115 matches
-
și pune în valoare texte mai puțin știute. Pe lângă intratele de mult în conștiința cititorului, ca să nu mai vorbim de specialiștii drămuitori ai valorilor, cum sunt Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca. La o proaspătă lectură, m-au asigurat că perspectiva ajunge a fi alta, mult nuanțată, cu surprinzătoare rotiri în jurul a ceea ce s-ar putea califica drept schemă, și pătrunzătoare adânciri ale atmosferei lăuntric umane, mult peste aprigul peisajului și al
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
se vedea, nici nu era bănuit și nici nu avea cineva inspirația să-l descopere, pentru că era înăbușit sub moloz, datorită acestei mediocrități industrioase a creației slaviciene din ultimii ani. Două aspecte biografice obturează și mai necruțător calitățile prozatorului din Pădureanca, Scormon, Gura satului, Moara cu noroc, Comoara sau din Mara. Cel dintâi e premierea de către Academie a romanului Din bătrâni, apărut în 1902. În 1903 lui Slavici i se acordă Premiul "Heliade-Rădulescu" împotriva lui Duiliu Zamfirescu, care candidase cu romanul
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară. Și aceasta nedreaptă, îndărătnica opinie se menține pînă tîrziu între războaie
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și cântă mai frumos chiar decât răposatul tatăl său. Și întotdeauna vorbește cumpănit, ca și cum ar citi dintr-o carte. (s.n.)5) Așa intra în lume eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim, de o inaugurare tipic slaviciană. Suntem invitați să observăm că începe Marea Lucrare. Se rostesc formulele sacramentale aparținând gintei. În altele, ca în Budulea țaichii, formula
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Apoi, cine citește cu atenție și fără prejudecăți opera validă a scriitorului încearcă surpriza de a descoperi că sub "cătușa etică" trăiesc cele mai năvalnice impulsuri erotice, care irump natural din adîncuri, rupînd zăgazurile și opreliștile convențiilor sociale. Eroii din Pădureanca sau Gura satului, Ana din capodopera Moara cu noroc sau Persida din extraordinarul mic roman Mara sînt exemple concludente care demonstrează că Pompiliu Constantinescu n-a avut întotdeauna dreptate cînd spunea că rigoarea morală "a dăunat viziunii creatoare a lui
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul"). Cu asemenea însușiri, aproape suprafirești, eroul se bucură, repet, ca în basme, de sancțiuni premiale deosebite. Însoțirea tinerilor de condiție socială deosebită devine posibilă. Dar idila nu este peste tot prezentă. În Pădureanca (1884), de pildă, stratificarea socială capătă forme ireconciliabile, conferind dramatism conflictului. Iorgovan, fiul de bogătan, nu poate trece peste condiția sa socială pentru a se căsători cu Simina, fată săracă, deși dragostea îi chinuie mistuitor. Iar Simina, deși îl iubește
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
înainte de Târgul internațional de carte „Lumea cărții” are loc festivalul „Lumea cărții în filme - festivalul adaptărilor cinematografice ale operelor literare”. ICR Praga în colaborare cu Arhiva de Filme din Cehia va prezenta la cinemateca pragheză filmele Glissando (regia: Mircea Daneliuc), Pădureanca (r. Nicolae Mărgineanu) și Duhul Aurului (r. Mircea Veroiu și Dan Pița). La cinematograful Atlas va avea loc lansarea filmului Bună! Ce faci? (r. Alexandru Maftei) în distribuție cehă, urmat de „Medalion - scenaristul Răzvan Rădulescu”: Hârtia va fi albastră, Moartea
România invitată la Târgul Lumea Cărţii de la Praga [Corola-blog/BlogPost/97229_a_98521]
-
De acum încolo, lumea ficțiunii lui Slavici are hotarele bine trasate. în interval de aproximativ un deceniu și jumătate, se succed cele mai bune bucăți ale autorului, într-o suită niciodată repetată mai tîrziu: Moara cu noroc (scrisă în 1880), Pădureanca (1884), Vecinii II (1892), Mara (1894). Volumul Novele din popor (1891) și volumele de Novele (1892-1896) cuprind esențialul moștenirii lui Slavici și marchează maturizarea spectaculoasă a prozei românești. După afirmarea ca prozator al lumii ardelene, Slavici își manifestă dorința, poate
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
întîmplarea e noroc ori nenorocire, și nimeni nu știe dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-și pune în gînd. Busuioc însă, bogătoiul, era om care știa ce voiește" (Pădureanca, 1884). Dacă "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmplărilor, dacă cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj, cel mai bun prieten al lui Huțu, eroul principal, "vocea" din Pădureanca ori cea din Mara ("A
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
om care știa ce voiește" (Pădureanca, 1884). Dacă "vocea" din Popa Tanda este cea a unui martor anonim al întîmplărilor, dacă cea din Budulea Taichii este vocea unui personaj, cel mai bun prieten al lui Huțu, eroul principal, "vocea" din Pădureanca ori cea din Mara ("A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tînără și voinică și harnică, și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc") nu mai poate fi determinată cu aceeași precizie: pe măsură ce
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
dimensiuni neobișnuite, narațiune ce ar putea fi numită "microroman", ca număr de pagini, dacă toate celelalte trăsături stilistice ale ei n-ar împinge-o hotărît în aria nuvelei. Așa au laut naștere capodoperele Biedermayer intitulate Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, Vecinii, Mara. Spunînd că aceste narațiuni se plasează în aria nuvelei, ne referim la structura de bază a povestirii, la personaje, la finalitatea scrierii: toate aceste elemente și altele încă ne arată că Slavici a adaptat subtil formula basmului, cea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
modest și mai neajutorat, care însă ajunge apoi în fruntea satului. Budulea, eternul om bun și naiv, crede ferm în destinul băiatului său; Lică din Moara cu noroc e ființa malefică oricînd capabilă să comită crime pentru cîștig; Simina din Pădureanca personifică femeia fascinantă și îndrăgostită fără noroc; Paraschiv Ciulic din Vecinii sau Mara - pe zgîrciții incurabili. Toate personajele lumii lui Slavici se împart în buni și răi. Ca și în basme, verosimilul situațiilor contează destul de puțin, căci acțiunea se îndreaptă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
sine. Anotimpurile, muncile agricole, mecanica imuabilă a vremii bune alternînd cu vremea rea condiționează direct întîmplările. în Moara cu noroc, schimbarea anotimpurilor marchează schimbarea stării de spirit a eroilor, calendarul creștin ritmează acțiunea pînă la Paștele tragic din final. în Pădureanca, existența personajelor nu poate fi separată de muncile agricole, de ciclul natural care le obligă să reacționeze, uneori dramatic. Calendarul creștin punctează întîlnirile, despărțirile și conflictele îndrăgostiților din Mara, după cum momentul culminant al verii explică finalul nuvelei Vecinii. Povestirile lui
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
importanța extraordinară pe care dialogul și procedeele dramatice le dobîndesc în narațiune. Scenele cruciale din marile nuvele se rezolvă în dialog, în înfruntările spectaculaose dintre Ana, Ghiță și Lică - în Moara cu noroc -, dintre Simina, Șofron, Iorgovan și Busuioc - în Pădureanca -, dintre Mara, Trică, Persida și Națl - în Mara etc. Lecția lui Stifter a fost asimilată, dialogul concentrează esența acțiunii, nuvelele pot fi considerate piese de teatru, drame cu final imprevizibil. O bună parte din discursul autorului, din textul asumat de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
pentru că din mîna ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el din cînd în cînd peste snop la dînsa, și așa vorbesc pe neauzite și se înțeleg unul pe altul" (Pădureanca). Față de cultivatorii prozei de artă, Slavici propune un limbaj lipsit de strălucire, dar extrem de bogat, denotînd o cunoaștere a lumii țărănești pe care puțini prozatori au avut-o. Impresia generală este cea de limbaj bolovănos, cu toate că de mare varietate; imediat
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
pe arta perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă a unui dramaturg. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon, O viață pierdută) pînă la capodoperele Budulea Taichii ori Pădureanca, structura nuvelelor ascultă de un echilibru intern desăvîrșit, pentru că toate demontează, în progresie lentă, abia perceptibilă, înaintarea inexorabilă spre finalul dramei. O schemă geometrică de mare rigoare, în cadrul căreia se agită pasiunile umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mereu instabil, mereu fragil al eroilor. Moara cu noroc consemnează șovăielile continui ale cîrciumarului Ghiță, care nu se poate hotărî nici pînă în ultima scenă ce atitudine să ia față de Lică, cum să o scoată pe Ana din triunghiul infernal. Pădureanca măsoară reticențele Siminei și ale lui Iorgovan, care se iubesc cu pasiune destructivă, dar care, tocmai din cauza unei prea mari iubiri, nu pot rămînea împreună. Mara reia prin Persida și Națl aceeași dilemă erotică, însă cu fundal diferit. în marile
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se impune în defavoarea comentariului. Chiar atunci cînd există pasaje de aparență statică, autorul le inoculează un sentiment misterios și difuz, sugerat prin toate frazele. Atmosfera de încleștare sufocantă, de eros dureros și de obsesie permanentă a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în lat
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
pusă-n margine de drum, se pune-n două labe, se uită ca o păpușă isteață împregiur și iar - vîșc! intră la adăpost. în vîrful cumpenei de la puț șade o cioară pribegită și cîrîie din cînd în cînd a pustiu. (Pădureanca). Astfel continuă desfășurarea acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește și totul are un aer hieratic, de basm străvechi
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
puț șade o cioară pribegită și cîrîie din cînd în cînd a pustiu. (Pădureanca). Astfel continuă desfășurarea acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește și totul are un aer hieratic, de basm străvechi. În suita marilor nuvele ale lui Slavici, Mara marchează cea din urmă capodoperă. Procedeele stilistice proprii autorului își dau aici întîlnire pentru ultima oară. Din păcate, compoziția
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
și după importanța pe care o capătă personajele feminine. Dacă în Popa Tanda sau în Budulea Taichii femeile fac doar figurație, începînd cu Scormon ori La crucea din sat tinerele fete posedă deja o personalitate acaparantă. Capodoperele Moara cu noroc, Pădureanca ori Vecinii nu pot fi concepute fără personajele centrale Ana, Simina și Agata; totul merge progresiv pînă la Mara, într-un fel de apologie literară a feminității. Talentul de a surprinde psihologia feminină dă întreaga măsură a capacității autorului de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Victor Iliu, la proiecția filmului La „Moara cu noroc”, va fi lansat și volumul monografic al profesorului Nicolae Cabel, dedicat marelui regizor. Astfel, sâmbătă, de la ora 18:00, va fi proiectat filmul "Pădureanca", de Nicolae Mărgineanu. Vor fi prezenți la proiecție regizorul Nicolae Mărgineanu și actorii Victor Rebengiuc și Manuela Hărăbor. Duminică, de la aceeași oră, va fi prezentată pelicula "Flăcări pe comori", de Nicolae Mărgineanu, iar luni, de la ora 18.00, vor fi
Filme româneşti din ultimii 60 de ani, proiectate la Muzeul Ţăranului Român by Ambrozi Ioana () [Corola-journal/Journalistic/81131_a_82456]
-
22:45 Undeva la Palilula (2012), de Silviu Purcărete, 145 min. Sâmbătă, 15 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Pădureanca, de Nicolae Mărgineanu ora 21.00, curtea interioară Concert Taraful de la Mârșa Duminică, 16 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri Spectacole pentru copii, curtea interioară 14.00 Una este luna
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
de diferit de ceea ce mă așteptam să văd, având în minte un spectacol anterior. În cinematograf, unde tehnica prim-planului devoalează mai repede personalitatea actorului, astfel de performanțe sunt mai rare. Și totuși, puneți alături chipurile lui Victor Rebengiuc din "Pădureanca", "Moromeții", "Balanța", "Niki Ardelean, colonel în rezervă" - roluri de maturitate, când "masca actorului" pare fixată definitiv - și veți constata o uluitoare schimbare a fizionomiei și a înfățișării generale, nu doar a jocului ca atare. Toate acestea se produc fără aportul
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
Șerban Ionescu a avut și o intensă activitate cinematografică. În 1980 regizorul Mircea Mureșan i-a încredințat ceea ce a fost considerat rolul vieții sale: Ion, în filmul "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii". A mai jucat în numeroase producții, precum: "Horea", "Pădureanca", "Furtună în Pacific", "Mircea", "Șobolanii roșii", "Meurtres par procuration Proxy Murders/ Meurtres par procuration", "Al matale, Caragiale", "Pacala se intoarce", "Om sarac, om bogat". În ultimii ani a jucat în filmele: "Umilință" (2011), "Websitestory" (2010), "Dincolo de America" (2008), dar și
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]