60 matches
-
este - În cadrul acestui scenariu - principala sancțiune divină, dar, În unele variante ale legendei populare românești, orbirea este dublată de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii și gradul de credință, „jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
301 ; 593, p. 259)"/>. În fine, numiți „blajini” sau „rohmani” <endnote id="(139, p. 109)"/>, strămoșii din mitologia populară românească „trăiesc sub pământ, pe cea lume”, „Într-o țară foarte depărtată de la răsărit”, unde „e totdeauna cald”, „Într-o țară păgânească”, lângă „Apa Sâmbetei”, „foarte departe, peste mare, tocmai acolo de unde-s jidanii, la Ierusalim” <endnote id="(113, II, pp. 237-239)"/>. „Apa Sâmbetei” este un râu tipic din „lumea de dincolo” În mitologia populară românească : el „se revarsă În Iad ; de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asupra tinere tului. Rândurile preotului din Șișești sunt pline de ambiguitate: "...căci împregiurul numelui său s`a escitat după moarte, mai cu seamă printre tinerimea noastră un fel de entusiasm ce s`a părut a fi un cult cu adevărat păgânesc. Dicend aceste noi constatăm numai un fapt, iar`nu detragem nimic din meritul poetului, măcar-că din punct de vedere creștinesc meritele i-se perd cu totul în Nirvana pe care a cântat`o....". Aproape aceleași cuvinte scrie în Cronica sa
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cutremurul din 10 noiembrie 1940 în seria dezastrelor care loviseră țara, manualul se încheia, apologetic, cu omagierea "salvatorului Patriei din prăpastia anarhiei", aducând în același registru laudativ și proaspăta dezrobire a Basarabiei, ca și a "creștetului nordic al Bucovinei de sub păgâneasca robie a sângeroșilor comuniști Stalin și Molotow"273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
S4b) Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice (s.n.); pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine (s.n.) într-adevăr păgânească" (Eminescu: 2011, II, 37). (S3e)... la lumina cea palidă a lunei, el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constelațiunile ciudate (s.n.) (Eminescu: 2011, II, 42). (S3f) Pe o pagină găsi o mulțime de cercuri ce se tăiau, atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de învățătură bizantină. [...] Înaintea patului o masă murdară al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice; pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 33). (h7b) El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. În fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
chiar pierdut într-o imagine-colaj, induce oarecare liniște. Finalul secvențelor intertextuale exprimă în plan secund concluzia despre un tablou natură statică. Ceea ce pri mează vizează relevanța secvenței pentru percepția fiecăruia din cei doi eroi asupra lumii: "o neordine într-adevăr păgânească" "totul un abracadabra fără înțeles și fără scop". Ar fi interesant de cuantificat unitatea minimală de repetare intertextuală. Pentru această finalitate, diferențele ar putea ajuta foarte mult. Cât despre cărțile "grecești, pline de învățătură bizantină" ale lui Dionis, există în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să le fi fost, mă Întreb, intențiile se crete, substratul obscur și dificil al acestor deprinderi și depra vări din practica erotică a femeilor, cum și al gustului lor pentru promiscuitate și echivoc, o Întreagă cazuistică a amorului profan și păgânesc, fără nici o legătură cu vârsta, cu experiența, cu educația, cu condiția lor socială? Le vor fi practicând ele cumva, aceste deprinderi, viții și depravări, dintr-o pasiune nebunească, dintr-o adorație fără margini pentru obiectul pasiunilor lor? - Poate!... (Am văzut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lucruri groaznice, am presimțiri rele... Ce mă aș teaptă, pe mine, pe noi? Ce necazuri? Călugărul răspunse cu blândețe: — Copila mea, nu știu. Nu ne e dat nouă, muritorilor, să ne cunoaștem viitorul. Prevestirile, semnele rele, toate acestea sunt eresuri păgânești și ispite ale Satanei - schimnicul scuipă În cele patru colțuri ca să-l alunge pe Necuratul - de care e bine să nu ne tulburăm, ca să nu-i dăm apă la moară Procletului. Leagă-ți gândul de Mântuitorul nostru și de Sfânta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu scrupulozitate toate eresurile acestea păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra apei. Era-n vremea când au turnat meșterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
produselor sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate, la care se va stărui în îndreptarea moravurilor, dezvoltarea sentimentului patriotic și dinastic și la combaterea vițiilor: lenea, desfrâul, alcoolismul, luxul, jocul de noroc, superstițiile, sărbători păgânești, cerșit etc. Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a luat naștere la București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program în acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
actele oficiale sunt înregistrat ca născut în ziua de 22 iunie 1922. URSITOARELE La trei zile după naștere, moașa și femeile care au asistat-o pe mămica, în frunte cu bunica Șerbana, mama tatei, mi-au făcut „ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o plapomă roșie. Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice; pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească. Luna își vărsa lumina ei cea fantastică prin ferestele mari, albind podelele de păreau unse cu cridă; păreții posomorâți aveau, pe unde ajungea lumina lunei, două cuadrate mari argintoase, ca reflectare a ferestrelor; pânzele de painjin străluceau vioi în lună
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sâmburul întregei manieri de a privi lumea și a cugetărilor lui. Știința pozitivă o știa s-o împreune cu învățăturile bibliei foarte ușor și cu multă isteție - nu așa însă ideile speculative ale celor noi. Acestea erau pentru el erezii păgânești. El zicea că învățăturile a nici unei științe pozitive nu dau omului dreptul și pretextul de a se îndoi de biblie. El nu afla nici o ruptură între aflările * celor noi, de care auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spre Constantinopol. O alta, Alexandra, o a treia fură măritate după boieri, iar o a patra căzu pradă ambiției mamei sale și trecu în haremul sultanului Murad 274. Din sinteza lui Constantin Rezachevici aflăm că pe cea măritată - „după obiceiul păgânesc” - cu sangeac beiul de Magnesia, viitorul sultan Murad al III-lea (1574-1595) o chema Anca, iar surorile ei se numeau Maria, Stana și Dobra 275. „Pe una din ele - continuă Iorga -, [pe Dobra, probabil - nota mea, D.H.M.] Chiajna voise [uitând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întroduce luciditatea (fără a ignora, firește, dogma bisericească și prescripțiile ei pentru „știința de a muri”) în fixarea relațiilor mentale ale omului cu rosturile acestui moment crucial: „A gândi la moarte și a nu te teme de dânsa este lucru păgânesc; a te teme de moarte și a nu te gândi la dânsa este lucru dobitocesc; iară a și gândi de moarte și a te teme de dânsa este lucru creștinesc”602. „Tanatologia” românească rezerva - am văzut - un capitol important practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru tălmăcește în viziune proprie - amestec abil de medievalism și modernitate - doctrinele politice occidentale, pe care le atribuie valorilor creștine opuse "tiraniei păgâne", dar toate acestea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac loc laolaltă cu atîtea spirite, parte creștine, iar cele mai multe păgînești, pentru o pricină lesne de înțeles. De asemenea lipsește și icoana Diavolului care, prin mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
narațiune a unei nenorociri cosmice ("Curînd sminteli s-or depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine să se-nsoare/ Largul pustiu cu pustia din gînd,/ S-o năpusti pe scîrnavul orînd/ Un nou, un groaznic soare"), alteori materia
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
pentru sine și pentru neamul său. Doar doamna Marica, în durerea ei cea mare, printre lacrimi, înălța spre cer un gând pios de mulțumire că toți cei dragi ai ei în ultimele lor clipe au fost împreună, neîntinați de patimi păgânești. „Oare cei care mor alături, mărturisindu-Te pe Tine nu sunt adunați în numele Tău? Mulțumescu-Ți Ție Hristoase că ai fost cu ei așa cum ai făgăduit când ai spus: Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
primire buruiana”. Altfel planta „fugea” din locul ei, se „muta” (de aici numele ei popular). Ulterior, ritul s-a degradat, de plantă fiind legat cu sfoară „un os de câne și de poți capul unui câne mort”. Este „o credință păgânească a poporului”, conchide Coșbuc într-un articol din 1908 (224). în ceea ce privește antropomorfismul mătrăgunei, în unele zone ale României se credea că numai acea parte din rădăcina plantei care seamănă cu o mână de om ar avea un efect magico- -terapeutic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
maiorescian. Eram bun prieten cu acest quator și, de multe ori, petreceam în strada Brutari, casă primitoare cu 2 odăi și piano. îmi amintesc cum Grigore Golescu era un mare amator de femei, trecea drept taurul cuartetului și avea o păgânească pasiune pentru „ma belle Catrine“, o eteră tânără, frumoasă și... generoasă. De multe ori petrecerile țineau până la 2, 3 și 4 după miezul nopții, cu băuturică și cu demne tovarășe studențești. Când erau parale mai multe, petrecerea era udată cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cinstea zeiței Pales, apărătoarea turmelor. Se făceau focuri de paie, peste care săreau de trei ori oamenii, ca să se curățească și chiar și turmele treceau peste aceste focuri, de trei ori. Însuși Teodoret ne spune că a văzut obiceiul acesta păgânesc, pe care Sinodul al VI-lea, l-a oprit, prin Canonul 65 (Pidalionul de la Neamț, 1844, pag. 188). La noi Românii, poporul de la țară, până-n ziua de astăzi păstrează obiceiul focurilor de odinioară de sfântul Ilie și a treia zi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
scrie voievodul: „Io Miron Barnovschii Movila voievod. Dau știre cu această scrisoare a noastră tuturor cui să cade a ști că eu, fiind acum în mâinile păgânilor, de bunăvoea mea venit în mâna lor...Și cum cunoaștem și vedem tocmelele păgânești mai mult avem nădejde de moarte decât de viață...” „Spune ceva despre mănăstirea Bârnova, fiule?” Da, spune: „Pentru sfânta monastire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nime nu va putea să o săvârșească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
său și să-l trimită drept la prăpastie, pentru că-l face atuncea făr' de cuviință, un dobitoc, o fiară cu patru picioare sau, să zic mai bine, făr' de picioare și făr' de cap. Gura lui afumată și răsuflă vorbe păgânești și neînfrînate, ocărând toată lumea; răsuflările lui - râgâituri, hazurile lui - borâturi, dragostele - lovituri de pumni, căutătura - nebunească și încredințările - urâte și grețoase. Gândind la toate aceste necuviințe, mă plec a lăuda oprirea care Mehmet au făcut pentru băutul vinului la toți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]