3,151 matches
-
închide niciodată în propria "ferecătura" de vorbe alese. Ion Negoitescu vedea o constantă a poeziei lui Ursachi în aplecarea asupra facerii poeziei înseși, a misterului ei formal, a deconspirării cuvîntului și a legilor elaborării. Vorbea în acest sens despre gesturi păgîne și ostentație hieratica, despre un histrionism al ornamentului de sorginte alchimica. Toate acestea, deși există cu siguranță în multe dintre poeziile lui Mihai Ursachi, nu ajung niciodată să sufoce naturalețea, umorul care de multe ori cîștiga bătălia cu filosofia. Nu
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Clipa când îl izbește pe pastor cu mânerul pistolului în mâna încătușată de cealaltă... când ridică pistolul și o rază a crepusculului de aramă se răsfrânge în fierul armei și în cătușe, ca un paloș de foc... Un Crist negru, păgân, instinctual, blasfemator, invers decât Cristul albilor, numai iubire de aproapele. Un Crist sălbatic ce săvârșește răul cu voluptate... cu ceva inexprimabil, ținând de indiferența zeilor. Și moartea este un triumf. Însă unul, tot negru, și care desfide morala creștină. Un
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
a pierdut fiii să mă menționeze în rugăciunile ei dintr-o biserică de lut, iar asta s-o aflu chiar de la fiii ei. Mi-am dorit să-mi fac cruce când aud cuvinte murdare. Mi-am dorit să tolerez rămășițe păgâne în ritualurile sătești, pledând împotriva Curiei. Mi-am dorit să mă ocup de afaceri imobiliare secrete ca agent al unor miliardari anonimi fără vârstă. Mi-am dorit să scriu frumos despre evrei. Mi-am dorit să fiu împușcat printre basci
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
sacrului, afirmă Rudolf Otto), transcendentul evită manifestările intolerante, excomunicatoare în relația cu larga, îmbietoarea varietate a înfățișărilor imanentului. Nu dislocări, ci integrări, nu confruntări, ci armonizări, nu exclusivisme ci complementarități sînt mișcările tactice ale poetului pe planul său sufletesc. Atitudinea păgînă și credința creștină se conciliază în adorația Totului, amestec al contrariilor ce-și descarcă tensiunea provocatoare de sciziuni morale și speculative într-o satisfacție a concordiei ultime, rezultantă a Creației solidare cu ea însăși. Măreața unitate a peisajului universal, în
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
doar sentimentele tulburi, acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai apt a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
multe ori, pur și simplu niște pietroaie, așa cum în țările civilizate pictorii, sculptorii, artiștii abstracți în general se silesc să desfigureze, ori să nonfigureze realul... Tinerii veniți la Comuniune beți-turtă fiind Ziua maximei lumini, Sf. Johannus, solstițiul de vară, sărbătoare păgână transferată.
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
obraji. Atunci, deși, Într-un fel, caraghioasă, mi s-a părut a fi și mai copil, dar și mai frumoasă. Am zâmbit discret. - Stai, ce crezi că scapi? Te mânjesc și pe tine! Nu m-am opus. „Un ritual vechi, păgân, sau o chestiune venită din timpurile noastre, semn al Încreștinării?” - am vrut să Întreb, Însă m-am abținut. Nu cred că cineva din cei prezenți ar fi putut să-mi răspundă ca la carte, iar de păreri, de vorbe de-
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru tălmăcește în viziune proprie - amestec abil de medievalism și modernitate - doctrinele politice occidentale, pe care le atribuie valorilor creștine opuse "tiraniei păgâne", dar toate acestea maschează de fapt refuzul de a urma "soluția cantacuzină", deci a unei angajări fățișe de partea austriacă. Consecvent, Brâncoveanu va reacționa la fel și spre sfârșitul domniei, când Dimitrie Cantemir trece de partea rușilor: "...au făcut multe
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cercetărilor lui Eliade nu regăsim urme nici ale antiiudaismului, nici ale anticreștinismului... Eliade a valorizat rolul profetismului și mesianismului În iudaism... a insistat asupra valorizării istoriei În iudeo-creștinism, ajungând la o teologie a istoriei... Departe de a fi un arhetip păgân, conceptul de homo religiosus este fundamental pentru știința religiilor”. O afirmație mărturisitoare pe deplin privind trei termeni- naționalism, legionar și antisemitism -, intrați În referințele sale biografice, identificăm În Jurnal, la data de 9 mai 1969. Este vorba despre o conferință
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
face loc perspectiva elenă a Nordului, opusă celei biblice, care certifică zona în cauză drept un tărîm al înțelepciunii și rafinamentului. Peisajul descompunerii și al morții face loc unuia al resurecției, al vitalității bucuroase, dansante, într-un cadru de liturghie păgînă. E interesant de urmărit tranziția de la primitivitatea agonică, precum un simptom al ruinării răspunzînd în haos, la o primitivitate salutară, mărturie a unui Paradis sălbatic, înzestrat cu asprimi inaugurale. Crepusculul mitului edenic se preschimbă, grație acestei developări, într-o stare
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
fost greu deloc, desigur, să aflu, ulterior, data dărâmării statuii, și, eventual, s-o fi trecut în articolul de față. Totuși, ceva... un soi de tabù... (cum nu poate exista o dată a nașterii sau dispariției de pe pământ a unui Zeu păgân trecut în vizită pe la noi) mă silește să mă situez în afara Timpului istorisit și socotit și poate chiar să presupun că pârdalnicul monument nici nu a fost disitrus, în noi... Altă curiozitate a însemnării din Carnetul, întâmplător chiar roșu, este
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
ocazii, o părere bună au găsit de cuviință să se compromită luînd în serios delirurile verbale ale unui poet care, de multă vreme, nu mai are nimic de spus, dar care, în paranoia lui, se crede un fel de Mesia păgîn. Cît despre momentul ales pentru emisiune, acesta a transformat-o pe alocuri într-o blasfemie.
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
să mă înșel. Blajinii sînt sau mai degrabă erau - fiindcă acest eres s-a cam pierdut - niște omuleți mai mici decît piticii și de o bunătate fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru rostul acestui articol. Înțelesul ei scapă de sub controlul Bisericii. E un semn că țăranul de pe aici a cugetat el că și pe pămînt
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Austria și în oricare altă parte a lumii. Trebuie să fim conștienți că mulți oameni, chiar dacă sînt botezați, nu trăiesc în credință. Sînt creștini numai cu numele... Măsura lumii nu mai e creștină, ba chiar, pentru multe aspecte, ea e păgînă sau chiar păgînizată. E necesară o nouă evanghelizare, cum ne tot repetă Ioan Paul al II-lea. Trebuie să ieșim din templu și să mergem în piețe, trebuie să ne deschidem și să deschidem ușile și ferestrele pentru noua lume
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Carpio, Marquesa de la Cruz - gri, roz negru, strălucirea sumbră spaniolă, obsesia inchizitorială. Rembrandt: Filosof în meditație. Lumina vine pe fereastra mică, rostogolindu-se parcă pe scara strâmtă în colimacon... Leonardo: Sf Ana, Maria, Cristos și mielul. Nu înțeleg această jertfă păgână simbolizată de miel ca simbol al nevinovăției cristice. Prezența femeilor dă o senzație de... (șters cu violență). Bacchus contrar Sfântului Ioan, la care botezul este natura asumată, planeta albastră stăpânită de apă... Mai 1992. Roma, Via Parioli. Întâlnirea cu octogenarul
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
către o pasiune nelegiuită de care are oroare cea dintâi; ea face toate eforturile să-și învingă pasiunea; mai bine să moară decât să o declare cuiva... Prea mult pentru... o târfă, ar zice un admirator al autorului grec și păgân... Dar... să aducem mai aproape de zilele noastre acest caz având ceva din „tragediile” noastre de la Fapte diverse... Să deschidem postul t.v. Antena 1 sau să răsfoim ziarul Ziua, de exemplu... Ionică Popescu, tânăr fără ocupație, cartofor, alcoolic, întreținând relații
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
unui cocostârc/ bolnav de ceruri/ Îmi zăbovește-n suflet/ Până când, uitare și tăcere,/ Vor ninge’n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
o ținută stilistică. Spre deosebire, bunăoară, de Ion Alexandru care, devenit Ioan, a virat spre liturghia ortodoxă, ori de Ion Gheorghe care s-a rătăcit în meandrele unui tracism încrîncenat, Ileana Roman aduce în scenă un creștinism apocrif, cu granulații păgîne, care e modul său personal de legitimare prin trecut ( explicabil, șaizeciștii au năzuit, într-o caracteristică manieră, a restabili punțile cu un trecut prestigios, rezervor nu doar de sugestii poetice, ci și de proteguitoare spiritualitate). Prelinse pe făgașuri aparent delirante
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
are cumva de șmirgheluit o ramă, coboară etajele, în curte, și-și face acolo treaba: în atelier nu-i fir de praf. Între cei doi, perete-n perete, propriu-mi atelier. La mijloc, adică. Chilia lui Petru Comarnescu de pe Icoanei păgîn monahală greu de descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
cale, o finalitate a experienței religioase. Este conștient de numărul mic al celor care pot căpăta "această stare de spirit care este ortodoxia." De aici mai este un singur pas până la afirmația că tot creștinismul rural est-european are un substrat păgân, un pas pe care l-a făcut.
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan, ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile împotriva creștinilor au început în anul 64, sub împăratul Nero (5468) și au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel într-o părăsire totală a credinței creștine. În realitate însă, aceste pătimiri nu făceau decât să-i întărească și mai mult în credință, să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu atâta tărie dacă n-ar fi avut dovada sigură și nestrămutată că Dumnezeu este cu ei”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 18, în PSB, vol. 30, p. 314-315) „Ba mai mult, (împăratul păgân Iulian Apostatul - n.n.) a poruncit ca Teodor să fie scos din închisoare. Acesta era numele acelui tânăr luptător curajos pentru Adevăr. Pe acesta unii l-au întrebat dacă a simțit durere, când a îndurat torturi cu înțepături foarte crude. El
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]