27 matches
-
superioară a vieții, ca un poem al dragostei de viață și de frumos”. Moartea posibilă (“ Și de-o fi să mor”) este transformată într-o nuntă fantastică, de o ireală frumusețe: ,,Soarele și luna / Mi-au ținut cununa / Brazi și păltinași / i-am avut nuntași, / Preoți, munții mari, / Paseri lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii!”. În concepția autorului anonim, această nuntă mirifică ,,Cu o mândră crăiasă / A lumii mireasă reprezintă o formă de integrare a vieții în Cosmos, un mod de
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
un izvor din inima pământului au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au înălțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbată s-au cununat și la nuntă au jucat și au avut: "...nuntași brazi și păltinași, preoți munții mari, păsări - lăutari...". și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că se duc la
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
schimb, Mioara (și nu o oaie oarecare) era investită cu harul prevestirii momentelor critice, care afectau grav întregul organism socio-cosmic. Nu era vorba de oracol-ghicire, ci de veste, fiind interesată s-o afle cu cutremurare colectivitatea întreagă: și brazii, și păltinașii, și păsărelele „mii”, și stelele „făclii”; nu în înțeles de decor și de pitoresc poetic, ci de ființă vie, unică și intens participantă. În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se reflectă în Baltagul, să spunem, oaia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
limba noastră. Balada Miorița păstrează o mare parte din aceste cuvinte, care au contribuit la formarea vocabularului român: „baci” („draguțele baceîn albanezăbac), „fluier” („fluieraș de soc”în alb.flojere), „brâu” (“cu brâul de lână”în alb.brez), „brad” („brazi și păltinași” în alb. Bredh), „laie” („mioriță laie” în alb.laj), „mură” în alb. mulle. Alte cuvinte trace: „vatră”, „magură”, „bîr”, „căciulă”, „buză”, „mânz”, „zgardă”, „ghimpe”, „urdă” etc. Oare nu însuși Orfeu a compus Miorița? Surprindem existența unui Orfeu al românilor. Orfismul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tu de omor/ Să nu le spui lor/ Să le spui curat/ Că m-am însurat/ Cu-o mîndră crăiasa/ A lumii mireasă;/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cunună!/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari./ Păseri lăutari./ Pasarele mii/ Și stele făclii!") O povățuiește că și mamei sale să-i spuie că nu s-a întors acasă pentru că s-a însurat și s-a dus cu o fată
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
pur și simplu cimitir. Eroii, mă gândesc, nu pot dormi în cimitire. Noi, ăștilalți, da. Dar eroii, nu. Cum stau aici, piatră lângă piatră, umăr de piatră lângă umăr de piatră, străjuiți de brazi - nu uit, desigur: ...„nași / Brazi și păltinași”... - îmi par mai degrabă odihnindu-se într-o grădină, într-un parc anume amenajat; și pentru că sunt foarte obosiți, veniți de la o muncă grea, istovitoare, nu mai pot să se ridice din odihnă. și nici să spună cine sunt, de unde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în ochi câte o mostră de amor absolut senzațional, gros și mustind de bătaie de joc. Târfa Monica declară cald și melancolic: Știi că eu am lucrat pe șoseaua de centură numai cu artiste? Și-am avut nuntași brazi și păltinași." Problemele sociale sunt reciclate amuzant într-o circumstanță cu reglare de conturi și curățare ca în serialul Nichita: "Te omor, mă, te omor, (se oprește). Nu, dacă te omor eu, mă ai la mână. Mai bine îi dau cinci mii
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
cadrul cosmic, ceresc. Apar aici și simbolurile nelipsite din ceremonialul unei nunți: mireasa, nașii, preoții, lăutarii, nuntașii. În cadrul unei minunate alegorii, contopirea dintre om și natura eternă este făcută printr-o enumerare de elemente naturale: soarele și luna, brazii și păltinașii, paseri și păsărele, munții și apele. Elementele naturii devin, pe rând, preoți care oficiază nunta, lăutari și nuntași, prin acest procedeu al personificării creându-se un cadru fantastic, de basm. Această reacție a ciobanului moldovean conferă baladei Miorița semnificația unui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de a-și transforma moartea întro nuntă mioritică. Aceasta constituie o soluție cât se poate de naturală și de originală: Că m-am însurat / c-o fată de crai / Pe-o gură de rai, / C-am avut nuntași / Brazi și păltinași, / Preoți munții mari, / Paseri lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii. În această atitudine a ciobanului, poporul român își recunoaște modelul său de existență și totodată răspunsul pe care poate să-l dea destinului, atunci când acesta se dovedește, așa cum s-a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Sus, în vârful muntelui, Sub cetina bradului, Unde-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară, Rupse malul, rupse dealul, Rupse brazi și păltinași (61, p. 86 ; vezi și 9, pp. 55, 100 ; 55, pp. 175-176). De această stare letargică este contaminat și eroul atunci când accede în „lumea de dincolo”. „încercarea somnului”, pe care eroul o depășește (sau nu), este un motiv frecvent în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de jumătatea secolului al XVI-lea : „Păltinet” - anul 1563 (5
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unele variante ardelenești ale baladei Meșterul Manole, din trupul (coastele, ochii) femeii zidite cresc „două păltinele” sau „doi păltișori”, iar pruncul continuă să trăiască, legănat de vânt, într-un „langăn” de paltin sau într-un leagăn pus „în vârf de păltinaș” (42, pp. 176, 196, 284). într-o variantă ardelenească a basmu lui Doi feți cu stea în frunte, din trupurile celor doi copii îngropați de vii au răsărit doi paltini mirifici (57). Ei „crescură cum alți paltini nu cresc : în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau doar aluziv reclamată de ciobanul-victimă (46, p. 26). În multe variante, cu predilecție moldovenești, ciobanul cere ca la înmormântarea sa fluierul (buciumul) sau gluga (sarica) să fie atârnate într-un paltin (45 ; 46), sau crucea să-i fie „de păltinaș” (45, p. 706). Să mai amintesc faptul că unica motivație a acestor dezide- rate - în fond mesajul mito-poetic al „testamentului” - este în mod explicit formulată : ciobanul vrea să rămână „viu”, în mijlocul naturii înconjurătoare. Dorințele ciobanului, lăsate cu limbă de moarte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apare mai rar decât alți arbori considerați sacri de către români (brad, măr, stejar), în schimb, în cazul acesta, statistica este net în favoarea paltinului. Nu am considerat și variantele în care ciobanul cere să i se pună la cap „cruce de păltinaș” (45, p. 706), „fluieraș di paltin” (45, p. 816), „buciumaș din păltinaș” (45, p. 893) etc., deși motivele sunt intim înrudite. Am văzut că în seria de variante (majoritatea transilvănene) în care eroul reclamă să nu fie înhumat (ci, probabil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stejar), în schimb, în cazul acesta, statistica este net în favoarea paltinului. Nu am considerat și variantele în care ciobanul cere să i se pună la cap „cruce de păltinaș” (45, p. 706), „fluieraș di paltin” (45, p. 816), „buciumaș din păltinaș” (45, p. 893) etc., deși motivele sunt intim înrudite. Am văzut că în seria de variante (majoritatea transilvănene) în care eroul reclamă să nu fie înhumat (ci, probabil, expus în copac), el cere ca gluga și fluierul să fie puse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
variantele moldovenești, ca fiind de neînțeles sau chiar inacceptabil. Astfel, probabil că locul de înmormântare reclamat inițial de către cioban (deasupra pământului, probabil în copac) s-a schimbat. El cere să fie îngropat (poate chiar la poalele copacului, devenit „cruce de păltinaș”). Imaginea atârnării în copac (paltin) a glugii/fluierului (obiecte care inițial acopereau/ însoțeau cadavrul expus al ciobanului) nu intra în contradicție atât de flagrantă cu noua mentalitate, fapt care i-a permis să supraviețuiască mai mult. O variantă moldo- venească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Astfel înveșmântat, era așezat în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind la prezența/frecvența paltinului în episodul funerar al Mioriței, să amintesc și o altă imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-am avut nuntași. O imagine cu semnificații nupțial-funerare cunoscute și, doar în subsidiar, cu valențe poetice. Or, știind că arborele care deține în principal astfel de semnificații este bradul (bradul de nuntă, bradul funerar), nu poate fi decât simptomatic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bradul funerar), nu poate fi decât simptomatic faptul că acesta este dublat (pe picior de egalitate) de paltin. Mai mult decât atât, atunci când formula „invariantă” suportă totuși o modificare, cel schimbat este de multe ori bradul, și nu paltinul : Fagii, păltinașii Ei vor fi nuntașii (45, p. 706). Același topos apare la moartea altui erou (Toma Alimoș), chiar dacă, de data aceasta, metafora nunții este absentă : Fagi și paltini Se pleca, Fruntea De i-o răcorea, Mâna De i-o săruta Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din starea de nonma- nifestare, disturbând ordinea cosmică, instaurând starea precos- mogonică : Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară Și de vale c-apucară. Rupse maluri, rupse dealuri, Rupse brazi și păltinași, Cu molizi amestecați (63, p. 86). în acest potop de ape primordiale înoată „boul negru”, purtând între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca pe o nuntă "Cu o mândră crăiasă/ A lumii mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o integrare în marele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nuntă are loc într-o veritabilă catedrală cosmică ce înfiorează prin dimensiuni și neclintire. Personajele nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă parcă din basmele noastre românești, sporește strălucirea prin presupusa ei prezență. Brazii și păltinașii semeți și neclintiți veghează trecerea ciobanului mioritic în lumea celor drepți, ca martori ai împlinirii sale ca om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această unire, această integrare în naturamamă iar păsările și "păsărele mii" întregesc prin trilurile lor muzica diafană
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]