48 matches
-
cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou, etc. Toate acestea și altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăție, stând tare în credință. Pentru cei credincioși, Mucenicii sunt creștini aleși, luminați de Dumnezeu, pentru a duce lupta împotriva păgânătății și a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor și în clipele când sunt puși la încercările cele mai sângeroase, Mântuitorul îi luminează cu puteri dumnezeiești care le ocrotesc trupul împotriva suferințelor. Deci, cei de față, văzând chinurile de moarte prin
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
-n Creștinare ; Să se ferească de sânge, de sugrumări și desfrânare ! Celor din Antiohia, Sila le-a dus o Scrisoare, Spre a ține Legea Nouă și bună îmbărbătare ! Cu Pavel a fost la Derbe, la Listra și în Siria Creștinând păgânătatea, până în Cilicia ! La Listra, Pavel l-a luat pe Ucenicul Timotei În Macedonia. 'n Filipi, au fost prinși și-nchiși toți 3... Cu picioarele-n butuci, loviți și-n chinuri torturați Printr-un cutremur ce-a rupt ușa, de Cer
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438323675.html [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
Părinți o numesc cumpătare, dar este cam același lucru. Obiceiurile Domnului Iisus Hristos sunt perfect echilibrate și duc la mântuire. “Căci Harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie” (Tit 2, 11-122). Cel mai puternic obicei fiind acela de a iubi necondiționat orice ființă, indiferent de păcatele pe care le are și orice
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării Domnului și cu Ziua Eroilor, a lucrat Dumnezeu în
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465211661.html [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
mică ca o inimioară însângerată formau chipul aceleia ce fusese Doamnă a Țării Moldovei, a înverșunatei catolice de la începutul domniei, a aceleia ce pentru liniștea fiilor săi se aliă cu mai marii puterilor Europene. Pentru ea, osmanlâii erau birul și păgânătatea. Cu privirea dusă departe, spre țărmuri necunoscute, cu gândurile abătute, principesa oftă ușor în mersul forțat al carului tras de cei zece robi moldoveni ce cutezaseră a lupta împotriva marelui împărat al lumii, Mahomed al patrulea. Copitele cailor și roțile
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: ” S-a-ngrozit păgânătatea de vestitul nostru Ghiaur. ” 1877 Iar se clatină hotare și-i sânge Dunărea-n vad, Pier oștirile păgâne, nimicite-n valuri, valuri cad. Tot Coranul se-nspăimântă de a gheurilor cruce, Ca o zdreanță, Semiluna se năruiește și se duce... 1918
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi, și care în însingurarea lor de păgânătate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la creștinii însingurați de azi, pierduți în necredința de acum și pe care, uneori, trebuie să fii duhovnic ca să-i descoperi, această predanie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
la Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena În miezul primăverii, în fiecare an la data de 21 mai, Dumnezeu a rânduit ca Biserica să prăznuiască pe cele două mlădițe pline de seva Duhului, pe mărgăritarele Bisericii, pe luminătorii și risipitorii păgânătății, pe cei întocmai cu Apostolii cinstiți și lăudați, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Altfel spus, prin acești sfinți, care în acest an - 2015, sunt pomeniți odată cu Praznicul Înălțării Domnului și cu Ziua Eroilor, a lucrat Dumnezeu în
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432032586.html [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Podul din piatră simbolizează bătălia de la "Podul Înalt", din 10 ianuarie 1475, dusă de Ștefan cel Mare împotriva turcilor. Crucea de aur dominând semiluna reprezintă victoria creștinătății contra păgânătății. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255923_a_257252]
-
ce unire are întunericul cu lumina?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 176) „Auziți, ortodocșilor, și nu vă amestecați cu ereticii! Ascultați păstorilor și vă cutremurați și nu tăceți, ci mărturisiți vicleșugul păgânătății lor. Nu dați loc diavolului, nu lăsați ușă lupilor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 177) 105 Fuga de învățăturile eretice, ucigătoare de suflet „... să fugim de învățăturile care ne vatămă, ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1480 și august 1481, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Vilna, unde se afla regele Poloniei. Domnul solicită liberă trecere pentru solii lui prin Polonia și Lituania ca să meargă la Moscova. Solii trebuiau să-l informeze pe rege „despre păgânătate, despre turci, cum aceștia se întăresc împotriva creștinătății și cer de la Ștefan voievod să le dea drumul spre țara Craiului”. În ce-l privește pe Ștefan, solul trebuia să reproducă cuvintele lui: „Ce-am putut, am dat și eu în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la Războieni. Ștefan cel Mare îl încunoștința pe Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea, iar din trei părți se numesc creștini, dar mie îmi sunt mai răi ca păgânătatea”. Păgânii erau turcii și tătarii, dar în anii 1475-1477, Ivan al III-lea se afla în conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare îl încunoștința pe Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea, iar din trei părți se numesc creștini, dar mie îmi sunt mai răi ca păgânătatea”. Păgânii erau turcii și tătarii, dar în anii 1475-1477, Ivan al III-lea se afla în conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur și era aliat cu tătarii din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceleași relații frățești, așa cum au fost între cnejii Litvei și strămoșii săi. Fără să pomenească ceva în legătură cu incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva creștinătății”. De aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva creștinătății”. De aceea, îl roagă pe marele duce să stăruie pe lângă frații săi, regele Poloniei și regele Ungariei, și pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea voastră împreună cu ei. Și să dea Dumnezeu ca creștinătatea să nu se clatine și să nu piară în zilele milostivirii voastre”. Invocarea pericolului reprezentat de păgânătate se poate să fi fost și un avertisment subtil, dacă ținem seama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe lângă alți prieteni ai săi: „ca toți să-și întoarcă fața spre păgânătatea și milostivirea voastră împreună cu ei. Și să dea Dumnezeu ca creștinătatea să nu se clatine și să nu piară în zilele milostivirii voastre”. Invocarea pericolului reprezentat de păgânătate se poate să fi fost și un avertisment subtil, dacă ținem seama de faptul că Ștefan avea un tratat de pace cu Poarta. Poate să fi fost și numai un îndemn la unitatea creștină, care se putea realiza și prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Soliile dintre Suceava și Vilna nu s-au soldat cu încheierea unui tratat, datorită, poate, și influenței exercitate de Ivan al III-lea. Ștefan, având un tratat cu turcii și unul cu polonii, se afla deocamdată la adăpost dinspre partea „păgânătății”. În timp ce se duceau tratative cu Moscova, la 18 aprilie 1492, Conventul de la Mănăștur îi întărea lui Ștefan cel Mare, la porunca regelui, stăpânirea asupra celor două cetăți din Transilvania împreună cu satele din jur. De data aceasta se arăta că dania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt, și toate părțile Apusului, și țările italiene, se unesc și se pregătesc și ar vrea [să meargă] împotriva păgânilor. Și bine ar fi ca și tu cu creștinii să ai pace și împreună cu toți domnii creștini să stai împotriva păgânătății.” Apusenii și regatele creștine, vecine Moldovei, nu vor reuși să organizeze un front de luptă comun antiotoman. La 13 mai 1501, regele Ungariei anunța că va porni împotriva turcilor alături de venețieni și de Sfântul Scaun. Practic, nu s-a realizat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O istorie mitică a instrumentelor muzicale de veche tradiție ar aduce lămuriri necesare. Din păcate, lipsește. Oricum, dacă ne conducem doar după ce „se vede”, muzica bisericească bizantină nu a reținut-o spre folosință și nici alt instrument muzical din inventarul păgînătății. A preferat vocea omenească, mai potrivită pentru imnuri și laude, podobii și cîntece aleluiatice. Așa că lira a rămas izolată în trecut, creîndu-se prejudecata că poate fi văzută numai în brațele lui Apolo ori ale lui Orfeu. În schimb, fluierul n-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
artă, francezii sunt un popor lipsit de inventivitate proprie, de fantezie creatoare. Literatura lor de o claritate fără adâncime, de o grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată strălucire formală, exercitată pe un fond de păgânătate antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai tipic al neoclasicismului, fără nota decadentă, e Duiliu Zamfirescu, poetul Imnurilor păgâne. Titlul spune prea mult față de luminoasele și cadentatele evocări ale Italiei romane și ale Greciei clasice. E o păgânătate mai mult peisagistă. când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a unui suflet sănătos și bărbătesc. O singură dată poetul își dă în petic și devine neopăgân, ca la Paris. E în oda Către Cleobul. Toată nomenclatura de rigoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
va exemplifica și figura monarhului în stare să îi covârșească prin înțelepciune pe supuși și pe vecini), marele stăpânitor, regele regilor (făptuitor al celebrei „judecăți”, pe care Învățăturile... o rețin), îndrăgindu-i, când se apropia de senectute, pe idolii unei păgânătăți detestabile și aflate sub interdicție divină: „Iar Solomon să află cu dânsele în curvie multă și-n toată necurățiia. Deci, deaca îmbătrâni Solomon, atât îi întoarseră muerile inima de cătră Dumnezeul lui Israel cătră dumnezeii lor, cât nu era nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cu semenii mei și cu mine însumi. După scurt timp, călugărul a plecat la Domnul, învăluit de o tainică pace; pace pe care numai Domnul și Mântuitorul lumii o poate da. 102. Păcatul și durerea Se istorisește că, pe vremea păgânătății, într-o zi au venit înaintea Zeului cel Mare, Păcatul și Durerea, care se certau necontenit. Zeul le porunci să se potolească, dar nu-l ascultară. Atunci Zeul porunci unui slujitor să aducă un lanț greu de aur bătut cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe măsură ce acesta avansa cu recitarea, silueta lui ne părea tot mai mare iar glasul lui ne aducea în suflet și în ochii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
încredințează nu numai tot ce au mai scump, ci și pe ei înșiși; oamenilor nu le pasă ce păstor le este dat dacă îndatoririle clericale se reduc la formalități sau la îndeplinirea ceremoniilor de cult, asemănîndu-se chiar străvechilor Sacerdoți ai păgînătății 140; cînd elementele acelei religii care te învață să-l cinstești pe Dumnezeu în spiritul adevărului au ajuns în acest stadiu nu este greu ca poporul să se supună la primirea cu indiferență a oricărui păstor care îi este impus
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]