487 matches
-
format din apa zăpezilor de pe munte ce se topeau primăvara, se auzea o hărmălaie mare.. - Cine să fie și ce să fie oare?? se întrebau nedumeriți unul pe altul, Moș Timpul și soața sa Soarta, ce-și aveau casa aproape de păduricea din zăvoi. Apoi, și-au dat seama, și fără să mai pregete, s-au îmbrăcat în fugă, și au plecat înspre palatul Iernii, pentru a-i pune sfârșit de domnie, cel puțin pâna la anul viitor, luând cu ei și
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
îl aduse cât mai aproape de cuptorul ce dogorea în foc continuu. Un val de căldura îi cuprinse pulpele și sânii, stârnindu-i o dorință violentă și febrilă de a fi penetrată de acest impetuos zburdalnic cu poftă de joacă, prin păduricea mătăsoasă din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându-și poziția, atacă curajoasă reduta, urcând călare peste trupul său atletic, încercând cu dibăcie să dirijeze inamicul pe poarta a cărei cheie o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă să-și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
Am pornit dimineața de noapte, cu pas domol. Dacă Dealul e chiar deasupra de sat, bănuiam că Deluțul e undeva mai la vale. De unde să visez că, pe Tărâmul Celălalt, logica noastră n-are niciun sens? Din Deal, pe Dâlma Păduricii, până-n Deluț am urcat aproape un ceas. La coliba lui Culiță Dănilă, iarba era de-o palmă, numai lăptucă și trifoi. Am tunat pe-nserat. Oile erau atât de sătule că râgâiau. Se lăsau la vale greoi, legănându-și, gâfâind, burțile
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
fi, Zeu sau pămîntean?! Cînd zeii se împreunau cu muritoarele, se nășteau semizeii. Mama Florei a apărut brusc de după un copac. Cucu-bau! a făcut ea, speriind-o pe Estera și rîzîd cu lacrimi de încîntare. Ce faci, femeie, singură prin pădurice? Trimiterea era insinuantă, “pădurice” fiind simbolul acelei găuri flămînde dintre picioarele ei, care suferea din lipsă de bărbat. Era văduvă și obsedată de imaginea unui bărbat care s-o macine noapte de noapte. Avea, din această cauză, obsesii sexuale. Femeia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
Cînd zeii se împreunau cu muritoarele, se nășteau semizeii. Mama Florei a apărut brusc de după un copac. Cucu-bau! a făcut ea, speriind-o pe Estera și rîzîd cu lacrimi de încîntare. Ce faci, femeie, singură prin pădurice? Trimiterea era insinuantă, “pădurice” fiind simbolul acelei găuri flămînde dintre picioarele ei, care suferea din lipsă de bărbat. Era văduvă și obsedată de imaginea unui bărbat care s-o macine noapte de noapte. Avea, din această cauză, obsesii sexuale. Femeia auzise zvonurile legate de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
lor, ba chiar și o alifie vietnameză, cu miros de camfor, care mai tăia cheful țânțarilor să-și arate tandrețea față de pielea noastră. Ziua nu erau prea periculoși și numeroși, căci stăteau ascunși prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul[xv] ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat. Cum nu-mi permiteam să rup forfacul, vrând-nevrând, trebuia să traversez înot canalul și să-mi recuperez cârligele. Nu același lucru i se întâmpla și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
amenințător ? 93. Știați că ... a existat o specie de cal care avea mărimea unei pisici de casă ? 94. Știați că ... în munții Gara-Taz (Kazahastan), într-o peșteră care se află la 160 de metri adâncime, a fost gasită o neobișnuită pădurice de brazi ? 95. Știați că ... dacă ai călători de la un cap la altul al galaxiei noastre, Calea Lactee, cu viteza luminii, ți-ar trebui 100.000 ani ? 96. Știați că ...simțul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_prezinta_stiati_ca_sergiu_gabureac_1354922730.html [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
2011 Toate Articolele Autorului Rugă Orizonturile vaste - lumea viselor fantaste: basme - zânele și zmeii ce vrăjesc toți prichindeii Fă-ne, Doamne, iar copii iubitori de jucării într-un secol cenușiu - cuibul viselor pustiu; Să jucăm din nou arșice, hoinăreli prin pădurice, să ne dăm cu săniuța, și în leagăn, huța-huța; O cafea, neapărat, “fincă” ne-am emancipat o țigară, “n-o fi foc”- arsă până la chiștoc! Poezie și nu proză bântuită de nevroză - fără leac de supărare, hai la veselie mare
RUGĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355679_a_357008]
-
plângând. Căci plâng viorile pe strune Și-și cântă dragostea și dorul Sau murmură o rugăciune Și trag peste dureri zăvorul. Arcușul trage peste suflet O dâră ca o cicatrice Și lasă cioturi și un urlet De vânt nebun prin pădurice. Mă ning petale de cais Și se preling, agonizând, Iar visu-mi moare, interzis, Rămâne vis, în somn, în gând... Referință Bibliografică: Când plâng viorile pe strune / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016
CÂND PLÂNG VIORILE PE STRUNE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460476618.html [Corola-blog/BlogPost/381651_a_382980]
-
scrisul lui este total opus firii lui. Și de atunci am mai comunicat prin e-mail sau pe skype. Nu bănuiam că la plecarea din Hamilton către Cleveland cei doi soți plănuiseră să mă găzduiască în minunata lor casă dintr-o pădurice, prin care se plimbă nestingherite căprioarele, sau aleargă jucăușele veverițe. Împreună cu fiii lor sunt plecați de 20 de ani în SUA. Amândoi sunt absolvenți ai Facultății de Fizică din Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai. S-au integrat din prima zi în societatea
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
mai departe de noi, parcă să nu ne tulbure contemplația asupra suprafeței de apă neclintite. Nicio adiere nu tulbura oglinda lacului. Iar broscuța țestoasă, pe care o văzusem anterior, parcă se răzgândise și nu mai ieșea la suprafața apei. În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu vitele am plecat/Sus în munte la pășune,/Că-i o iarbă de minune./ După ce s-au
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în jurul bustului, Săndica sări din pat ca o felină, scoțându-și în relief frumoasele sale forme, ieșite parcă din mâinile lui Michelangelo, cu sânii săi zvelți, împungând aerul cu antenele mugurilor ridicați ca niște cornițe. Șoldurile sale sculpturale, decorate cu păduricea castanie și cârlionțată, se repeziră spre el. Cu o mână trase de capătul prosopului legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391960704.html [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
lor, ba chiar și o alifie vietnameză, cu miros de camfor, care mai tăia cheful țânțarilor să-și arate tandrețea față de pielea noastră. Ziua nu erau prea periculoși și numeroși, căci stăteau ascunși prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat. Cum nu-mi permiteam să rup forfacul, vrând-nevrând, trebuia să traversez înot canalul și să-mi recuperez cârligele. Nu același lucru i se întâmpla și lui
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
îl aduse cât mai aproape de cuptorul ce dogorea în foc continuu. Un val de căldura îi cuprinse pulpele și sânii, stârnindu-i o dorință violentă și febrilă de a fi penetrată de acest impetuos zburdalnic cu poftă de joacă, prin păduricea mătăsoasă din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându-și poziția, atacă curajoasă reduta, urcând călare peste trupul său atletic, încercând cu dibăcie să dirijeze inamicul pe poarta a cărei cheie o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă să-și
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât se poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce îi astâmpărau foamea și setea, într-o oarecare măsură. Și cum ședea el acolo pe o piatră de lângă drum pusă
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
și cuminte Să mă-nsoțească El mereu. Ești aici cu-adevărat! Când ai apărut în prag ? Minunat, nu m-ai uitat! Te iubesc și îmi ești drag. ACASĂ, ÎN CĂSUȚA MEA... În căsuța mea frumoasă Dintr-un sat de munte Lângă păduricea deasă Trăiesc doruri multe. Focul arde calm în sobă Tare-i cald și e bine! Iar masă sunt bucate Mama-i lângă mine. Bunicul și bunicuța Și al meu frate drag S-au ivit cu voioșie Veseli, calzi, în prag
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
se perinda prin fața,în mii de culoriDin cătănie și vară și iarna.Trec tinerii grăbiți pe alee,doi câte doi... XVII. VISURI SPULBERATE, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1761 din 27 octombrie 2015. VISURI SPULBERATE Se aud în pădurice pe sub poale de aluni, Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni. Câmpuri verzi cu viorele sunt călcate de hăitași Triluri lungi de pasarele alungate de gonași Și tot freamătul din codru,se oprește un moment, Chiar și inima de lotru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
mândră față că un astru. Din ochi mari ,timizi,curg iată! boabe mici de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de măgheran. Față-n fata-nfunta soarta,un vânat și o domnită, ... Citește mai mult VISURI SPULBERATESe aud în pădurice pe sub poale de aluni,Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni.Campuri verzi cu viorele sunt călcate de haitasiTriluri lungi de pasarele alungate de gonasiSi tot freamătul din codru,se oprește un moment,Chiar și inima de lotru stă la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
a fost mult mai bine că nu arătam ca un turist american! Cel mai bun mijloc de orientare este harta liniilor de metro, cea turistică fiind greu de realizat la o încrengătura de așezări rurale, mereu extinsă printre parcuri și pădurici. Străzile nu sunt nici radiale (ca la Washington), nici sub formă de intersecții cu unghiuri drepte (ca la New York). Există o continuă “șerpuire”, în care adesea te trezești în locul de unde ai pornit! Trebuie să fii foarte atent pe cine întrebi
AVENTURI LA NEW DELHI – FRAGMENT DIN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dan_mihai_stefanescu_1475517939.html [Corola-blog/BlogPost/362525_a_363854]
-
Și întrucât obiceiul lor național nu îngăduie să aibă veceuri, tot centrul pute a urină”. În primăvară, l-am avut oaspete pe unul dintre cei mai mari sculptori și poeți ai lumii, Vincenzo Bianchi. După ce i-am arătat italianului câteva pădurici și niște terase de la periferia orașului, marele artist - sculptura Noul Icar din fața Consiliului Europei îi aparține - m-a rugat să-i arăt piața San Marco a Chișinăului. Care piață e pentru noi „Sfânta sfintelor”? Desigur, Piața Marii Adunări Naționale. În
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1463138518.html [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]