1,817 matches
-
viața emoțională și senzorială pe ecranul universal și, în reciprocitate, își asumă fenomenologia naturii precum o funcție a organismului propriu. Această balansare între exterior și interior, între subiectiv și obiectiv e un mecanism al originarului sui generis, al unui edenic păgîn: ,ba chiar trece printre nouri un cal negru țintat în frunte/ pentru versuri/ și trece și-un mînz alb încă neînțărcat pentru ochi și pentru surîs/ și trec și eu înhămat la ceruri în hamuri de piele de căprior tînăr
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Domnului nostru Isus Hristos". Singura justificare a unui război ar fi ca acesta să se dea în numele Domnului; lumea deci se împarte în "ai noștri" - creștinii - și "ceilalți" - păgînii. Dar și atunci drumul pînă la declanșare e lung: Iar de vor păgînii aceia cu oști mai mult și cu putere mai mare decît voi, iar voi întîi să vă plecați lor cu cuvinte bune și blînde. [...] iar de nu vor vrea să se împace cu voi cu acele cuvinte bune, pentru necredința
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
apoi, ca și într-o lume dreaptă, pașnică, s-a dus. Încheieturile moralei au slăbit. Înțelepciunea devine un mod de a scuza, de a explica și, eventual, de a corija existența... Până și apetitul sexual, osândit de creștini, exaltat de păgâni, crește... Au fost și sunt bătrâni, ca Victor Hugo, al căror potențial viril atinge culmi comice... La cărturari, îndeosebi, mult mai puțin la țărani și la oamenii simpli, se remarcă mai lesne modificările vitalității împinsă până la cele mai îndepărtate granițe
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
e doar arbitru, ci și jucător, astfel încât criteriul de ierarhizare este „exterior și arbitrar," consecința fiind inexistența unei poziții imparțiale. Spre deosebire de aceasta, soluția comparației intrinseci vine dintr-o anecdotă istorică despre convertirea la iudaism a khazarilor de pe Volga: înaintea prințului păgân Bulan se înfățișează reprezentanții a trei credințe, musulmană, creștină și iudaică. Kaganul le cere acestora să-și exprime o a doua opțiune, pe lângă prima, cea evidentă, pentru propria credință. Atât creștinul, cât și musulmanul aleg iudaismul, care iese astfel învingător
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
faceți un jogging sub clar de lună... Strănepoata răzeșilor a înțeles din ,jogging" ce-a putut, așa că s-a ridicat rapid din fața televizorului spunându-i Claustrinei cu mare năduf: -Mai bine îmbătrâneai fată decât să te măriți cu păgânu'! Evident, ,păgânul" era Haralampy care, cu un zâmbet sardonic, tocmai ducea clondirul cu ,bistrițeană" la gură. -...Însă nu aceasta este problema, continuă el, ci faptul că în noua orânduire telesclavagistă, la noi se încearcă în aceaste zile toride, când telespectatorul aproape că
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile împotriva creștinilor au început în anul 64, sub împăratul Nero (5468) și au durat până în timpul împăratului Liciniu (308-324). Ele n-au fost continue, căci, de pildă, în anul 313, împăratul Constantin cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un sens și devine mântuitoare. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul al II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumnezeu. Dimpotrivă, cei care ne urăsc pe noi ar trebui să se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în PSB, vol. 3, p. 107) „O, nenorociților (păgâni), nu înțelegeți că nu există nimeni, care fără motiv să voiască pentru el suferința unei pedepse, sau care să poată suporta chinurile fără puterea lui Dumnezeu?” (Minucius Felix, Dialogul Octavius, XXXVII, 6, în PSB, vol. 3, p. 391-392) „După ce el
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aruncată unui taur și, fiind azvârlită în sus de mai multe ori de animal, ea n-a simțit nimic din cele întâmplate, având speranța și așteptarea celor crezute și vorbirea cu Hristos; apoi i s-a tăiat și ei capul. Păgânii înșiși au mărturisit că niciodată la ei n-a suferit o femeie atâtea și așa de crude chinuri”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, I, 56, în PSB, vol. 11, p. 77) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului. Revocatus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfâșierile fiarelor sălbatice și toate câte le striga și le poruncea un popor înfuriat, iar la urma tuturor, punerea pe scaunul de fier înroșit, de pe care trupurile lor arse răspândeau un miros de carne friptă. Dar nici în felul acesta păgânii nu s-au potolit, ci s-au înfuriat și mai tare, vrând să înfrângă cu totul răbdarea creștinilor, însă, ca și la început, ei n-au auzit din partea lui Sanctus decât cuvântul mărturisirii (sunt creștin), pe care-l repeta într-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 406) Hristos Se răstignește prin martirii Săi „Petru (...), pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, propovăduind neprihana, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să pătimească, a fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a învăța și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
laudă la sfinți, p. 513) „... pe tot cuprinsul Greciei sunt proslăviți ca salvatori și apărători ai patriei cei care n-au adus alt folos concetățenilor lor decât că au murit în război luptând pentru apărarea patriei. Prin urmare, dacă niște păgâni, care n-au avut deloc idei sănătoase, au putut să se gândească la aceasta, adică de a slăvi cu multă cinste pe cei care au murit pentru a-i apăra, fără să mai facă vreo altă faptă bună, cu atât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
5, p. 269) „Nu mai suntem vrednici să fim persecutați pentru Hristos, nici să murim pentru numele Fiului lui Dumnezeu. De aceea și diavolul, știind că păcatele sunt iertate de către martiri, nu vrea să ridice împotriva noastră persecuții publice din partea păgânilor, căci el știe că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare în ceruri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sunt iertate de către martiri, nu vrea să ridice împotriva noastră persecuții publice din partea păgânilor, căci el știe că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare în ceruri (Mt. 5, 2). Vrăjmașul nu face aceasta, fie pentru că el invidiază mărirea noastră, fie pentru că Cel care pe toate le prevede și toate le cunoaște, știe dinainte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
genunchilor. Laba piciorului drept este puțin ridicată, ca și cum s-ar pregăti să umble, să pășească... E o atracție divină. În orice caz, nu o mironosiță, nimic din ipocrizia creștină. Nu mă mir dacă ar fi păcătuit cu Isus Cristos. Ceva păgân, nordic, de zână nerușinată de la miază-noapte, fiind atât de a naturii, nu a dogmei ce avea să cucerească lumea... Farmecul ei angelic de fată nordică suplă din sala retrasă a Muzeului pustiu, rar străbătută de turiști și în apropierea căreia
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
Scipio Emilianul care expune rațiunile distrugerii cetății inamice, Cornelius Nepos inserează între biografiile oamenilor iluștri medalioanele dedicate generalilor Hamilcar și Hanibal, Ovidiu imaginează într-una din epistolele elegiace ale eroinelor sale apelul adresat lui Enea de către abandonata Didona, iar savantul păgân Macrobiu, ca și creștinii Tertulian și Augustin, meditează asupra măreției și a declinului punilor. Pentru a lua în discuție doar o singură specie literară, pe care anticii o socoteau unanim ca aparținând sferei literaturii înalte, este semnificativ locul ocupat de
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
spună Că mi-am făcut culcuș În horă ielelor Să-ți dănțuiesc În fota de străbuna. De mă vei caută pe ulicioare M-oi face umbră liliacului bătrîn Ti-oi da să-mi gusti obrazul de răcoare Cu buze-ngenuncheate, de păgîn. Ori de mă vei strigă peste ulcele De straja-oi pune vîntul de temut Ca să-ți alunge vorba cu sperietorile Și să te scalde În izvoarele de mut. Iar de te-i prinde În calusul patimilor M-oi Împărți În
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
tocmai de aceea. Interesant este că marii prozatori, cum este Faulkner, de exemplu, au făcut din lectura textului sacru un exercițiu puternic de proză. Am putea rosti aici Iliada și Odiseia păgână... Deși, ce sens ar mai avea să zici păgân?... Deuteronomul Vechiului Testament, a cincea carte a lui Moise, în care, sunt reîntărite, expuse a doua oară legile și poruncile Patriarhului, vine din greacă, de la Deuce, care înseamnă doi, a doua oară" Deuteriul fizicii moderne fiind sub-particula fundamentală a atomului
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
spălau și-i îmbrăcau, îi înmormântau. La scurtă vreme după aceea au ajuns să primească și ei aceleași îngrijiri, întrucât tot timpul cei care rămâneau în viață preluau ei înșiși lucrarea lăsată de înaintașii lor”. În continuare, este prezentată atitudinea păgânilor, în total contrast cu cea a creștinilor plini de abnegație: „Cu totul altfel se petreceau lucrurile la păgâni: pe cei care începeau să se îmbolnăvească îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le-ar fi fost
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îngrijiri, întrucât tot timpul cei care rămâneau în viață preluau ei înșiși lucrarea lăsată de înaintașii lor”. În continuare, este prezentată atitudinea păgânilor, în total contrast cu cea a creștinilor plini de abnegație: „Cu totul altfel se petreceau lucrurile la păgâni: pe cei care începeau să se îmbolnăvească îi aruncau la o parte, fugind de ei oricât de dragi le-ar fi fost înainte; cadavrele celor morți dintre ei erau aruncate pe străzi fără să fie înmormântate, tuturora le era frică
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
creștine; cei care au trecut prin școala de gramatică și oratorie dar nu cunosc învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dar nu cunosc învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul păgânilor". Cine erau păgânii? „Păgân, paganus, însemna în latinește om de la țară, pagus, țăran, pagensianus. Iar țăranul, omul de la câmp - altă contradicție! - este omul cuvântului, și nu al literei. Păgânul propriu-zis era analfabet [...]. Analfabeții, neștiutorii de carte sunt, de obicei, cei care trăiesc cel mai mult ca sclavi ai lui alfa și beta, ai alfabetului și ai literei. Un țăran are mintea plină de literatură. Tradițiile sale sunt de origine
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]