105,218 matches
-
care nu le avem de obicei la îndemână în viața de zi cu zi”. Irina Turcan: “Este ca un fel de teamă... Am vrea să continuăm să trăim o viață autentică, însă nu mai avem în jurul nostru nici un petec de pământ curat. Și din cauza asta nici nu mai știm cum să-l prețuim.” Expertul Jeroen Berkvens a făcut participanților o introducere în cinema, de la tehnici de bază necesare filmării, la modalități de prezentare a documentarului în fața unor potențiali finanțatori. La final
O zi din viaţa unui student la film documentar by http://www.zilesinopti.ro/articole/5926/o-zi-din-viata-unui-student-la-film-documentar [Corola-blog/BlogPost/98015_a_99307]
-
personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos. Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă de liceu, au trăit momente de disperare atunci când fata lor s-a pierdut în drumul său de la liceu spre casă. Răpită de un individ cu antecedente, Iuliana este bătută, violată, umilită și
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
țipat ea și mai tare, cu privirile aruncate în tavan. Am să plec! Să fii fericit ca un animal singuratic. Să urli în pustie, amărâtule! Nu am nevoie de tine și să nu vii după mine în viața ta, prăpădenia pământului, țipa Amalia tot mai aprigă, dând drumul la o avalanșă de acuze mai mult sau mai puțin adevărate, în timp ce se îmbrăca cu gesturi nervoase, învârtindu‑se în jurul singurului fotoliu din încăpere, până ce a ajuns la ușa pe care a tras
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
se comportă mult mai demn și nici un fel de viciu nu pune stăpânire pe ele. Pe animale. Dar să nu uităm că Semănătorul este acela care alege neghina de sămânța bună și o aruncă în foc. Altminteri ne va scutura pământul de pe spinarea lui pe noi pe toți care îngăduim înmulțirea batjocurii și a stricăciunii. Referință Bibliografică: E ceva putred în Danemarca! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
E CEVA PUTRED ÎN DANEMARCA! de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/E_ceva_putred_in_danemarca_ion_untaru_1347886535.html [Corola-blog/BlogPost/343624_a_344953]
-
fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
părea că se face din ce în ce mai mare, iar o rază se fixase pe stâncă și apoi dispăru. Coborâse într-un vârtej de lumini multicolore care apropiindu-se, s-au domolit și s-au așezat lin în apropiere. Luminile, odată ajunse pe pământ, au încetat să se învârtească și se vedea o navă triunghiulară cu dimensiuni de câțiva zeci de metri, rămânând aprinse doar trei de culoare de un roșu sângeriu în cele trei colțuri. Apoi s-au stins și ele și s-
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
Unde credința nu-i un fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum Lactee... Pământ de flori cândva, acum pământ de stele, S-a-ntors în Cer când încă n-a cerut; De azi nu-i mai lipsește singura putere: De-a fi pian în marea de Tăcut!... http://www.youtube.com/watch?feature=player embedded&v=UejMK3xTwV8
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_plecarea_poetului_flacara_violeta_deminescu_1352104024.html [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
fel de boală Și nici tâlhari de dor, pândind de după uși... Și s-a întors Poetul dinspre calea Cu coarne de cerboaice drept trofee, Dinspre acea vinovăție planetară: Un crin dintr-o gradină,-acum Lactee... Pământ de flori cândva, acum pământ de stele, S-a-ntors în Cer când încă n-a cerut; De azi nu-i mai lipsește singura putere: De-a fi pian în marea de Tăcut!... http://www.youtube.com/watch?feature=player embedded&v=UejMK3xTwV8 Referință Bibliografică: La plecarea Poetului
LA PLECAREA POETULUI FLACĂRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_plecarea_poetului_flacara_violeta_deminescu_1352104024.html [Corola-blog/BlogPost/351274_a_352603]
-
săgetat Și ne-a învățat ce este un dor. Eu nu știu când timpul a furat Toți acei ani frumoși ai noștrii Azi,ceasul malefic a sunat Și ai plecat singur spre aștrii. Că ești stea,sau duh,sau ești pământ Din bătrânii multe se povestesc. Tu ești pentru mine omul sfânt Ce azi,mâine și veșnic iubesc. Privesc tăcută,iar în noapte, Cum pe cer razele de lună, Îmi desenează de deăparte Figura ta blândă și bună. Adorm apoi cu
PRINTRE STELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1437918149.html [Corola-blog/BlogPost/343991_a_345320]
-
Suferința trebuie privită în lumina dragostei lui Dumnezeu pentru om, care nu-l lasă pe acesta să se piardă, ci prin încercări și suferințe îl ajută să se întoarcă la adevăratul sens al vieții, la adevărata lui misiune divină pe pământ. Dar de ce ne trebuie neapărat încercarea, suferința? Pentru că în suferință, primim răbdare, smerenie, compasiune, credință, dragoste, nădejde și toate celelalte daruri ale Duhului Sfânt. „Până nu se va smeri inima, nu se poate opri din împrăștiere“ ne spune Sf. Isaac
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
statuia libertății, să-și vadă eul său trecut, mic și infect, să-l dezbrace de un rând de piele de șarpe veninos. Era liber, pătat, dar liber. Libertatea i se părea o comoară scotocită cu dinții și unghiile din cotloanele pământului, atunci când la ieșirea din arest s-au schimbat anotimpurile și timpurile, și greu mai găsea un loc între oameni. După un zbor zvelt și hotărât, Thomas a aterizat calm, cu obrajii pișcați de frig, aplaudat de prietenii și oamenii care
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
cald, urmele mângâierilor lăsate pe piele, vroia căldura pătrunderii în coroana coapselor, unde se unea aerul cu apa din amintiri, iar el prelungea cât se poate de mult, plăcerea decupată din unirea identităților ... și doar peste această dimensiune ateriza pe pământ cu inima îmbujorată ... Al patrulea concurent strălucea într-un costum purpuriu, se chema Steven, curajosul. A vrut să zboare mai mult decât ceilalți, care au luat startul înaintea lui, a vrut faimă pentru zilele negre, dar și pentru cele însorite
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
plânsul gorunilor era interzis și numele Tău, cel șters din tipare de numele patriei alături mereu, lasă-mi bucuria să curgă izvoare și stâmpără-i setea poemului meu! Bucuria de-a plânge e cea mai frumoasă dintre toate durerile de pe pământ, să plângi cu lacrimile celor de-acasă, cu lacrimile celor ce nu mai sunt... Referință Bibliografică: Bucuria de-a plânge... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I, 01 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
BUCURIA DE-A PLÂNGE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_de_a_plange_.html [Corola-blog/BlogPost/355618_a_356947]
-
mare de-acuma și știe că „Cine n-are carte, n-are nici parte!” Dar, ia zi-i tu, tăticule, lui nen-tu Necea: Ce citești acolo? − mă și provoca tata, imediat. Citesc din „Facerea”: Cum Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul, pe oameni și pe noi, copiii! ─Ză-ăăău? Și cum v-a făcut pe voi, copiii? Din țărâna pământului și, „fu-u-u...” - țuguiam eu buzele suflând în aer −, ...așa ne-a suflat viața!... Dar cum de înțelegi tu toate astea de-acolo
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
tu, tăticule, lui nen-tu Necea: Ce citești acolo? − mă și provoca tata, imediat. Citesc din „Facerea”: Cum Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul, pe oameni și pe noi, copiii! ─Ză-ăăău? Și cum v-a făcut pe voi, copiii? Din țărâna pământului și, „fu-u-u...” - țuguiam eu buzele suflând în aer −, ...așa ne-a suflat viața!... Dar cum de înțelegi tu toate astea de-acolo: știi limba lui Dumnezeu? I-auziți, oameni buni! Dar nu mi-ai spus încă, ce vrei să te
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
romantismul ca pe o bizarerie, poezia Danielei Voiculescu ne propune un univers paralel cu cel real, în care fiecare poate parcurge un drum ascendent, spre absolut. Acesta este drumul înțelepciunii, este soarele unui anotimp al belșugului: “vreau.../ să miros a pământ înțelept,/ a toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În ” Tristețea unei iubiri”, Daniela Voiculescu se întreabă retoric: “ce se va
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
l-apasa Nedreptatea celuilalt N-avea teamă, peste toate Stă de veghe Cel Prea’ Nalt. Cine iubește argintul N-are-n viața zile bune E’ nsetat mereu de-avere S’ asta e deșertăciune. Gol cum a iesit din pântec Se întoarce în pământ Ce folos că pentru toate S-a trudit atât în vânt? Chiar de ar trăi un secol N-are’ n suflet bucurie Că-i că umbră călătoare Rătăcita în pustie. Fericirea este-n Domnul, Numa’n El este lumina El
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.V – FERICIREA ESTE-N DOMNUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465309286.html [Corola-blog/BlogPost/379321_a_380650]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului dac-aș fi poet, dar nu-s și nici nu-mi pasă - pe cuvânt. poeții buni demult s-au dus, că n-au avut loc pe pământ. și s-a îndurat de ei stăpânul nostru cel de sus, ni i-a smuls dintre atei, dar ne-a dat poete-n plus. dac-aș fi poet, cum nu-s, ce-aș mai trage o beție! ca apoi, pe
DAC-AŞ FI POET... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dac_as_fi_poet_george_safir_1378526398.html [Corola-blog/BlogPost/364367_a_365696]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AZI ȘI MÂINE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am oftat adânc atunci Când mânjit era pământul Și în cute de durere Se strivea ușor cuvântul. Am pus liniștea să doarmă În cămara cea gătită, Primenită-mi este casa Și cu flori împodobită. Am aprins și lumânarea Cu nădejdea de mai bine Toate vin și trec prin
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
după gratii lângă al lui și lângă bunicu-său i-a fost de ajuns copil fiind să ucidă cu praștia o rândunică ce maiestuoasă își scutura ploaia din aripi pe cablul de lumină să priceapă că a face o cruce pe pământ din așchii e prea târziu pentru a reînvia un zbor Referință Bibliografică: iubirea îi e dojană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate
IUBIREA ÎI E DOJANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubirea_mi_e_dojana_radu_liviu_dan_1390035860.html [Corola-blog/BlogPost/347528_a_348857]
-
de contradicții divine”) - Sapă, Ioane, acuși ne doboară căldura! Mai dă sticlă aia de rachiu și la mine! - Doar nu ne grăbește nimeni, camarade, de ce să ne omorâm? Vasile își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos, scos din groapă. Era o pălărie din paie de orez, veche și roasă pe la boruri, primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
construcției lui scheletice. Au ajuns cam la jumătatea adâncimii gropii și rachiul era aproape gata. Dacă nu terminau până la prânz, o încurcau, desigur; cu soarele în cap și cu cele 50 de grade din alcool se vor înmuia de tot. Pământul e greu și dezgroparea nu e o treabă de loc plăcută. Dar odată ajunși la fundul gropii, de multe ori răposatul îi răsplătea cu vreun inel sau vreun dinte din aur, alteori, dacă a fost femeie, mai găseau și vreo
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
altfel nu se explica cum de se duceau unul după altul. Acum se duc și mai tineri, între 40 și 50 de ani. Cică e din cauza stresului. Au rămas fără slujbă, bani nu mai au, datorii au pe la bănci, cu pământul nu se mai descurcă. Sărăcie lucie. Părintele nu mai prididește, aleargă de la o casă la alta cu cetitul, apoi de la o groapă la alta. Au rămas atâtea femei vădane, că te apucă dorul de ele. Ogoarele sunt asfixiate de bălării
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de Dumnezeu îi aduceau de-ale gurii, îi mai dădeau ceva mărunțiș. Omul le mulțumea și le proorocea că vor veni vremuri grele, că va curge mult sânge nevinovat, că se va ridica fiul împotriva tatălui pentru o palmă de pământ, și se vor omorâ frații între ei. Pușcăriile se vor umple cu oameni nevinovați în timp ce hoții vor sta la gargară cu oamenii mari care fac legea. Vădanele își făceau cruce și îl întrebau dacă vine sfârșitul lumii. Încă nu vine
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
Era și o căldură istovitoare. A urcat pe scară parcă mai repede decât a coborât. Lumea se făcuse cerc în jurul craniului care le zâmbea zeflemitor, arătându-le viilor ce mai rămâne dintr-un om în puterea vârstei după ce te acoperă pământul. Primărița s-a apropiat și ea să vadă acel craniu pe care odinioară s-a aflat un chip de care ea se îndrăgostise pentru prima și ultima oară în viață, pe care îl ținuse de atâtea ori în brațe, îl
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]