve. Pe urmă, foamea ne-o încolțit rău de tot. Căutam jâr, alune, mere pădurețe, bureți... Dar ne era frică să facem foc... Aveam la noi o cutie de chibrituri, dosită tot de la mecanicii ruși. De toate acestea am făcut rost în cele vreo trei săptămâni de pregătire. Făceam foc în vreo râpă adâncă și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Au respectat cu sfințenie poruncile maicii starețe, care le spusese că vor fi în siguranță atâta vreme cât nu se vor vedea cu nimeni. "Oamenii buni" o să le aducă de-ale gurii. Trebuiau să se îngrijească să pună deoparte pentru iarnă mere pădurețe, alune, mure, afine, zmeură. Acestea trebuiau ținute pentru zilele când erau bolnave sau pentru zilele în care gerul îi împiedica pe "oamenii buni" să le aducă de mâncare. Sandei se obișnuise cu acest ritual, merindea adusă de oamenii pe care
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se obișnuise cu acest ritual, merindea adusă de oamenii pe care nu-i văzuse niciodată la față îi prisosea, încât strădaniile ei de a-și completa meniul zilnic se reduceau la o grămăjoară de alune și la una de mere pădurețe. Zmeura, murele, fragii le mânca în momentul în care le culegea. Se juca printre tufișuri, uitase să se mai teamă că cineva i-ar putea face vreun rău. De ani buni Sandei era stăpână pe colțul acesta de lume. Trăia
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
erau toate la locul lor... Și treaba și mâncarea și somnul veneau una după alta, ca la armată. Acum însă... Lasă, că ne-om învăța noi și cu asta. Vorba ceea: coteiul boierului s-o învățat să mănânce și mere pădurețe. Faci și tu cum o făcut țiganul... Da’ ce-o făcut țiganul, Pâcule? O vrut să vadă dacă măgarul lui merge și fără de mâncare. Și tocmai când se lăuda că merge doar cu apă, paie și bătaie, i-o murit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cel puțin, așa mi s-a spus; expresia asta nu mi-a fost niciodată de vreun folos. De ce să-mi fie? Acasă, la micul dejun, pentru ceilalți clienți ai pensiunii nu sunt, de fapt, decât „Musiu Mutră Acră“ și „Măru’ Pădureț“. Când, deodată, aici, în Iowa, imitându-i pe localnici, mă transform într-un veritabil gheizer de bună-dimineți. Atâta știu să zică toți cei ai casei - simt razele soarelui căzându-le pe obraji și acestea declanșează un fel de reacție chimică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am un IQ de o sută cincizeci și opt de puncte și încă polemizez cu autoritățile pe tema regulilor și regulamentelor! încă polemizez în legătură cu măsurile ce ar trebui luate! încă pun la îndoială legitimitatea comisiei de concurs! Da, mamă, „măr pădureț“, bine zis! „Mutră Acră“ e perfect, numai bine îi dai peste nas lui musiu Nas! „Domnul Hachiță“ - c’est moi! Iată un alt cuvânt despre care în copilărie am fost convins că e „evreiesc“. Hachiță. „Hai, dă-i ’nainte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a trimis scrisori cuneiforme", îmi șoptea, înfiorîndu-mi timpanul. Cufundarii încearcă să ne retransmită mesajul de acum trei milenii". Cum să nu-l fi crezut, dacă era atît de incredibil? Își împărțea cu mine toate comorile: penarul cu greieri cîntători, perele pădurețe cele mai bune, piatra roșie cu gust de sare, nucile din cimitir. Chiar și spinarea frumosului cal bălan. Știam cum e pe colină, vara, cu frumosul cal bălan, dinainte să-l fi citit pe Saroyan. Numai blocnotesul cu desene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de liceu romanțioase și le scriu unele altora în albumele lor intime. Autorul alunecă în reverii, închipuindu-și că are succes la femei frumoase ca niște zâne, cărora le sărută buzele „înmiresmate de toate fructele pădurilor“ (oare și de mere pădurețe? - întreb eu, Alex. Ștefănescu, iremediabil prozaic...). Uneori el își imaginează chiar că i se oferă două femei deodată, astfel încât nici nu știe pentru care dintre ele să opteze: „Privirea mea nu se putea hotărî ca să aleagă între cele două. Una
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Prutul, am umblat și desculți... ― Nu ne-ai spus ce ați mai mâncat când s-au isprăvit cojile de pâine uscată - l-a Întrebat Despina. ― Apoi, draga lui bunu’, era trecut de mijlocul verii, așa că pământul avea de toate. Mere pădurețe, corcodușe, mai găseam și câte un alun... Mergeam mai mult noaptea și ziua ne odihneam. Ocoleam orice așezare omenească, de frică să nu ne dea pe mâna autorităților... Totul a mers așa până Într-o seară... Ședeam În marginea unui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
privit cu blîndețe: - Ajunge zilei păcatul ei!" (Ionel Popii, O palmă de rîu și niște istorii vînătorești) O mărturie convergentă, îmbrăcată în haina versului, ne oferă Demostene Botez: încarcă șase gloanțe-n Winchester Și stă proptit de-un trunchi de pădureț în tăietura veche, lîng-un ster, Pe unde sînt copite de mistreț. E deasă țihla. Ochii lui veghează Pe scînteierea vie de zăpadă. Bătut acum de soarele de-amiază, Omătul cade năruit din zadă. Trosnesc crenguțe sub un fag înalt Și
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
murit la fel ca Laocoon/ și de fapt cuvintele versurilor mele/ nu erau cuvinte/ ci perechea mea de pantofi de duminică// Până când tata a vândut casa/ și eu a trebuit să fug în Ardeal.// Altfel decât un cal/ decât merele pădurețe/ și lubenițele cărnii mele/ am început să gândesc.// La douăzeci de ani am învățat să fiu singur.// Poezia e o motocicletă sub piele/ îmi spuneam.// Eu care înțelegeam totul prin metaforă/ sunt convins/ că nu mai e de așteptat mare
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
Arborete monumente ale naturii. Primul etaj se compune din plop alb, plop tremurător și plop cenușiu, iar al doilea etaj este format din stejar pedunculat, stejar brumăriu, frasin comun, frasin pufos. Diseminate se mai găsesc aninul negru, mărul și părul pădureț. Regenerarea naturală a stejarilor se produce cu dificultate Pentru toate speciile se vor folosi numai proveniențele locale; plantarea se va face în biogrupe, în funcție de condițiile microstaționale GRUPA ECOLOGICĂ 96 (GE 96) Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, rariști de stejar
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
la nivel de exploatație, precum populații locale de pomi fructiferi și arbori cum ar fi mărul, piersicul, prunul, corcodușul, zarzărul, caisul, cireșul, vișinul, gutuiul, nucul, stejarul, ulmul, teiul, salcâmul, glădița, paltinul, arțarul tătărăsc, jugastrul, pinul, sălcioara, castanul, dudul, porumbarul, părul pădureț. În cazul pajișilor permanente, se respectă această condiție specifică. [] B - să păstrez terenul acoperit în perioada 15 iunie - 15 octombrie în proporție de cel puțin 85%, din suprafața arabilă a exploatației, cu culturi agricole sau cu miriștea rămasă după recoltare
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]