131 matches
-
Acasă > Cultural > Artistic > SIMFONIE SENZORIALĂ - MICRO STIHURI Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului SIMFONIE SENZORIALĂ *Lumini strecurate prin pălăriuța - ros de nu-mă-uita. *Îmbrățișând un stejar. Oricum mai tandru decât iubitul. În preajma arborilor datoriile par suportabile. Uitată pe-o bancă pălăria de frunze - soare indecis. Vechea agenda doldora de haiku. Gânduri înghesuite. Arareori vei află un om care să te
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Simfonie_senzoriala_micro_stihuri.html [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
acum, în casa fiecărui pescar amator există un loc sacru. De regulă acesta era într-o debara unde la loc de cinste, un fel de sfânta-sfintelor se află ținuta de expe- diție. Un trening, sau un fel de salopetă, o pălăriuță sau un fes și cizmele. Toate aflate într-un stadiu de jeg și putoare greu de imaginat chiar și pentru un boschetar cu vechi stagii. Nimeni nu se poate atinge însă de aceste obiecte de cult deoarece tot norocul pescarului
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
și ceru un șpriț de vin cu sifon. Barmanul, un tânăr, în felul lui, foarte stilat, îi spuse că nunțile se țineau la cârciuma din colț, iar aici se serveau numai specialități colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una și asistă destul de fericit cum i se umple cu gheață, un pahar cam suspect, peste aceasta se toarnă ceva uleios dintr-o sticlă ferită de priviri indiscrete, se decorează cu o felie
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
De asemenea, spera că și Contele îi va oferi protecția sa. Dar iată că sosi seara mult așteptată când înainte de a se lăsa întunericul, Contele bătu la poartă. O pereche elegantă ieși pe poarta conacului, ea în acea rochie superbă, pălăriuță dantelată și voal vaporos, iar el în frac negru, joben și o pelerină, de parcă era un mare magician! Afară îi aștepta caleașca de aur cu caii albi, iar pe capră un elegant birjar, Contele! La un semn al acestuia, urcară
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
NOAPTE Poarta de la vila Narcisei și Prințișor se deschide și pătrunde o caleașcă de aur cu două perechi de cai albi iar pe capră un birjar într-o pelerină roșie. O pereche elegantă coboară din vilă, ea în rochie albă, pălăriuță dantelată și voal vaporos, iar el în frac negru, joben și o pelerină grena. Tinerii se apropie de caleașcă. CONTELE DRACULA: (fără să coboare) Îmi place că sunteți punctuali! NARCISA: (la brațul soțului) Nu vroiam să vă necăjim! PRINȚIȘOR:(în
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
știau Coranul pe dinafară primea titlul de Hafuz , un titlu care onora . La rugăciuni participau atât bărbații cât și femeile , însă nimeni nu avea voie să stea cu capul descoperit. Femeile purtau pe cap un batic Namazlâk, iar bărbații o pălăriuță take sau pur și simplu o batistă cu colțurile legate*. Înainte de a participa la rugăciuni se făceau spălăturile rituale obligatorii, abluțiunile cu apă de la fântâna din fața geamiei. Se spălau mâinile ,urechile, nasul, picioarele , barba , după care credincioșii se stropeau cu
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
ecrits: PLUIE AMERE (PLOAIE AMARĂ) - nouvelles, Editions Albatros, 1978 LA POITRINE EN PLEIN VENT (CU PIEPTUL ÎN BĂTAIA VÎNTULUI) - român, Editions Eminescu, 1980 SOYONS COPAINS (HAI SĂ FIM PRIETENI) - Editions Ion Ceanga, 1981 LEȘ AVENTURES DU PETIT CHAPEAU (AVENTURILE LUI PĂLĂRIUȚA) - Ed. Ion creangă, 1983 LE CASCADEUR (CASCADORUL) - trois romanș, Editions Eminescu, 1983 LE PETIT POISSON (PEȘTELE CEL MIC) - român, Editions Albatros, 1983 LE MONDE DEPUIS LE DEBUT (LUMEA, DE LA INCEPUT) - român, Editions Eminescu, 1984 REVER DANS LA CLAIRIERE D'ACACIAS
IOAN LILĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ioan_Lil%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/341257_a_342586]
-
a dorit să nu încalce nici un aspect legat de acestea. Pe rând, cu fiecare obiect de îmbrăcăminte, a început să-și gătească finuța. Întâi pampers-ul, chiloțel, maieuț, un hamlețel subțire, o rochiță albă din saten cu broderie roz și pălăriuță la fel. Arăta ca o prințesă, ca o minune! Ceva se schimbase la ea. Totul se schimbase! Era alt copil, o altă viață și..., probabil, un alt destin... Trecea din mânâ în mână, toți îi oferindu-i dragoste. O pupau
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1423318593.html [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
deschisă, îi spuse Aurel cocoșului. Ce vom mai râde! - Liniște, strigară câțiva șoricei cocoțați pe baloții de paie ca să vadă mai bine scena împodobită cu buchețele de flori de câmp. - Bună seara doamnelor și domnilor, strigă veverița care purta o pălăriuță elegantă din paie, cu panglici pe margini. În această seară veți fi martorii unui talent deosebit. Marele Marinică va concerta pentru dumneavoastră și numai pentru dumneavoastră, timp de DOUĂ ORE! În loc să primească aplauzele la care se aștepta, veverița fu întâmpinată
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459837510.html [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
frumuseții eterne peste problemele vieții. El a fost urmat de copii de la diverse grădinițe și școli din Pitești și județul Argeș, fragezi și puri, costumați după chipul lalelelor, intr-o diversitate de culori: verde, alb, galben, roșu, purtând pe cap pălăriuțe împodobite cu flori, ca niște mici zeități ale florilor, și de grupuri de dansatori și soliști vocali și instrumentiști din România, Letonia, Serbia, îmbrăcați în costume populare tradiționale și intonând cântece specifice țării și zonei lor sau dansând în ritmuri
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele Ansamblului vocal de la Căpâlna, costume populare, ștergare, brâuri lucrate manual din lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Împreună întindem covorul la soare. Razele gâdilă straturile de flori țesute rânduri-rânduri. - Suflețel, să ne uităm atent, să vedem ce voinic răsare primul! - încerc să-l duc cu vorba. V-am spus că acest covor e fermecat... ”Voinicul Ghiocel ridică pălăriuța să culeagă roua, își drege glasul adresându-se consoartei: - Hîm! Lăcrămioara! Fa, n-auzi? Iote ce decapotată roșie a trecut! Vrei să iau una la fel și să colindăm haihui? - De ce mă trezești cu noaptea-n cap? Iar tragi clopotul
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ecce_homo_mihaela_suciu_1350237547.html [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
mi le citise mama. Mergeam deseori în poiana descoperită, culegeam flori de câmp și alergam să prind fluturi. Floricelele de culoare roșu carmin, de departe păreau niște picături de sânge; găseam maci roșii cu petale mătăsoase, romanițe albe, albăstrele, gălbioare, pălăriuțe și mă întrebam cine le-a dat o formă atât de frumoasă, cine le-a colorat așa de diferit și mă bucuram de lumina risipită în culorile florilor. Mirosul discret al ierbii și al florilor de câmp îmi umpleau plămânii
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului. Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje. Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa. Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i
CAMELIA CONSTANTIN by http://confluente.ro/articole/camelia_constantin/canal [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
plăcea să privească norii pufoși de diferite forme și culori. Aerul devenea plăcut sub adierea ușoară a vântului.Toată lumea era obosită. Ziua a fost plină de întâmplări neprevăzute, pentru unele personaje.Mătușa Annie ațipise cu tâmpla sprijinită de fereastra trăsurii. Pălăriuța îi stătea într-o parte. Bolborosea ceva. Probabil, visa.Alma zâmbea privind-o cu simpatie. Annie a fost pata de culoare a acelui picnic. Lady Abigail era tăcută. Încerca să-și țină pleoapele deschise. Lucru dificil din cauza trăsurii ce-i
CAMELIA CONSTANTIN by http://confluente.ro/articole/camelia_constantin/canal [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
le citiseră - mama, tata. Mergeam deseori în poiana descoperită, culegeam flori de câmp și alergam să prind fluturi. Floricelele de culoare roșu carmin, de departe păreau niște picături de sânge; găseam maci roșii cu petale mătăsoase, romanițe albe, albăstrele, gălbioare, pălăriuțe și mă întrebam cine le-a dat o formă atât de frumoasă, cine le-a colorat așa de diferit și mă bucuram de lumina risipită în culorile florilor. Mirosul discret al ierbii și al florilor de câmp îmi umpleau plămânii
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
nu avea stare să doarmă până la prânz, cum dorm alți copii de seama ei. De cum se lumina de ziuă, ba chiar și cu noaptea-n cap, se uita pe fereastră, să citească vremea de-afară, apoi își punea pe cap pălăriuța ei preferată, cea cu buline albastre, mov și aurii, și ieșea în curte, să vadă cum stau treburile gospodăriei. Nu era fără rost această osteneală, căci acolo, în ograda cea întinsă, o aștepta cea mai grozavă desfătare din cursul dimineții
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1439897804.html [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
noaptea târziu acolo! Dacă ar fi fost vorba de un alt post TV aș fi fost acum bogat, așa însă am rămas cu... popularitatea, ha, ha!), unde i-am descoperit elegantă, finețea interpretărilor, calitatea repertoriala. Nu mai spun că după pălăriuța mi-am dat seama că e „de-a mea”, din Mureș, la una din emisiuni venind eu insumi cu costumu-mi popular, de care sunt tare mândru. Culmea este că acest costum al meu e de fapt de pe Valea Gurghiului, de unde
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie, de dimineața până seara, mereu ocupat, greu putând să-l arvunești pentru o treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
-ndepărta mâzgăliturile. - O, de-ai ști tu, Marinică... doar ai crescut odată cu el, că de ziua onomastică a lui Doru, când împlinise cinci ani, l-am îmbrăcat în primul costum gri, cămașe albă și cravată roz, săndăluțe romane maro și pălăriuță de pădurar cu pană de păun la bentița vișinie, Doamne!... nu era copil mai frumos pe lume ca el, îl pierdeam din ochi, nu alceva. Iar tu, ștrengarule, ai sărit în prima baltă, și când ai vrut să te scuturi
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
-l macine pentru un sătean sau altul, însoțit fiind de cântecul său. Încălțat cu tradiționalele opinci confecționate din anvelope tocite de mașină, legate cu șnur de piele împletit deasupra gleznei, peste pantalonul din dimie groasă lucrată în război, vara cu pălăriuța pe cap, iarna cu căciula de miel puțin țuguiată și cu un dulman gros, căptușit cu pielicică de oaie, de dimineața până seara, mereu ocupat, greu putând să-l arvunești pentru o treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli.html [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
acasă. La un simplu tur prin memorie descopăr așa: încălțăminte, haine care au încă eticheta pe ele (inclusiv paltoane), poșete “de ocazie” și de “toată ziua”, parfumuri care mi-au plăcut câteva zile, după care nu mi-au mai plăcut, pălăriuțe, șepcuțe, berete, vreo 7 kile de zdrăngănele pentru atârnat la gât, tot atâtea kile de brățări, 2 saci de eșarfe, diverse divaisuri mici pentru fitness, cosmeticale și... câte și mai câte. Un exemplu? Aceste sandale din piele, pe care le-
Când îți dorești ceva cu adevărat, mai întâi fii sigur că ți-l dorești by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20778_a_22103]
-
apăreau împreună cei mai importanți pictori avangardiști din oraș: Mark Rothko, Jackson Pollock, Willem De Koonig și alți unsprezece maeștri ai expresionismului abstract. Toți bărbați, dar pe rândul din spate apărea în fotografie o femeie, necunoscută, în palton negru, cu pălăriuță și poșetă. Bărbații fotografiați nu și-au ascuns jena în fața acestei prezențe ridicole. Unul chiar a încercat, în van, să scuze apariția infiltratei și a elogiat-o astfel: - Pictează ca un bărbat. Femeia se numea Hedda Sterne.
20 IULIE. INTRUSA. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295941_a_297270]
-
cele două Fărcădinuri învecinate a fost foarte dificilă. La 1465 nobilul Ștefan Pîrkălab împreună cu Ștefan și Daneș din Fărcădinu de Sus, sunt precizați că vecini de moșie cu familia cnezială din Fărcădinul de Jos. "Fărcădinenii cu "domni" pe vremuri poartă pălăriuța mică obișnuită. Sunt mai mult nemeși în cele două sate, familii românești de frunte din vremurile stăpânirii muntene sau ale județelor românești... ei au nume cu răsunetul unguresc, apucături mandre în salut și vorba, constiinta unei superiorități, adevărate, ei poartă
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]