60 matches
-
fac păcate, da’ așa mi se pare mie că era mai drept... Adică cum „mai bine nu i-ar fi deschis?” Părinții lui așteptau săracii să li se întoarcă feciorul din iadul războiului și dumneata spui asta? Doamne, ce vorbă păgânească! a intrat din nou în vorbă Vasile Hliboceanu. Ai răbdare, omule, și nu mă face păgân, că ai cam sărit calul. Ascultă, și până la urmă ai să mi dai dreptate...Multă vreme s-o zbătut bietul băiat între viață și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcule. O sete de catană. Oare Costache mai are vinișor din cel împărătesc? Sau... Pe lângă dorul de vin, eu am dus și aleanul după ochii Măriuței, bat-o norocul s-o bată. Când ai să te lecuiești tu de pofte păgânești, Pâcule?... De ce să mă lecuiesc, Dumitre? Doar nu-s bolnav... De gânduri și vorbe de aiestea. Apoi că doar cu visele și vorbele am rămas, Dumitre. Vorba ceea: „Câinele care latră nu mușcă”, Pâcule. Tu nu vezi că doar luleaua
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe atunci nu existau motive care să pună sub semnul întrebării sinceritatea promisiunii), biruitorul de la Poltava, țarul pravoslavnic, în proclamația adresată moldovenilor: „luptați pentru patrie, pentru cinste și recăpătarea vechilor libertăți și eliberarea voastră și a urmașilor voștri de sub jugul păgînesc”. Condițiile și termenii în care românii aveau să se angajeze în luptă urmau să fie negociați de domnitorii lor. Altfel spus, entuziasmul, afectul, lăsa loc calculului rece politic. Or, după cum se știe, conduita lui Dimitrie Cantemir nu a mai coincis
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice.O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi "simpatia față de cosmos "care nu se prezintă ca " un sentiment păgânesc", ci ca o formă a "spiritului liturgic" preciza Mircea Eliade în articolul Destinul culturii românești. Pornind de la numeroasele întrebări Ce este destinul?, Care este diferența dintre noțiunea de soartă și cea de noroc? etc. încerc să analizez forma destinului în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
culturii românești că Miorița și Meșterul Manole sunt capodoperele spiritualității românești, iar literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi "simpatia față de Cosmos" care nu se prezintă ca "un sentiment păgânesc", ci ca o formă a "spiritului liturgic creștin". Regăsind această "liturghie cosmică" în folclorul românesc, având în centru misterul Morții salvatoare și al jertfei de sine, Eliade conchide astfel: "S-ar putea ca ceea ce a constituit până acum nenorocul românilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să trăim totdeauna după voia lui Dumnezeu, iar nu să ne aducem aminte de El numai când suntem în nevoie. O altă cauză a neîmplinirii rugăciunilor noastre este lipsa de credință și încredere. Cei mai mulți oameni au o părere păgânească despre rugăciune. Ei socot că a te ruga înseamnă a schimba atitudinea lui Dumnezeu, a-i atrage atenția asupra unei situații de care El pare că a uitat, a-L pune în mișcare, cum procedezi cu un motor înțepenit de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndeletnicirile lor.” Sf. Nicodim Aghioritul explică astfel: „Sanehedrin, împăratul sirienilor, care a împresurat Ierusalimul, a zis în inima sa că nu este Dumnezeu. Dumnezeul iudeilor, pentru că de ar fi crezut că este Dumnezeu, nu ar fi ajuns la o cugetare păgânească ca aceasta, dar mai ales atunci când auzea în toate zilele câte minuni a făcut Dumnezeu împotriva vrăjmașilor iudeilor, iar după ce a cugetat întru sine unele ca acestea, atunci prin cuvânt grăitor a hulit pe Dumnezeul lui Israel.” Iar, mai departe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sa. Prin așezarea scaunului său episcopal, prin cultura sa, prin entuziasmul său misionar, dar și prin grija deosebită față de păstoriții săi pe care i-a întărit în credința cea adevărată și i-a apărat de ideile eretice și de practicile păgânești, Sfântul Niceta s-a dovedit a fi un exponent activ al ecumenicității patristice. Opera sa teologică îl înfățișează nu numai ca un veritabil erudit, dar și un adevărat păstor sufletesc cu dragoste caldă față de fiii săi duhovnicești. Prin lucrările sale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
luați în râs”. Aceste „închipuiri” erau statui și lucrările ale diavolului. Niceta isnsistă asupra „lepădărilor” de diavol „cu credință foarte puternică și cu o conștiință neîndoielnică” și îi îndeamnă pe credincioși să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și ar stabili acolo păgâneasca sa administrare, atunci în acel caz luminatul Prinț al Moldovei, cu permisiunea noastră, are ospitalitatea în Imperiul Nostru, unde va primi din Visteria Maiestății Noastre Imperiale întreținerea anuală, atât cât va fi de ajuns unui Domn, precum și urmașii săi vor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]