344 matches
-
prezența celuilalt, se auzeau chiar trei, patru voci în același timp, hohote de râs și muzică populară, ba în surdină, ba asurzitor de tare, după bunul plac al celor doi pici, care se jucau cu telecomanda DVD-ului. - Fane, dă pălinca aia. Ai văzut ce bună e? De la mama ei! E de la Zalău! am luat-o astă vară, când mi-am dus cucoana la băi, ținuse domnul Moise să ne înștiințeze spre propria-i satisfacție. - Ovidiule, vino să pregătești carnea pentru
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
în timp ce nu mai contenea să-i aranjeze tacâmul, paharele, șervețelele și fața de masă. - Este la fiică-sa, la Alexandria, știi cum e ea, dacă nu o vede pe aia mică, n-are tihnă. - Dom' Primar, să vă aduc o pălincă? îl întrerupsese doamna Moise, dumerită de voiajul soției, în timp ce-i umplea farfuria acestuia cu friptură, mici și pastramă. - O bere rece aș vrea, răspunsese Primarul, după care se adresase domnului Moise: Mitică, mai primești grâu la moară? M-a întrebat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485540681.html [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
de nevoie, bine-nțeles - și își ajută părinții sau bunicii, la muncile câmpului, doar în weekend. Relativ animate sunt crâșmele, unde se mai adună încă puținii locuitori rămași în vatra satului, spre a pune țara la cale, în compania unei pălinci băute pe datorie. Reprezentanții puterii locale se agită și promit „marea cu sarea”, doar în perioada campaniilor electorale. Apoi, liniște... câte o găină mai zburătăcește, din când în când, cotcodăcind pe uliți. Vitele, câte au mai rămas, se întorc de la
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
de toamnă blândă, am coborât treptele ce duc la Crama Lăutarilor, din complexul hotelier Magnus. Întâmpinați de o frumoasă hangiță, ne-am lasat conduși la masa ce am rezervat-o din timp. Pentru început am fost omeniți cu ceșcuță de pălincă maramureșeană autentică. Și noi care credeam că ne vom plictisi până va fi făcută pastrama comandată. Când ești la Crama Lăutarilor nu ai cum să te plictisești. Parcă intuind starea noastră de șpriț/spirit, numai ce am pus ceștile jos
E timpul pastramei, domnilor! (I) by http://www.zilesinopti.ro/articole/1068/e-timpul-pastramei-domnilor-i [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
de la care cumpăra piei și îi rugă să-i dea de veste lui Thorvald că era groasă rău. Laponii, niște experți în comunicații probabil, trimiseră olăcarii lor și a doua zi Thorvald se prezentă la consulat. Titișor scoase sticla de pălincă și-i spuse prietenului său: - Băi, Torvaldică frate, dacă nu rezolv treaba, mă cheamă ăștia înapoi, iar eu cer azil politic la voi! Nasol și pentru mine, dar și pentru tine, că n-aveți voi nevoie de consuli precum băiatu
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
nici o brânză cu ele. A ieșit la pensie și s-a apucat de falsificat acte de proprietate, activitate ce l-a îmbogățit în scurt timp. Titișor, capabil cum era, a rămas în continuare la post, deschizând o linie de transport pălincă, brânză de burduf și mălai. Prietenul său Thorvald devenise acum mare șef, așa că această afacere, ca și precedenta, era una de succes (normal!). Populațiile de eschimoși s-au dovedit a fi mari amatoare de trăscău și nici mămăliga cu brânză
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
de bufniță, Bobu cu capul gol precum strachina, Teleagă fuma Kent și striga disperat, Ce va spune tovarășul? Oamenii erau inimoși, răbdători, Apa o țineam în cadă, rezervă, Cu multă rugină și sânge de miel, Un pârâu trecea timid, puturos, Pălinca și slana veneau chiar din rai, Acolo un coleg a murit sfârtecat de rotorii Malaxorului Pomini Farrel, Acolo un altul a fost găsit într-o grapă-n șantier, Vorbea franțuzește băiatul, nu omorâse pe nimeni, Orașul avea trei biserici, catolică
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zalau.html [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
slugoi perfect. El s-a ocupat de toate pregătirile excursiei. A cumpărat alimentele necesare, inclusiv câteva sticle de whisky. În tradiție ardelenească, și-a adus cu el și merinde: slănină, ceapă, niște brânză de oaie bine învelită în celofan și...pălincă. Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern, ca să aibă loc de ispășire numărul tot mai mare de pușcăriași) , un popas la Mana unde avea Crăian o
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele de pe autostrăzi. Emil și-a desfășurat pe masă merindea adusă de-acasă. A crestat slana și ceapa cu o brișcă și i-a poftit la masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal, ca nu cumva musafirii să creadă că în sticlă e ceva periculos. Ceilalți doi, au ciocnit prietenos, dar numai au gustat. Căpitanul era obișnuit cu whisky. Dar, pită cu ceapă au înfulecat cu poftă. -Măi
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
în generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_romanian_food_festival_2012_la_washing_simona_botezan_1349712800.html [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
la muncă, și rămași aici, din moși-strămoși. Mulți sunt penticostali sau baptiști. Cea mai mare victorie a lor a fost că și-au ales viceprimar și și-au impus, de doi ani, Ruga Bihorenilor (sărbătoare cu muzică, dans, mâncare tradițională, pălincă). Acum vedeam clar că excursiile astea sunt ecumenice. La Gyula, ne-au primit foarte bine părintele-vicar și d-na preoteasă. Am asistat la slujba din catedrala episcopală, am vizitat sediul vicariatului și am fost cazați la Liceul Românesc “Nicolae Bălcescu
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
el fruntea apoi plexul pacientului. În final scoate dintr-un dulăpior strașnic încuiat o sticlă butucănoasă, parcă pătrățoasă, si umple de-un deget două păhărele scoase tot de acolo. După ce-i oferă unul din ele, doctorul se pronunță: - Techila. O pălincă mexicană. Foc în stare lichidă. Sper că nu ești cu mașina! Au ciocnit, apoi au golit de dușcă păhărelele, bineînțeles fără efecte incendiare. Cam împleticit pacientul a încercat să mulțumească dar a fost ferm condus la ușă. Protocolul Câte odată
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
DE DIMINEAȚĂ, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017. când aragazul a sărit din bucătărie dimineața era pe ochiuri și noi bârfeam la o cafeluță îndoită cu lapte și frișcă, sub masă era sticla cu pălincă dar în semiîntunericul ploii puneam în pahare apă sfințită, câteodată mă prindeai de mână și atunci dimineața scotea aburi de pe ochiurile aragazului, de vizavi striga vecinul la vecina că iar la înșelat cu popa, și ca dovadă a tămâiat-o
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
dulap câteva lumânări parfumate, pe care le așezase în formă de inimă, așa cum văzuse când au luat masa în camera de hotel, la Sinaia. - Gata, aperitivele, draga mea! Ce ai vrea să bem pentru început? Coniac Metaxa, Whisky sau o pălincă? - Bem coniac, nu am mai băut de mult și mai ales, Metaxa! - S-a făcut, iubito! Ce frumos ai așezat masa! Așteaptă puțin! Fugi în grădină, alese flori multicolore și i le dărui Ilincăi. Turnă în pahare, se apropie, o
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIV) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Poveste_la_inceput_de_primav_vasilica_ilie_1389791756.html [Corola-blog/BlogPost/363759_a_365088]
-
cu toate că eu L-am întristat de multe ori. Mă consideram un bun creștin. Când mă urcam în avion sau pe vapor, mergând dintr-o țară în alta, de pe un continent pe altul, îmi făceam o cruce și desfăceam sticla de pălincă, apoi petreceam și duceam folclorul în lume, crezând că sunt un bun creștin. Purtam la gât o cruce groasă de un deget. I-am rugat pe preoții de la biserica San Marco din Roma să o sfințească, anume ca să-i impresionez
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_nelu_demeter_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
nu vor ajunge niciodată la mântuire, să citească mai departe cu atenție. Eu aveam un cazan mare de fiert țuică. Din dorința de a-mi bate joc de Scriptură și de soția mea, îi dădeam de lucru soției să facă pălincă. Eu plecam duminica la slujbă și pe ea o puneam la cazanul de fiert țuică. Cu Biblia în mână plângea, citea Biblia și învârtea să facă pălincă. N-am realizat atunci ce fac. N-am înțeles atunci că ea nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_nelu_demeter_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
de Scriptură și de soția mea, îi dădeam de lucru soției să facă pălincă. Eu plecam duminica la slujbă și pe ea o puneam la cazanul de fiert țuică. Cu Biblia în mână plângea, citea Biblia și învârtea să facă pălincă. N-am realizat atunci ce fac. N-am înțeles atunci că ea nu zicea nimic, ci se smerea și se umilea tocmai ca să-mi arate suferința Domnului Isus Cristos. Atunci preotul meu mi-a zis: „Nelule, nevastă-ta s-a
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_nelu_demeter_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
spus: „Doamne, Tu poți!”. Dacă până atunci în satul meu eram mândria satului, acum am ajuns rușinea satului. M-am rugat: „Doamne, luminează-i Tu”. Apoi am „înnebunit” de tot pentru că am scos sutele de kilograme de vin și de pălincă din pivniță și le-am turnat la canal, am spart butoaiele și le-am pus pe foc. Meritul e al Domnului și toată slava e a Lui. Oamenii m-au considerat nebun, dar e grozav că o dată cu alcoolul mi-a
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_nelu_demeter_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol a fost întâi născutul; ´N omienouăsutepatru´ș´cinci, Luară păcura de sub opinci Și acesta fost-a numai începutul... Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul, Ca să ne ducă oi și cai, juninci, Porumb și grâu, merinde și pălinci, Sovrom-Tractor -acesta le-a fost scutul. Sovrom-Cărbune, apoi Sovrom-Metal, Sovrom-Kwarțit și, pentru propagandă, Un Sovrom-Film c-un Stalin genial, Trăgând la pipa veche-ntr-o verandă... Un Sovrom-Bank, la urmă, amical Leul sub rublă, ultima ofrandă. VENIREA RUȘILOR LA ȘTEI
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
să spună câteva cuvinte : -Doamnelor, domnilor, vă mulțumesc! De acum mergând în același ritm, veți avea în mine un prieten. Ca prieten voi răspunde la orice solicitare a voastră. Întindeți paharele, vreau să vă torn țuică la fiecare , este o pălincă bună, femeile vor găsi ceva mai ușor dacă își doresc. Voi face în fața voastră un legământ și o cerere. Apoi solemn, emoționat și îmbujorat la față, s-a întors spre locul fetelor : Sonia, spuse Codruț punând un genunchi în pământ
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1476424165.html [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
șort și maiou cu ocazia vizitării cabinei, a proviziilor din bufet și din rezervoare. Apa, ca și motorina erau esențiale. Și tăriile din bufet au provocat zâmbete dar și justificări savante. Și Anica avea în rucsacul ei o sticluță cu pălincă. Apoi au început cot la cot să înalțe vela. Anica trăgea de zor sforile învățând pe viu să le facă noduri. Treabă de înalt politician făcută de o țărăncuță, e adevărat intelectuală cu 8 clase. Însă fără clasa 0 înființată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
de atmosfera câmpenească a tradiționalului Festival al Sarmalelor. Cei care și-au făcut „oleacă de vreme” și au venit să vadă „mândrele noastre obiceiuri, să asculte hidedea cu goarnă, dar mai ales să-și stâmpere setea cu un strop de pălincă de prune și foamea cu niște sarmale gătite ca la mama acasă” au avut plăcuta surpriză să constate că, pe lângă interpreții de muzică populară și muzică ușoară anunțați în invitația-program a festivalului, pe scenă au urcat mai multe tinere talente
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1410107053.html [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
O construcție, parcă din Jules Verne, îmi încântă privirile și simțurile. Nu e finalizată, dar e, clar, transferată din lumea civilizată. Pârtia de schi îmi lasă privirea să treacă spre Calea Romanului. Serviciile, la restaurant, au fost excelente foarte bune, pălinca din partea casei! Aud că patronul nu este de-al locului. Alt stil, altă educație, nu ca prin unele surate din oraș! La calitatea serviciilor mai au de lucrat pietrenii mei. Altfel, nu vor crea circuitul turistic de altădată. Care îi
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
stea dracului în banca lor... La final, a bătut de trei ori cu pumnul în masă, de i-a lăsat pe critici cu gura căscată, apoi a ieșit val-vârtej și s-a dus într-o cameră alăturată, de unde și-aluat pălinca și punga cu cârnați ardelenești tradiționali, drept răsplată pentru prestația sa fulminantă, în fața dușmanilor poporului, adică, în fața nenorociților de critici. În celelalte povestiri înspumate în tragismul lor intrinsec, George Terziu cultivă hazardul și absurdul cu abilitate, căzând de bună voie
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
fi „melomakarona” - un fel de biscuiți din griș, sorțișoară, sirop și nuci - specialități servite de Crăciun, dar și „kourabiedes”, asemănătoare dar mai ușoare și învelite în zahăr, pregătite de Paști. Băuturile cipriote sunt variate, începând cu „zivania” - o băutură similară pălincii de la noi, distilată din strugurii rezultați după stoarcerea mustului -, coniacuri din cele mai fine, cum ar fi Metaxa, distilat dintr-un amestec de rachiu și vin; uzo, băutura tradițională grecească cu acea inconfundabilă aromă de ananson, precum și nenumărate vinuri într-
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]