4,413 matches
-
în 1998, una din întrebările lui M.I., dinspre final, rămâne aceasta: "Oana Orlea, în cursul acestei convorbiri a apărut, a dispărut, a reapărut numele bunicilor dumneavoastră, Maruca Cantacuzino și George Enescu. Sunteți moștenitorul legal, oficial al lui George Enescu. Rămășițele pământești ale lui George Enescu nu se află încă în România. Cum a fost lunga bătălie pentru apărarea acestor rămășițe, pentru rămânerea lor în Franța?" întrebare la care scriitoarea a răspuns: Putem situa începutul acestei povești prin '51, când s-a
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum cred că mergem spre bine". M.I.: "Și unde ar urma să ajungă rămășițele pământești ale lui George Enescu?" O.O.: "}in să subliniez, Mircea Iorgulerscu, de vreme ce am pus pe tapet această chestiune...". M.I.:"Am pus-o puțin, într-o margine, nu chiar pe tapet". O.O.: " Da, în marginea tapetului, de altfel e și un cuvânt
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Grețe Tartler Convins că globul pământesc e inundat de teama existențiala, mohorala și plictiseală, (terminologia multilingvistica adoptată - Angst, glominess, ennui - sugerează amploarea fenomenului), David Lodge și-a ales o temă la modă în deceniul trecut: anxietatea la sfarsitul mileniului. De fapt, reciclarea ideii romantice după care
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
eu eram acel cu fata planșa Care-a iertat pe cel ce l-a lovit ! ), 5. Atunci vrăjmașii mei să m-asupreasca, Viața să mi-o culce la pământ, Să-și afle jos În pulbere mormânt Prea trecatoarea-mi slavă pământeasca ! 6. Scoala-Te, Doamne, În mânia Ta ! Raspunde-le potrivnicilor mei. Trezește-Te. Ajuta-ma. Pe ei La judecata cheama-i. Nu-i ierta ! 7. Popoare, seminții să Te-nconjoare, Să le domini de sus, din infinit. 8. La judecata
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
aleg pe domn "nu te-au ales nici nu te-au unsu ei domn, ci Dumnezeu", unicul deținător al adevăratei puteri. "Contractul" este încheiat între Divinitate și domn, acesta din urmă este "alesul" care îi îndeplinește nemijlocit poruncile în lumea pământească; firesc, autoritarismul este o manifestare obligatorie a misiunii sale supreme, a "mandatului" primit: "cugetă că nu v-au adunat Dumnezeu să fiți toți domni [...], ci numai pe tine te-au ales și te-au pus să fii păstoriu turmei sale
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
în care teama de Judecata de apoi, cînd "nu să va cunoaște nici domn, nici împărat, nici boiariu, nici bogat, nici sărac, ci toți vor sta fieștecarele cu lucrurile sale, măcar bune, măcar rele", să nu cutremure sufletul voievodului. Puterea pământească se manifestă numai în limita conștiinței unei judecăți absolute de care nimeni nu scapă. De fapt una din temele pe larg dezvoltate în Învățături... este tocmai aceea a împărțirii dreptății în conformitate cu legile creștine - condiție obligatorie pentru ca autoritatea domnului să fie
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
nu trupul" are importanță, individul are o altă accepțiune: el este un suflet unic, irepetabil, în permanent dialog cu divinitatea și în necontenită căutare a mântuirii - pentru aceasta i s-a dat liber arbitru - și toate meritele, titlurile și averile pămîntești nu vor avea nici o importanță în ziua Marii judecăți. Fiindcă este vorba de o lume activă, dar făptuirea trebuie să fie întru slujirea Domnului; o lume "perfecționistă", fiindcă modelul este unul ceresc și nu pămîntesc. Omul trebuie să trudească pentru
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
toate meritele, titlurile și averile pămîntești nu vor avea nici o importanță în ziua Marii judecăți. Fiindcă este vorba de o lume activă, dar făptuirea trebuie să fie întru slujirea Domnului; o lume "perfecționistă", fiindcă modelul este unul ceresc și nu pămîntesc. Omul trebuie să trudească pentru salvarea sufletului său și al semenilor și în nici un caz pentru glorie lumească - sfatul este direct: să luăm exemplu de la tătarii care stau în corturi și să nu ridicăm construcții mărețe de zid (cu excepția desigur
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
lui Eminescu, și În marea majoritate, Îi sunt dedicate lui. Poeziile ei sunt un adevărat jurnal de iubire, trecând prin toată gama de sentimente. Dragostea ei a fost atât de mare, Încât l-a urmat pe Eminescu și dincolo de pragul pământesc. A lăsat În urma ei două fete, pentru a-și Împlini destinul de iubită, săvârșind „nunta În cer”, infinit mai durabilă decât căsătoria cu acte. Pe Eminescu l-a cunoscut În martie 1872, la Viena, unde se afla pentru un tratament
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
trufie, lăcomie de bani, violență, nedreptate - dar și năzuința către o lume mai frumoasă (deși "nu era de bonton să aduci laude vieții și lumii"). Azi păstrăm imaginile iubirii cavalerești, ale religiozității (cu nostalgia fericirii veșnice și indiferența față de cea pământească), spiritului de aventură... dar nu uităm nici cruciadele (se vorbește îndelung despre "al nostru" Nicopole, 1396, socotit "un dezastru istoric" pentru apuseni - regândire a războiului nu numai din punctul de vedere al "dreptății" sau "nedreptății" religioase) sau turnirurile, "barbariile și
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
ocolul soarelui în jurul pământului. Cuvântul în sine se dezice de respectiva iluzie cotidiană, obișnuită, și în schimbul neadevărului evident generează crepusculul stelar. Astfel, vocabula zen' denumește și ochiul și pământul. Dar ce ar putea avea în comun globul ochiului cu globul pământesc? Reiese că respectivul cuvânt zen' nu semnifică nici ochiul omenesc, nici planeta populată de oameni, ci cu totul altceva. Și acest altceva s-ar îneca în înțelesul uzual al cuvântului, unul din multiplele posibile, și anume - cel mai apropiat și
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la valoarea lui reală, pământeasca (Poziție existențialista avant-la lettre). Invers decât poziția pragmatică a lui Aristotel, citatul următor, o reflecție a lui Picasso, notata, paradoxal, la capitolul iezuiți, tot la data de 13 martie 1959, zi densă, ca și cum aș fi avut de luptat contra unui
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
spusele ce-i sunt atribuite, iar unele dintre ele manifestă în mod autentic o autoritate, memorabilitate și individualitate care sunt, toate, însemnele geniului." De fapt, Bloom sfârșește prin a recunoaște candid superioritatea absolută a literaturii asupra tuturor lucrurilor, fie ele pământești sau cerești: "Ar trebui să observ, cu difidență, că Dumnezeu și zeii sunt în mod necesar personaje literare. Acel Iisus din Noul Testament este un personaj literar întocmai cum sunt Iahve din Biblia iudaică și Alah din Coran." Ce am găsit
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar cartea savantului mai rămâne printre noi. Cui îi e frică de antichitate? Antichitate și modernitate, volumul postum al lui Mihai Gramatopol*), este, pentru oricine îi cunoaște - fie și doar de la o anume distanță - opera, lucrarea cea mai reprezentativă. Mesajul
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
și pe aceasta i-o va răpi marinarul bătrân cu pipă, omul hain din vis, "cu privirea lui vagă, rece, rea". Ciudatul, implacabilul executor oniric, pare a-i transmite și un mesaj, în ceasul ultim, bătrânului deposedat de toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un mesaj care ar suna astfel: nimic nu vom lua cu noi dincolo, în marea călătorie. Un moralism discret, bine supravegheat de prozatoare, irizează în final paginile aceste cărți
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
din femeie" și va căpăta un trup. Ardoarea așteptării îi este însă pedepsită. Și mama și copilul mor la naștere. Iar sufletul - nebotezat, de vreme ce n-a fost încarnat - ajunge în limb. Adică părăsește cerul, fără a fi avut vreo experiență pămîntească. Este de presupus că va rămîne acolo pînă la sfîrșitul vremurilor, în acel spațiu-limită dintre Cer și Pămînt sau, poate, dintre Infern și Pămînt. Infernul și Paradisul par egale în această metaforă dumasiană. Ediția princeps, în volum, a primului roman
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
a celor drepți în interiorul celei a îngerilor oficianți, adică mai aproape de tronul divin”. Îngerul oficiant nefiind altceva decât un servitor; pe când omul cel drept este ființa cea mai liberă zămislită vreodată de Creator... * * * După creaturile cerești denumite elionom, urmează cele pământești, - tahtonim ... În limba modernă, - popoarele, națiunile... Surghiuniți, prigoniți în istorie, iudeii simțeau nevoia să se afirme cu tărie, să-și ia revanșa, exclamând: „Priviți cât de iubiți sunt israeliții de către Sfântul unic (Binecuvântat fie El).” Spiritul Sfânt mai strigă: „Este
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
o preciziune vrednică de cea mai desăvîrșită balistică, ochea și prindea nasul Pisicuței din zbor și se înfunda, cu iuțeala unei săgeți, în adîncul uneia din nările ei; Pisicuța sorbea și își umfla pieptul său puternic cu jumătate din atmosfera pămîntească; iar cînd aerul, astfel sorbit, era înapoiat cerului sub forma ruptă și zguduitoare a unei furtunoase note de trombon, musca țîșnea zăpăcită din nara Pisicuței și îi trebuia vreme să se dezmeticească și să se descurce din ierburile încîlcite în
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
un cititor neinițiat ar putea ajunge la înțelegerea "hermeneuticii" de un atare gen, prin însușirea terminologiei semiotice, la ce bun? Ce-ar putea afla în privința esenței de factură estetică a poemului? "Mariana Neț face de fapt considerații savante asupra «rămășițelor pămîntești» ale sonetului eminescian. Noi preferăm să citim considerații, fie și savante, asupra sonetului". În fine relevăm un aspect al comicului literaturii mediocre, se pare nescontat de critic, însă care transpare în mod obiectiv din cartea d-sale. Ne referim la
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
pînă la capătul proiectului său, socotit încă și astăzi de multă lume drept «smintit», care stă în celula sa din Vicennes ca și printre nebunii din Charenton și care nu așteaptă nimic de la posteritate, bucurîndu-se dimpotrivă că, precum rămășițele sale pămîntești, îngropate anonim, și amintirea lui va dispărea din memoria oamenilor. Îl admir pe Lautréamont care, după Maldoror și Poezii n-a vrut să mai lase alte urme ale trecerii sale. Îl admir pe Rimbaud pentru poemele pe care le-a
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
jertfi mai departe două-trei și chiar mai multe mandate, în slujba bunăstării obștești, căreia îi împarte porțiile pe biblicul precept al celui care având și mai mult încă va căpăta și invers. Bineînțeles, absoluta fericire nu-i este hărăzită robului pământesc și chiar când nici o problemă materială nu va mai apăsa omenirea, firi chinuite, chipuri ale melancoliei, furiei, disperării mai departe își vor clama suferința și vor trebui crezute. Firește, vor fi din ce în ce mai puține... Dar e mare distanța de acolo până în
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Creștinii bogați își pierdeau averile și libertatea și erau puși la munci silnice în mine și ocne, pe tot
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințaȚi cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei răspundeau cu o față surâzătoare și veselă la întrebările judecătorului, zâmbindu-i curajos în timpul torturării și dezarmându-l adeseori? De fapt, când li se cerea să declare din ce Țară se trag, ei se fereau să numească cetatea lor pământească, indicând pe cea adevărată, spunând că sunt din Ierusalim, prin care înțelegem cetatea cerească a lui Dumnezeu, spre care se grăbeau. Adeseori mai răspundeau și unele lucruri ce nu puteau fi înțelese de judecători care nu erau introduși în adevărurile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]