60 matches
-
că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru tălmăcește în viziune proprie - amestec abil de medievalism și modernitate - doctrinele politice occidentale, pe care le atribuie valorilor creștine opuse "tiraniei păgâne", dar toate acestea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac loc laolaltă cu atîtea spirite, parte creștine, iar cele mai multe păgînești, pentru o pricină lesne de înțeles. De asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
fac păcate, da’ așa mi se pare mie că era mai drept... Adică cum „mai bine nu i-ar fi deschis?” Părinții lui așteptau săracii să li se întoarcă feciorul din iadul războiului și dumneata spui asta? Doamne, ce vorbă păgânească! a intrat din nou în vorbă Vasile Hliboceanu. Ai răbdare, omule, și nu mă face păgân, că ai cam sărit calul. Ascultă, și până la urmă ai să mi dai dreptate...Multă vreme s-o zbătut bietul băiat între viață și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcule. O sete de catană. Oare Costache mai are vinișor din cel împărătesc? Sau... Pe lângă dorul de vin, eu am dus și aleanul după ochii Măriuței, bat-o norocul s-o bată. Când ai să te lecuiești tu de pofte păgânești, Pâcule?... De ce să mă lecuiesc, Dumitre? Doar nu-s bolnav... De gânduri și vorbe de aiestea. Apoi că doar cu visele și vorbele am rămas, Dumitre. Vorba ceea: „Câinele care latră nu mușcă”, Pâcule. Tu nu vezi că doar luleaua
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cinstea zeiței Pales, apărătoarea turmelor. Se făceau focuri de paie, peste care săreau de trei ori oamenii, ca să se curățească și chiar și turmele treceau peste aceste focuri, de trei ori. Însuși Teodoret ne spune că a văzut obiceiul acesta păgânesc, pe care Sinodul al VI-lea, l-a oprit, prin Canonul 65 (Pidalionul de la Neamț, 1844, pag. 188). La noi Românii, poporul de la țară, până-n ziua de astăzi păstrează obiceiul focurilor de odinioară de sfântul Ilie și a treia zi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Și în Împărăția Sa, pe Vecie i-a primit ! ............................................ Sf.Mc.Iachint. În Capadocia-n Cezareea, când Traian Împărățea La Curtea Imperială, Iachint camere păzea. În taină, era creștin DOMNULUI închinător ! Traian, deși cu judecată, de creștini prigonitor... În zi de praznic păgânesc, pârât fiind că-i credincios Și n-aduce jertfe la idoli, Traian devine mânios : L-a silit să guste jertfe...dar tânărul, cutezător A refuzat și a spus Crezul în Singurul Mântuitor ! A fost bătut peste tot trupul ; în temniță
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa. S-a culcat în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ioan din Oltenia, era credincios și Drept Chipeș, dar și bun la suflet, era viteaz și înțelept ! În vremea lui Mihnea Vodă, Țara noastră Românească, Pentru tribut, fu pustiita de oștirea păgâneasca... Fugind de turci și de tătari, Mihnea merse-n pribegie Pe cărările montane...iar ostașii, în robie... Printre ei, era Ioan de-abia trecut de 15 ani Ce-ajunse la Constantinopol, printre păgânii dușmani... Credință Creștineasca Dreapta, nici chinuit n-
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
în Bucovina, Din Ostrov peste Sătmar Plângă-și toți românii vina De uitare și amar. Basarabie română Te-am pierdut pe veci, presimt, Și mă simt fără o mână De când simt că nu te simt. Te batjocoresc soldații Cu batjocuri păgânești, Dar te vând de-acasă frații, Te-am pierdut la București. Basarabie orfană, Câte lacrimi să mai strâng Peste lacrima din geană De când plâng că nu te plâng Cum aș plânge mama țară De aș pierde-o, cum mă tem
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
Toate Articolele Autorului Agapia, Hionia, Irina, sub Dioclețian, surori Erau Creștine dar părinții, la idoli închinători... Dar prin Preotul Zoil, DOMNUL le-A dat Învățătura Prin Dregătorul Sisinac, Vrăjmașul dat-a chinul, ura... Le-a silit s-aducă jertfe idolilor păgânești Dar ele Prea Slăveau TREIMEA Cea SFÂNTĂ-n lumile Cerești ! O vreme, pentru răzgândire Sisinac le-a-ntemnițat Dar Credința cea Creștină, nici în gând n-au lepădat ! Agapia, Hionia, chiar în foc mistuitor Mulțumeau și dădeau Slavă, cântând pentru Mântuitor ! Pe
SF.MC.FEC.AGAPIA, IRINA ȘI HIONIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357767_a_359096]
-
viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet de flori Celei ce-aduce fericirea. ............................................ Suntem supuși, destul de des, Ispitei, eternului păcat. Cu ușurință ne-am ales „Modele”, dar rău ne-am înșelat. Suntem naivi și importăm, Din rele
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
juzii democrați să pară că nu fac omenia de ocară?! BALADA CRUCIADEI À REBOURS Încreștinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare - localnicii se-ncrucișau cu păgânești oști migratoare, ce-și împlineau crudul destin printr-o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
și activitatea decedatului sau in dreptul unei biserici, preotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morți. De reținut: Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul este scos din casă pentru săvârșirea, în continuare, a slujbei înmormântării este păgânesc și exprimă menținerea unei superstiții care denotă ignoranță. • Fanfara la înmormântare este un obicei străin de tradiția ortodoxă, care n-a admis cântarea instrumentală in cult. (A se vedea Hotărârea Sf. Sinod nr. 9117/1953 la sfârșitul acestui material). De
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
de la cel ce pleacă dintre noi, se face în perfectă ordine și liniște, întrucât ne aflăm în interiorul bisericii și nu trebuie deranjată ori perturbată atmosfera slujbei de înmormântare. • Practica de a lipi pe crucea din mana mortului o monedă este păgânească și trebuie abandonată sau părăsită. Cu acest ban se credea în mitologia anticilor că morții plătesc luntrașului Caron trecerea peste Stix (un fluviu al infernului). A atașa un ban de Sfânta Cruce reprezintă o impietate și perpetuarea unei superstiții pe
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
primesc un vas, îmbrăcăminte etc. de pomană, nu se zice mulțumesc, ci "Dumnezeu să primească". Obiceiul de a vărsa vin din pahar la pomană trebuie să dispară. Cine varsă vin pe covoare dovedește nu doar că se ține de obiceiuri păgânești, dar este lipsit de bună creștere, educație sau bun simț, murdărind fără rost covorul ori altceva acasă sau la biserică. Dacă cineva pleacă beat de la pomană, a păcătuit atât acela, cât și cel care i-a dat băutură peste măsură
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
zidească, cu eforturi omenești (Proorocind) că Zorobabel este Pre Închipuirea A Celui așteptat Să vie : DOMNUL IISUS CHRISTOS MESIA ! Iar dacă Israel păzi-va Legile de DOMNUL date Vor primi DUHUL de Milă și păcatele iertate ! Apoi după pedepsirea neamurlor păgânești, DUMNEZEU le va întoarce, la cele Duhovnicești ! Despre Intrarea Triumfală (Smerit dar și Biruitor), În Cetatea Păcii lumii, A DOMNULUI Mântuitor !" La fel ca și Zaharia (care a Proorocit de Pace și de Veșnicie), să fii și tu fericit ! Prof.
SF.PROOROC ZAHARIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376037_a_377366]
-
Ferry, studiile clasice. Cari nații au rămas îndărăt și pe jos? Acelea cari n-au cultivat aceste studii. Într-adevăr nici noi, nici pravoslavnicii noștri vecini, nici turcii, nici bulgarii n-au avut defectul de-a iubi cultura antică, fiind păgânească; și departe am ajuns cu toții, n-avem ce zice. S-ar putea scrie un volum întreg pentru a espune toate foloasele câte răsar, și pentru dreapta cugetare și pentru caracter, din studiul anticității greco-romane. Căci nu e vorba de orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra tinere tului. Rândurile preotului din Șișești sunt pline de ambiguitate: "...căci împregiurul numelui său s`a escitat după moarte, mai cu seamă printre tinerimea noastră un fel de entusiasm ce s`a părut a fi un cult cu adevărat păgânesc. Dicend aceste noi constatăm numai un fapt, iar`nu detragem nimic din meritul poetului, măcar-că din punct de vedere creștinesc meritele i-se perd cu totul în Nirvana pe care a cântat`o....". Aproape aceleași cuvinte scrie în Cronica sa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pe atunci nu existau motive care să pună sub semnul întrebării sinceritatea promisiunii), biruitorul de la Poltava, țarul pravoslavnic, în proclamația adresată moldovenilor: „luptați pentru patrie, pentru cinste și recăpătarea vechilor libertăți și eliberarea voastră și a urmașilor voștri de sub jugul păgînesc”. Condițiile și termenii în care românii aveau să se angajeze în luptă urmau să fie negociați de domnitorii lor. Altfel spus, entuziasmul, afectul, lăsa loc calculului rece politic. Or, după cum se știe, conduita lui Dimitrie Cantemir nu a mai coincis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
primire buruiana”. Altfel planta „fugea” din locul ei, se „muta” (de aici numele ei popular). Ulterior, ritul s-a degradat, de plantă fiind legat cu sfoară „un os de câne și de poți capul unui câne mort”. Este „o credință păgânească a poporului”, conchide Coșbuc într-un articol din 1908 (224). în ceea ce privește antropomorfismul mătrăgunei, în unele zone ale României se credea că numai acea parte din rădăcina plantei care seamănă cu o mână de om ar avea un efect magico- -terapeutic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
spre Constantinopol. O alta, Alexandra, o a treia fură măritate după boieri, iar o a patra căzu pradă ambiției mamei sale și trecu în haremul sultanului Murad 274. Din sinteza lui Constantin Rezachevici aflăm că pe cea măritată - „după obiceiul păgânesc” - cu sangeac beiul de Magnesia, viitorul sultan Murad al III-lea (1574-1595) o chema Anca, iar surorile ei se numeau Maria, Stana și Dobra 275. „Pe una din ele - continuă Iorga -, [pe Dobra, probabil - nota mea, D.H.M.] Chiajna voise [uitând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]