12 matches
-
privit pe tata. Stătea cu ochii undeva pe zare și pufăia îndelung. După câteva minute bune s-a întors spre noi, ne-a porivit printre lacrimi, apoi a plecat... A trecut timpul. Gura fântânii e astupată cu o pânză de păiajeni și multe frunze căzute din nucul de la uliță, ușa de la poarta de jos a căzut din balama, patul din camera mare e tot acolo... Gândurile mele se tem să întrebe; de ce, tată? Uneori derulez secvență cu secvență timpul în care
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1469373919.html [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
în bătaia brizei, poate am s-o numesc baladă autumnală, sau poate n-am s-o mai numesc deloc. îmbrîțișez iarba pe un trunchi prăvălit, ascult pasărea codrului- steaua zburătoare a zânelor din Carpați, aprinsă de silfii din pânzele de păiajen. bătut de raza vântului, însoțit de cerbi și căprioare, prin această luncă a potecilor rătăcite, eu știu că aripile mele zboară spre infinit și mă trezesc noaptea sorbind un vis feeric care-mi deschide în zbor cărări cerești. joi, 2
BALADĂ AUTUMNALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Balada_autumnala_ion_ionescu_bucovu_1343887055.html [Corola-blog/BlogPost/359979_a_361308]
-
de stat ...există F: M : I- ul care se pare că folosește aceeși politică financiară dar la nivel de stat..... nu de individ ...; jefuesc statul care deschide poarta la ei , la fel cum jefuiesc individul care cade în plasa de păiajen a banului. Acum.... știm ca nici grecii nu sunt,, icoana de biserică,, dar când se întâlnește hoț cu hoț...câștigă cel care pierde mai puțin. Restul este ,,vânare de vânt,, cum bine a zis cineva. de AZED Anghel Zamfir Dan
F. M. I. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1435694312.html [Corola-blog/BlogPost/352823_a_354152]
-
cu teamă. “ De ce am venit? Ce vrrau să găsesc aici?” Puștiul o împresura, nu mai era nimic, nici amintirile ei nu se mai găseau acolo, curtea, casă îi se păreau străine. Dincolo de poartă tumultul vieți, aici liniștea morții. În casă păiajenii își țeseau pânză pe la colțuri, farfurii și ștergare prăfuite pe pereți. Deschise larg ușa că și cum s-ar fi sufocat, sufocarea nu venea din aerul din casă, era în ea. “Dumitre! Joi vine Voicu să ia copiii-Voicu era soțul
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1489143452.html [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
armată, Pentru altă fustă; M-ai tot dat uitării... Tot cu mintea-ngustă ! Eu am suferit Câțiva ani la rând, Viața fiind o școală. Azi petrec și râd. Mă simt ocrotită; Nici că mă mai mir; Îmi țes altă viață - Păiajen - c-un fir. Nu mă urmării; Pierzi timpu-n zadar... Astăzi nici copiii Nu mai au habar. Ei - mândria mea! Ne-am ales un țel. Blândețea ne-ndeamnă Să-ți urăm la fel! Geană Nicoleta Referință Bibliografică: BLÂNDEȚEA DE GEANĂ NICOLETA
BLÂNDEȚEA DE GEANĂ NICOLETA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1434469363.html [Corola-blog/BlogPost/374807_a_376136]
-
de până la 7000 m, întâlnite îndeosebi în apele Antarctice. Păianjenii de mare au picioare extrem de lungi în comparație cu dimensiunile corpului propriu-zis. De regulă, numărul picioarelor - membre locomotoare - este de 4 perechi, însă se întâlnesc specii cu 5 și 7 perechi. Corpul păiajenilor de mare este alcătuit din prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen) foarte redusă. El este acoperit de o cuticulă necalcaroasă. Regiunea anterioară este nesegmentată și poartă trompa (proboscis), cheliforele, palpii, și alte două perechi de membre. Prima pereche de membre la
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
de la faptul că la scufundare corpul lor are o nuanță argintie, din cauza stratului de aer care acoperă opistosoma. Masculii sunt mai mari, lungimea lor este de 1,5 cm, iar cea a femelelor de 1,2 cm, ceva neobișnuit pentru păiajeni (la majoritatea e invers). Prosoma este brună - gri, cu pete și fâșii negre, iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiește o
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Lycosidae vânează prada din ambuscadă, așteptând victima lângă trapa de la intrare în vizuină. De la intrare pleacă numeroase fire de mătase ce înconjoară vizuina. Când insecta atinge firele, păianjenii sar repede din ascunziș și o mușc cu chelicere. Sunt și alți păiajeni ce prind hrana din ambuscadă, păianjenii crabi datorită culorației corpului, asemănătoare florilor, vânează polinizatori ca albinele și fluturii. Unii păianjeni săritori din genul "Portia" par să fie inteligenți, în modul de a atrage insectele în pânze lor. Studiile de laborator
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
antidotului în anii 1980) a fost responsabil pentru numeroase decese în Australia. Familia Theraphosidae este împărțită în 12 subfamilii, care conțin peste 100 de genuri și circa 900 de specii: Unele genurile în prezent au o poziție inceartă în taxonomia păiajenilor: "Brachionopus, Cardiopelma," și "Proshapalopus".
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
într-o erată). La poezia Castelul (p. 1753) remarcă observația mea că acest cuvânt ar trebui scris cu majusculă, întrucât are valoare de simbol, dar adaugă imediat că am pierdut din vedere să menționez contragerea poeziei și greșeala de tipar păiajen pentru păianjen! Dragă dle Coloșenco, nici despre tsunami n-am suflat un cuvințel, cum de n-ați observat? De la început am fost surprins de dimensiunile ediției (peste 4000 de pagini) și de performanța editorului de a le da gata într-
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]